E mea faufaa roa outou i mua i te aro o te Atua!
“Ua herehia oe e au i te hereraa mure ore ra; i faatae mai ai au ia oe i te aroha hamani maitai ra.”—IEREMIA 31:3.
1. Mea nafea te haerea o Iesu i mua i te huiraatira o to ˈna tau i taa ê ai i to te mau Pharisea?
UA NEHENEHE ratou e ite i to ˈna here i nia i to ˈna ra hohoˈa mata. E ere roa ˈtu teie taata, o Iesu, mai te mau raatira faaroo; ua faaite mau oia i te hamani maitai. Ua aroha oia i taua mau taata ra no te mea “ua purara ratou e ua faarue-taue-hia, mai te mamoe tiai ore ra.” (Mataio 9:36) Ua tia hoi i te mau raatira faaroo ia riro ei mau tiai here ma te faahohoˈa i te hoê Atua here, e te aroha. Area râ, ua faahaehaa ratou i te huiraatira ei mau taata faahuehue—e te ino!a (Ioane 7:47-49; a faaau e te Ezekiela 34:4.) Ma te papu, e huru hiˈoraa hape, niu-ore-hia i nia i te mau Papai teie, ua taa ê i ta Iehova huru hiˈoraa i ta ˈna nunaa. Ua parau oia i ta ˈna nunaa, o Iseraela e: “Ua herehia oe e au i te hereraa mure ore ra.”—Ieremia 31:3.
2. Mea nafea na hoa tootoru o Ioba i te tamataraa i te faatiaturi ia ˈna e e mea faufaa ore oia i mua i te aro o te Atua?
2 E ere roa ˈtu râ te mau Pharisea i te feia matamua o tei tamata i te faatiaturi i te mau mamoe here a Iehova e e mea faufaa ore ratou. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o Ioba. I mua ia Iehova e mea parau-tia oia e te hapa ore, ua tamata râ na “feia tamahanahana” e toru i te parau e e mea tia ore o Ioba i te pae morare, e apotata ino oia o te pohe ma te ore e vaiiho i te tahi aˈe tapao i muri mai ia ˈna. Ua haapapu ratou e eita te Atua e haafaufaa aˈe i te tahi parau-tia no ǒ mai ia Ioba ra, i te mea e aita te Atua i tiaturi noa ˈtu i ta ˈna iho mau melahi e ua faariro oia i te raˈi iho ei vahi viivii!—Ioba 1:8; 4:18; 15:15, 16; 18:17-19; 22:3.
3. Eaha te mau ravea ta Satani e faaohipa ra i teie nei mahana no te tamata i te faatiaturi i te mau taata e e mea faufaa ore ratou e aita ratou e herehia ra?
3 I teie nei mahana, te faaohipa noa ra o Satani i ta ˈna “ravea paari” no te tamata i te faatiaturi i te mau taata e aita ratou e herehia ra e e mea faufaa ore ratou. (Ephesia 6:11) Papu maitai e te haavare pinepine nei oia i te taata na roto i te faaohiparaa i to ratou teoteo. (Korinetia 2, 11:3) Mea au atoa râ na ˈna ia faahaehaa i te faatura iho o te feia paruparu aˈe. O te mea iho â râ e itehia ra i teie nei “anotau hopea” ati rahi. E rave rahi i teie nei mahana o te paari nei i roto i te mau utuafare “aroha ore”; e rave rahi o te faaruru nei i te mau mahana atoa i te feia taehae, te miimii, e te upoo etaeta. (Timoteo 2, 3:1-5) Ua faatiaturi paha te mau matahiti hamani-ino-raa, au-ore-raa i rotopu i te mau iri, feiiraa, aore ra ohipa mâha ore i teie mau taata e e mea faufaa ore ratou e aita ratou e herehia ra. Ua papai te hoê taata e: “Aita vau e faatupu ra i te here aore ra aita vau e herehia ra e vetahi ê. E mea fifi roa no ˈu ia tiaturi e te haapao mai ra te Atua ia ˈu.”
