Iesu, to ˈna oraraa e ta ˈna taviniraa

Iesu: “te pane mau o te raˈi”

E RAVE rahi ohipa ta Iesu i rave i taua mahana ra! Ua faaamu semeio aˈera oia e rave rahi tausani taata e, i muri aˈe, ua haamoe ihora oia ia ˈna a hinaaro ai te feia rahi e faaarii ia ˈna. I muri iho, i te po, ua haere aˈera oia na nia i te hoê miti puai, te miti o Galilea. Ua tauturu ihora oia ia Petero, o tei haamata i te paremo a haere ai oia na nia i te are miti tei puai i te vero. I te pae hopea, ua tamǎrû ihora oia i te natura, mea na reira ïa to ˈna faaoraraa i ta ˈna mau pǐpǐ i te paremo.

I te poipoi aˈe, ua farerei faahou te feia ta Iesu i faaamu semeio, ia ˈna, i te pae apatoerau-hitia o te râ o te miti o Galilea, i pihai iho ia Kaperenaumi. Ua faahapa aˈera Iesu ia ratou no to ratou paimiraa ia ˈna no te mea ua tiaturi ratou e e faaamu semeio-faahou-hia ratou ma te tamoni ore. Ua aˈo aˈera oia ia ratou ia rave i te ohipa, eiaha no te hoê maa tahuti noa, no te maa râ e tia i te vairaa e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra. Ua ani ihora ïa te feia e faaroo ra ia ˈna e: “Eaha ta te Atua ohipa i hinaaro ia rave matou?”

Ua faahiti o Iesu i te hoê noa ohipa, e faufaa rahi roa râ to ˈna. “Teie ta te Atua ohipa hinaaro, ta ˈna ïa e faataa ra, ia faaroo outou ia ˈna i ta ˈna i tono mai.”

Teie râ, noa ˈtu te mau semeio atoa ta ˈna i faatupu, aita aˈera te mau taata i faaohipa i te faaroo ia Iesu. I te mahana na mua ˈˈe, ua faaamu semeio oia e 5 000 taata, oia atoa te mau vahine e te mau tamarii; tera râ, i teie nei, noa ˈtu e mea maere mau, ua faaroo aˈera o ˈna ia ratou i te aniraa ia ˈna e: “Eaha ta oe tapao e rave, ia hiˈo atu matou a faaroo atu ai matou ia oe? Eaha ta oe ravea? I amu na to matou hui metua i te mâna i te medebara ra, o tei papaihia ra e, I horoa mai na oia i te pane o te raˈi na ratou ei amuraa.”

Ei pahonoraa i ta ratou aniraa, ua faaite maramarama aˈera o Iesu e eaha te Tumu o taua maa semeio ra, ma te parau e: “Aore Mose i horoa mai i te pane o te raˈi na outou, ua horoa mai râ tau Metua i te pane mau o te raˈi no outou. Tera ta te Atua pane, o tei pou mai mai te raˈi ra, e o te horoa i te ora no to te ao ra.”

“E te Fatu, eiaha oe e faaea i te horoa mai i taua pane ra na matou”, ta ratou ïa i parau atu ia ˈna.

I reira, ua parau aˈera Iesu e: “O vau te pane ora; o te haere mai ia ˈu nei, e ore roa ïa e poia, e te faaroo mai ia ˈu nei, e ore roa ïa e poihâ. Ua parau atu na râ vau ia outou, ua ite outou ia ˈu, e aita outou i faaroo. O ta tau Metua e horoa mai no ˈu ra, e tae mai ïa ia ˈu nei; e o te haere mai ia ˈu nei, e ore roa ïa e haapaehia e au. I pou mai nei hoi au mai te raˈi mai e haapao i to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, eiaha to ˈu iho hinaaro. Teie hoi to te Metua to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, ia ore roa vau ia ere i te hoê i ta ˈna i horoa maira, ia faatia-paatoa-hia e au ia tae i te mahana hopea ra. O teie hoi to tei tono mai ia ˈu nei hinaaro, o te ite i te Tamaiti e te faaroo ia ˈna ra, ei ora mure ore to ˈna.”

Ua amuamu aˈera ïa te mau ati Iuda ia Iesu no to ˈna parauraa e: “O vau te pane no te raˈi mai.” No to ratou hiˈoraa e e taata noa hoi o ˈna e e metua taata hoi to ˈna, ua parau atoa aˈera ratou mai te feia no Nazareta i te matamua ra e: “E ere anei teie ia Iesu i te tamaiti a Iosepha ra, tei ite atoa hoi tatou i tana metua tane e tana metua vahine ra? eaha hoi oia i parau mai ai e, I pou mai nei au mai te raˈi mai?”

“Eiaha na outou e ohumu noa, ta Iesu i pahono atu ia ratou. E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna; oia ta ˈu e faatia faahou ia tae i te mahana hopea ra. Ua papaihia hoi i roto i te mau peropheta ra e, e haapii-anaˈe-hia ratou e te Atua. E teie nei, o tei faaroo e tei haapiihia e te Metua ra, o te tae mai ïa ia ˈu nei. Aita râ e taata i ite i te Metua, maori râ o to ǒ mai i te Atua ra, ua ite oia i te Metua. Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O tei faaroo ia ˈu nei e ora mure ore to ˈna.”

Ua parau faahou aˈera o Iesu i te mau parau ta ˈna i faahiti i te omuaraa e: “O vau te pane e ora ˈi. I amu na to outou hui metua i te mana i te medebara ra e pohe atura. O te pane teie no te raˈi mai, ia amu noa te taata e ia ore roa ia pohe. O vau te pane ora o tei pou mai mai te raˈi: o te amu i teie nei pane, e tia ïa i te oraraa.” Oia mau, ma te faaohipa i te faaroo ia Iesu, te taata i tonohia mai e te Atua, e nehenehe e roaa i te mau taata te ora mure ore; eita roa ta te mana aore ra ta te tahi atu pane e nehenehe e horoa i te reira no ratou.

E au ra e ua haamata taua paraparauraa ra i muri aˈe to te feia rahi farerei-faahou-raa ia Iesu, i pihai iho ia Kaperenaumi. Ua tamau noâ taua paraparauraa ra, e ua faaotihia te reira, a haapii ai Iesu i roto i te sunago o Kaperenaumi. Ioane 6:26-51, 59; Salamo 78:24; Isaia 54:13; Mataio 13:55-57.

▪ Eaha te mau ohipa i tupu na mua ˈˈe i te paraparauraa ta Iesu i rave no nia i te pane no te raˈi mai?

▪ No te mea no faatupu noa maira o Iesu i te mau semeio, no te aha e mea tia ore i te feia rahi ia ani i te hoê tapao?

▪ A parau ai o Iesu e o o ˈna te pane mau no te raˈi mai, no te aha te mau ati Iuda i amuamu ai?

▪ I hea roa te paraparauraa no nia i te pane no te raˈi mai i te tupuraa?