4, 5. (a) No te aha aita te manaˈo haafaufaa-ore-raa ia ˈna iho e tuea ra i te mau Papai? (b) Eaha te hoê faahopearaa atâta mau e tupu mai ia tiaturi anaˈe tatou e aita e faufaaraa to te mau tutavaraa atoa?
4 Te tairi roa nei te manaˈo haafaufaa ore ia ˈna iho i roto i te parau mau o te Parau a te Atua, oia hoi te haapiiraa no nia i te hoo. (Ioane 3:16) I te mea e ua aufau te Atua i te hoê hoo rahi mau—te ora faufaa roa o ta ˈna iho Tamaiti—no te horoa mai na tatou te hoê ravea ia ora e a muri noa ˈtu, ma te papu maitai te here mau ra Oia ia tatou; ma te papu maitai e mea faufaa roa tatou i mua i To ˈna aro!
5 Hau atu, auê i te peapea ia manaˈo e aita te Atua e au ra ia tatou, aita e faufaaraa i te hoê noa ˈˈe o ta tatou mau tutavaraa! (A faaau e te Maseli 24:10.) Ma teie manaˈo tano ore, e riro atoa te faaitoitoraa maitai roa ˈˈe, no te tauturu ia tatou iho ia faahaere â i ta tatou taviniraa i te Atua i mua i te vahi e tia, no te hoê taata mai te hoê ra faautuaraa. E au ra e na te reira iho e haapapu mai i to tatou iho manaˈo e aita te ohipa ta tatou e rave e navai ra.
6. Eaha te ravea maitai roa ˈˈe no te mau manaˈo iino mau ta tatou e faatupu no nia ia tatou iho?
6 Mai te peu e te vai nei teie huru manaˈo tano ore, eiaha e toaruaru. E rave rahi i rotopu ia tatou o te faahapa rahi roa nei ia tatou iho ma te tia ore i tera e tera taime. E a haamanaˈo e, ua faanahohia te Parau a te Atua no te “faaiteraa hapa” e no te “huriraa i te mau pare i raro.” (Timoteo 2, 3:16; Korinetia 2, 10:4) Ua papai te aposetolo Ioane e: “O te mea teie e ite ai tatou e, no te parau mau tatou, e e mahoru ai to tatou aau i mua ia ˈna ra, Ia faahapa mai hoi to tatou aau ia tatou, e rahi te Atua i to tatou aau, e ua ite oia i te mau mea atoa nei.” (Ioane 1, 3:19, 20) E tuatapapa anaˈe na tatou e toru ravea ta te Bibilia e haapii maira e e mea faufaa mau tatou no Iehova.
Te haafaufaa ra Iehova ia outou
7. Mea nafea to Iesu haapiiraa i te mau kerisetiano atoa no nia i to ratou faufaa i mua i te aro o te Atua?
7 A tahi, te haapii tahaa maira te Bibilia e e mea faufaa tatou tataitahi i mua i te aro o te Atua. Ua parau o Iesu e: “E ere anei taipae manu rii i hoohia i na asario e piti nei? e aita te hoê i taua na manu ra i moe i te Atua. E ua hope atoa te rouru o to outou mau upoo na i te taiohia. Eiaha hoi outou e mǎtaˈu; e rahi to outou maitai i to te manu.” (Luka 12:6, 7) I taua tau ra, ua riro te manu rii ei manu mama roa ˈˈe ia hoohia mai ei maa, teie râ hoi aita te hoê o ratou i moehia i to ˈna ra Poiete. No reira ua haamauhia ïa te hoê taa-ê-raa faahiahia mau: No nia i te mau taata nei—mea faufaa rahi aˈe ratou—ua ite te Atua i to ratou mau huru atoa. Mai te mea ra e ua hope atoa te rouru o to ratou upoo i te taiohia!
8. No te aha e mea tano ia manaˈo e e nehenehe Iehova e taio i te rouru atoa o to tatou upoo?
8 Ua hope anei te rouru atoa i te taiohia? Mai te peu e e hiˈo outou e e mea fifi ia tiaturi i teie tuhaa o te faahohoˈaraa a Iesu, a hiˈo na: No te mea te haamanaˈo taatoa ra te Atua i ta ˈna mau tavini haapao maitai, e nehenehe ta ˈna e faatia faahou mai ia ratou—ma te poiete faahou ia ratou i roto i to ratou taatoaraa, tae noa ˈtu ta ratou mau tapao no ǒ mai i te mau tupuna ra e to ratou atoa mehara i te rahiraa o te mau matahiti o ta ratou i ora na. Ua riro te taioraa i to tatou rouru (tau 100 000 ia au i tei numerahia) i te hoê noa tuhaa ia faaauhia!—Luka 20:37, 38.
Eaha te faufaa ta Iehova e ite ra i roto ia tatou?
9. (a) Eaha vetahi mau huru maitatai ta Iehova e haafaufaa ra? (b) No te aha te manaˈo ra outou e e mea faufaa roa teie mau huru maitatai no ˈna?
9 A piti, te haapii maira te Bibilia e eaha ta Iehova e haafaufaa ra i roto ia tatou. Ma te faataa ohie noa, mea au na ˈna to tatou mau huru maitatai e ta tatou mau tutavaraa. Ua parau te Arii ra o Davida i ta ˈna tamaiti ia Solomona e: “E imi hoi Iehova i te mau aau atoa ra, e te ite ra oia i te mau manaˈo atoa.” (Paraleipomeno 1, 28:9) Ia imi te Atua i te mau miria mafatu taata i roto i teie nei ao haavî, e o tei î i te ino, auê to ˈna oaoa e ia itea mai te hoê mafatu o te here ra i te hau, te parau mau, e te parau-tia! (A faaau e te Ioane 1:47; Petero 1, 3:4.) Eaha te tupu mai ia itea mai i te Atua te hoê mafatu o te î nei i te here no ˈna, o te imi ra i te haapii no nia ia ˈna e o te tufa ra i teie ite ia vetahi ê? I roto i te Malaki 3:16, te haapii maira Iehova e te faaroo ra oia i te feia e paraparau nei ia vetahi ê no nia ia ˈna e te vai atoa ra ia ˈna te hoê “buka manaˈoraa” no “te feia i mǎtaˈu ia Iehova, e tei manaˈo i to ˈna ra iˈoa.” E mea faufaa roa teie mau huru maitatai i mua ia ˈna!
10, 11. (a) Nafea vetahi ia tamata i te faaatea ê i te haapapuraa e te haafaufaa ra Iehova i to ratou mau huru maitatai? (b) Mea nafea te hiˈoraa o Abia i te faaiteraa e te haafaufaa ra Iehova i te mau huru maitatai atoa?
10 Teie râ hoi, e nehenehe te mafatu faahapa rahi roa ia ˈna iho e haafifi i teie haapapuraa o to tatou faufaa i mua i te aro o te Atua. E nehenehe oia e parau rii mǎrû noa e, ‘Teie râ, te vai nei e rave rahi taata ê atu o tei hau atu i te faahiahia ia ˈu i te pae o teie mau huru maitatai. Auê Iehova i te inoino hoi ia faaau anaˈe oia ia ˈu ia ratou!’ Eita Iehova e faaau i ta ˈna mau tavini, e ere atoa oia i te mea etaeta, e e ere atoa ta ˈna mau faaueraa i te mea paari. (Galatia 6:4) E hiˈo oia i roto i te mafatu ma te aravihi rahi, e e haafaufaa oia i te mau huru maitatai atoa.
11 Ei hiˈoraa, i to Iehova faaotiraa e e haamouhia te fetii apotata atoa o te Arii ra o Ieroboama, e faaorehia mai te “[para]” ra te huru, ua faaue Oia e ia hunahia hoê noa o te mau tamaiti a te arii, o Abia, ma te tura. No te aha? “Te vai ra te maa parau maitai i roto ia ˈna i te Atua o Iseraela ia Iehova.” (Te mau arii 1, 14:10, 13) Te faataa ra anei te reira e e taata haamori haapao maitai o Abia ia Iehova? Aita, i te mea e ua pohe oia, tae noa ˈtu te toea o to ˈna utuafare ino. (Deuteronomi 24:16) Teie râ, ua haafaufaa Iehova i te “maa parau maitai” ta ˈna i ite i roto i te mafatu o Abia e ua ohipa oia ia au i te reira. Te tapao ra te buka Matthew Henry’s Commentary on the Whole Bible e: “Noa ˈtu e e maa huru maitai noa e vai ra, e itehia: e itehia oia i te Atua o te imi ra i te reira huru iti, noa ˈtu e e mea iti roa, e oaoa oia i te reira.” E eiaha e haamoe e mai te peu e e itea mai i te Atua maa huru maitai noa i roto ia outou, e nehenehe oia e faahotu atu â i te reira a tutava noa ˈi outou i te tavini ia ˈna ma te haapao maitai.
12, 13. (a) Nafea te Salamo 139:3 i te faaiteraa e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa? (b) I roto i teihea auraa e nehenehe ai e parau e te titia ra Iehova i ta tatou mau ohipa?
12 E haafaufaa atoa o Iehova i ta tatou mau tutavaraa mai te reira atoa. I roto i te Salamo 139:1-3, te taiohia ra e: “E Iehova, ua hiˈopoahia vau e oe e ua itea: ua ite oe i tau parahiraa i raro e tau tiaraa i nia; ua ite oe i to ˈu nei manaˈo i te atea ê ra. Ua paheru oe i to ˈu haerea e tau taotoraa i raro, e ua ite oe i tau mau haerea atoa nei.” No reira te ite nei Iehova i ta tatou mau ohipa atoa. Aita râ oia e ite noa ra. Na roto i te reo hebera te pereota ra “ua ite oe i tau mau haerea atoa nei” teie atoa ïa to ˈna auraa parau “te haafaufaa nei oe i tau mau haerea atoa nei” aore ra “te poihere nei oe i tau mau haerea atoa nei.” (A faaau e te Mataio 6:19, 20.) Nafea ïa Iehova ia poihere i to tatou mau haerea i te mea e mea tia ore tatou e e feia hara?
13 Ma te anaanatae, ia au i te tahi mau aivanaa, i to Davida papairaa e “ua paheru” Iehova i to ˈna mau tere e te toea o to ˈna mau mahana, to ˈna auraa mau na roto i te reo hebera oia hoi “titia” aore ra “tamâ.” Ua tapao te hoê buka faahororaa e: “Te auraa oia hoi . . . te faataa-ê-raa i te paa huero atoa, e te faaherehereraa i te huero atoa—te titiaraa i te mea maitatai atoa. No reira i ǒ nei teie ïa te auraa te titia ra te Atua ia ˈna. . . . E faarue oia i te paa huero atoa, aore ra te mea atoa aore e faufaa, e e faariro oia i tei toe mai mai te mea mau e te faufaa.” E nehenehe te mafatu faahapa ia ˈna iho e titia i ta tatou mau ohipa ma te hoê huru taa ê roa, ma te faahapa rahi roa i ta tatou mau hara tahito e te faariroraa i ta tatou mau ohipa maitatai ei ohipa faufaa ore. Tera râ e haamoe Iehova i ta tatou mau hara mai te peu e e tatarahapa tatou ma te aau rotahi mau e mai te peu e e tutava mau tatou e ia ore e rave faahou i teie mau hape. (Salamo 103:10-14; Ohipa 3:19) Te titia nei e te haamanaˈo nei oia i ta tatou mau ohipa maitatai. Inaha, e haamanaˈo oia i te reira e a muri noa ˈtu mai te peu e eita tatou e taiva ia ˈna. E faariro oia i te reira ei ohipa parau-tia ore mai te peu e e haamoe oia i te reira, e e ere roa ˈtu hoi o ˈna i te Atua parau-tia ore!—Hebera 6:10.
14. Na te aha e faaite ra e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou ohipa i roto i te taviniraa kerisetiano?
14 Eaha vetahi mau ohipa maitatai ta te Atua e haafaufaa ra? Te mau mea atoa ïa o ta tatou e rave nei na roto i te peeraa i te hiˈoraa o ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. (Petero 1, 2:21) Ma te papu maitai, te hoê ohipa faufaa roa, o te haaparareraa ïa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua. I roto i te Roma 10:15, te taiohia ra e: “O te nehenehe o te avae o te feia i hopoi mai i te parau oaoa o te hau e, o tei hopoi mai i te evanelia o te maitai ra e!” Aita tatou e faariro nei i to tatou avae ei avae “nehenehe,” hoê â parau i faaohipahia i ǒ nei e Paulo e te parau faaohipahia i roto i te tatararaa heleni a te Septante no te faataa ia Rebeka, Rahela, e Iosepha—ua faahitihia ratou tootoru no to ratou nehenehe. (Genese 26:7; 29:17; 39:6) No reira e mea nehenehe roa e te faufaa roa to tatou apitiraa ˈtu i roto i te taviniraa i to tatou Atua, o Iehova, i mua i to ˈna aro.—Mataio 24:14; 28:19, 20.
15, 16. No te aha Iehova e haafaufaa ˈi i to tatou faaoromai, e nafea te mau parau a te Arii ra o Davida i roto i te Salamo 56:8 i te haapapuraa i teie tupuraa?
15 Te tahi atu huru maitai ta te Atua e haafaufaa ra, o to tatou ïa faaoromai. (Mataio 24:13) A haamanaˈo e, te hinaaro ra o Satani e ia faarue outou ia Iehova. Te mahana tataitahi o ta tatou e faaite ra i te taiva ore ia Iehova, o te hoê ïa mahana apî o ta outou e pahono ra i te mau faatihaehaeraa a Satani. (Maseli 27:11) I te tahi mau taime e mea fifi roa ia faatupu i te faaoromai. E nehenehe te maˈi, te mau ati i te pae moni, te hepohepo, e vetahi atu â mau haafifiraa e riro ei tamataraa no te mau mahana atoa. E mea faufaa roa râ te faaoromai i mua i teie mau tamataraa no Iehova. No reira te Arii ra o Davida i ani ai ia Iehova ia faaherehere i to ˈna mau roimata i roto i te hoê “farii” taipe, ma te ani papu atu e, “Aita anei i roto atoa i ta oe ra parau?” (Salamo 56:8) Oia mau, te haafaufaa rahi nei Iehova e te haamanaˈo nei oia i te mau roimata atoa e te mauiui atoa ta tatou e faaoromai nei i roto i te tapearaa i to tatou taiva ore ia ˈna. E mea faufaa roa atoa te reira i mua i to ˈna aro.
16 No nia i to tatou mau huru maitatai aˈe e ta tatou mau tutavaraa, e mea papu e te haafaufaa mau ra Iehova ia tatou tataitahi! Noa ˈtu e mea nafea te ao a Satani i te haamǎtaˈuraa ia tatou, te haafaufaa ra o Iehova ia tatou e te faariro nei oia ia tatou ei tuhaa o te mau taoˈa “tei hinaarohia e te mau fenua atoa ra.”—Hagai 2:7.
Eaha ta Iehova i horoa mai no te faaite i to ˈna here
17. No te aha e tia i te tusia hoo o te Mesia ia haapapu ia tatou e te here nei Iehova e o Iesu ia tatou mai te taata tataitahi ra?
17 A toru, ua rahi atu ta Iehova i rave no te faaite i to ˈna here no tatou. Papu maitai, ua riro te tusia hoo o te Mesia mai te pahonoraa puai roa ˈˈe i te haavare a Satani oia hoi e mea faufaa ore tatou aore ra aita tatou e herehia ra. Eiaha roa ˈtu ia moe ia tatou e ua riro te pohe mauiui mau ta Iesu i faaruru i nia i te pou haamauiuiraa e oia atoa te mauiui rahi mau ta Iehova i faaruru i te hiˈoraa i te poheraa o ta ˈna Tamaiti here ei haapapuraa o to raua here ia tatou. Hau atu, te fanaˈo tataitahi nei tatou i teie here. Mea na reira to te aposetolo Paulo hiˈoraa i te reira, i to ˈna papairaa e: “Te Tamaiti a te Atua . . . o tei aroha mai ia ˈu, e ua horoa ia ˈna iho no ˈu.”—Galatia 2:20.
18. I roto i teihea auraa Iehova e haafatata ˈi ia tatou i te Mesia ra?
18 Ua faaite Iehova i to ˈna here no tatou na roto i te tautururaa ia tatou tataitahi ia fanaˈo i te mau haamaitairaa o te tusia o te Mesia. Ua parau Iesu i roto i te Ioane 6:44 e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” Na roto i te ohipa pororaa, o ta tatou tataitahi i fanaˈo, e na roto i te arai o to ˈna varua moˈa, ta Iehova e faaohipa ra no te tauturu ia tatou ia taa e ia faaohipa i te mau parau mau i te pae varua noa ˈtu to tatou mau otia e to tatou mau huru tia ore, te haafatata ra o Iehova iho ia tatou i ta ˈna ra Tamaiti e te tiaturiraa o te ora mure ore. E nehenehe ïa Iehova e parau no nia ia tatou mai ta ˈna i parau na no Iseraela e: “Ua herehia oe e au i te hereraa mure ore ra; i faatae mai ai au ia oe i te aroha hamani maitai ra.”—Ieremia 31:3.
19. No te aha e tia i te haamaitairaa taa ê o te pure ia haapapu ia tatou i te here iho o Iehova?
19 Mea na roto paha i te haamaitairaa taa ê o te pure tatou e fanaˈo ai i te here o Iehova na roto i te taairaa piri roa ˈˈe. Te titau manihini ra oia ia tatou tataitahi e “eiaha e tuutuu i te pure” ia ˈna. (Tesalonia 1, 5:17) Te faaroo maira oia! Ua pii-atoa-hia oia e “Tei faaroo i te pure ra.” (Salamo 65:2) Aita oia i tufa i teie tiaraa i te hoê taata ê atu, aita atoa hoi i tufa ˈtu i ta ˈna Tamaiti iho. A feruri noa na: Te faaitoito ra te Poiete o te ao atoa nei ia tatou e ia haafatata ˈtu ia ˈna na roto i te pure, ma te huna ore i te parau. E nehenehe atoa ta tatou mau taparuraa e turai ia Iehova ia rave i te mea te ore e tia ia ˈna ia rave.—Hebera 4:16; Iakobo 5:16; a hiˈo Isaia 38:1-16.
20. No te aha e ere te here o te Atua no tatou i te hoê otoheraa no te haafaufaa rahi roa ia tatou iho aore ra no te faaite i te miimii?
20 Eita te hoê kerisetiano aifaito e rave i teie haapapuraa o te here e te tiaraa tura o te Atua ei otoheraa no te haafaufaa-hau-aˈe-raa ia ˈna i to ˈna huru mau. Ua papai o Paulo e: “Teie ta ˈu parau ia outou atoa e ati noa aˈe, i te maitai i horoahia mai ia ˈu nei, eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra: e haapao maite râ i te manaˈo, ia au i te huru o te faaroo i tufahia e te Atua i te taata atoa ra.” (Roma 12:3) No reira a fanaˈo ai tatou i te mahanahana o te here o to tatou Metua i te raˈi ra, ia ara maite tatou i te pae feruriraa e ia haamanaˈo tatou e aita e otia to te aroha hamani maitai o te Atua.—A faaau e te Luka 17:10.
21. Eaha te haavare a Satani te tia noa ia tatou ia patoi atu, e eaha te parau mau a te Atua te tia ia tatou ia feruri maite noa?
21 Ia rave tatou tataitahi i te mau tutavaraa atoa no te patoi i te mau manaˈo atoa ta Satani e faaitoito ra i roto i teie nei ao tahito e pohe atu ra. O te patoiraa ïa i te manaˈo e mea faufaa ore tatou aore ra aita tatou e herehia ra. Mai te peu e ua haapii te oraraa i roto i teie faanahoraa ia outou e ua riro outou ei fifi rahi o te ore e tia i te here rahi o te Atua ia haamatara, aore ra e mea faufaa ore ta outou mau ohipa maitatai o te ore e tia i to ˈna mata e ite i te mau mea atoa ia tapao, aore ra mea rahi roa ta outou mau hara o te ore e tia i te pohe o ta ˈna Tamaiti faufaa rahi ia tapoˈi, ua haavarehia ïa outou. A patoi i teie mau haavare e to ratou hairiiri atoa! E tapea noa anaˈe tatou i roto i to tatou feruriraa i te mau parau faauruahia a te aposetolo Paulo i roto i te Roma 8:38, 39 e: “Ua ite mau hoi au e, e ore te pohe, e ore hoi te ora, e ore te mau melahi, e ore hoi te hui arii, e ore te mau mea mana, e ore te mau mea e vai nei, e ore hoi te mau mea e tupu a muri atu, e ore te teitei, e ore hoi te haehaa, e e ore atoa te mau mea i hamanihia nei, e tia ia faataa ê ia tatou i te aroha o te Atua, i roto i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.”
[Nota i raro i te api]
a Inaha, ua tiahi ratou i te taata veve ma te parau teiaha ra “ʽam-ha·ʼaʹrets,” aore ra “feia no te repo fenua.” Ia au i te hoê aivanaa, ua haapii te mau Pharisea e eita e tia i te hoê taata ia haafaufaa ia ratou, eiaha atoa e tiaturi i ta ratou faaiteraa, eiaha e titau manihini ia ratou, eiaha atoa e riro ei mau manihini na ratou, eiaha atoa e hoo mai i te mau taoˈa ia ratou ra. Ua parau te mau raatira faaroo e ua riro te faaipoiporaa ˈtu te tamahine a te hoê taata i te hoê o teie feia mai te horoaraa ˈtu te hoê taata aore e paruru i te hoê ra animala.
Eaha to outou manaˈo?
◻ No te aha Satani i tamata ˈi i te faatiaturi ia tatou e e mea faufaa ore tatou e aita tatou e herehia ra?
◻ Mea nafea to Iesu haapiiraa e te haafaufaa ra Iehova ia tatou tataitahi?
◻ Nafea tatou e ite ai e te haafaufaa ra Iehova i to tatou mau huru maitatai?
◻ Nafea tatou e tiaturi papu ai e te haafaufaa ra Iehova i ta tatou mau tutavaraa?
◻ Nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna here ia tatou mai te taata hoê ra?
[Hohoˈa i te api 13]
Te tapao ra e te haamanaˈo ra Iehova i te feia atoa e manaˈo nei i to ˈna iˈoa