A fanaˈo i te mau haamaitairaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra
“O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra.”—ISAIA 48:17.
1. Eaha to tatou huru mai te peu e e faaohipa tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i roto i to tatou oraraa?
O TE Atua ra o Iehova o tei ite maitai aˈe. Aita hoê o tei hau atu ia ˈna i te pae no te manaˈo, te parau, e te ohipa. I te mea e o ˈna to tatou Poiete, ua ite oia i to tatou mau hinaaro e te horoa hua maira oia i te mea o ta tatou e titau ra. Ua ite mau â oia nafea ia haapii mai ia tatou. E ia faaohipa tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, e faufaahia tatou e e fanaˈo tatou i te oaoa mau.
2, 3. (a) Nafea te nunaa tahito o te Atua ia maitaihia ahiri e ua auraro ratou i ta ˈna mau faaueraa? (b) Eaha te ohipa e tupu mai te peu e e faaohipa tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i roto i to tatou oraraa i teie mahana?
2 Te faaite ra te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te hinaaro hohonu o te Atua e ia ape ta ˈna mau tavini i te ati e ia oaoa ratou i te oraraa ma te peeraa i ta ˈna mau ture e ta ˈna mau faaueraa tumu. Ahiri e ua faaroo te nunaa tahito o Iehova ia ˈna, e fanaˈo ïa ratou i te mau haamaitairaa rahi, mai ta ˈna i parau atu ia ratou e: “O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo ma i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.”—Isaia 48:17, 18.
3 E maitaihia hoi te nunaa tahito o te Atua ahiri e ua haapao ratou i ta ˈna mau faaueraa e ta ˈna mau haapiiraa. Maoti i te roohia i te ati i te rima a to Babulonia ra, e fanaˈo ïa ratou i te hau e te ruperupe mai te hoê anavai pape î maitai, te hohonu e te tahe noa. Hau atu, eita ta ratou mau ohipa tia e pau ia taiohia mai te mau are o te moana ra. Oia atoa, mai te peu e e faaohipa tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i roto i to tatou oraraa, e nehenehe tatou e fanaˈo i ta ˈna mau haamaitairaa e rave rahi. Eaha vetahi?
E taui oia i te oraraa
4. Mea nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te ohiparaa i nia i te oraraa o te mau taata e rave rahi?
4 Ua tauturu te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e rave rahi mau taata na roto i te haamaitairaa i to ratou oraraa. E faarue te feia e faaohipa nei i te haapiiraa a Iehova i ‘te hotu o te tino,’ mai te haerea taiata, te haamori idolo, te hiˈohiˈo, te feii, e te pohehae. Maoti râ, e faaite ratou i te hotu o te varua oia hoi te here, te oaoa, te hau, te faaoromai, te hamani maitai, te maitai, te faaroo, te mǎrû, e te hitahita ore. (Galatia 5:19-23) Te pee atoa ra ratou i te aˈoraa i roto i te Ephesia 4:17-24, i reira te faaitoito ra Paulo i te mau hoa faaroo, eiaha e haere mai ta te mau nunaa e haere ra, i te haapaoraa i te maamaa o to ratou feruriraa e te manaˈo haapourihia, e te taa ê roa i te ora a te Atua. I te mea e aita ratou e arataihia ra e te mafatu etaeta, ‘e haapae’ te feia e au i te Mesia ‘i te huru taata tahito o tei riro ei hohoˈa no to ratou haerea i mutaa ihora e e faaapîhia ratou i roto i te puai o te turai i to ratou feruriraa.’ Te ahu nei ratou ‘i te huru taata apî o tei hamanihia ia au i te hinaaro o te Atua ma te parau-tia e te taiva ore mau.’
5. Nafea te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia ohipa i nia i te haerea o te taata?
5 Te hoê haamaitairaa o te faaohiparaa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, oia hoi e faaite mai oia ia tatou nafea ia haere e o te Atua. Mai te peu e haere tatou e o Iehova, mai ia Noa ra, e apee ïa tatou i te huru oraraa i horoahia mai e to tatou Orometua Rahi. (Genese 6:9; Isaia 30:20, 21) ‘Te haere nei’ te mau taata o te mau nunaa ‘i te haapaoraa i te maamaa o to ratou feruriraa,’ mai ta te aposetolo Paulo i parau. E auê hoi vetahi mau papai no roto mai i teie mau huru feruriraa i te maamaa e! I to ˈna iteraa i te tahi mau parau i papaihia i nia i te hoê patu no Pompei, ua parau te hoê taata mataitai e: “E mea maere, e teie patu e, e aitâ oe i topa ˈtura i te teiaha o teie mau rahiraa parau maamaa i papaihia.” Aita râ hoê parau maamaa i roto i ‘te haapiiraa a Iehova’ e te ohipa pororaa i te Basileia o ta ˈna e faatupu ra. (Ohipa 13:12) Na roto i taua ohipa ra, te faaarahia nei te mau taata e here ra i te parau mau. Te haapiihia ra ratou nafea ia faarue i to ratou haerea hara, i te ite-ore-raa i te mau opuaraa a te Atua. Aita ratou e tapea-faahou-hia ra i roto i te pouri i te pae feruriraa, e aita atoa ratou e turaihia ra e te mafatu etaeta o te imi ra i te mau tapao maamaa.
6. Eaha te taairaa i rotopu i to tatou auraroraa i te haapiiraa a Iehova e to tatou oaoaraa?
6 E maitai-atoa-hia tatou i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, i te mea e te haamatau ra oia ia tatou ia Iehova e ta ˈna ra mau opuaraa. E haafatata ˈtu teie ite ia tatou i te Atua, e faarahi i to tatou here no ˈna, e e faauˈana atoa i to tatou hinaaro e auraro ia ˈna. Te na ô ra te Ioane 1, 5:3: “Teie hoi te [here] i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau: e ere hoi ta ˈna parau i te mea teimaha.” E pee atoa tatou i te mau faaueraa a Iesu no te mea ua ite tatou e no ǒ mai ta ˈna mau haapiiraa i te Atua ra. (Ioane 7:16-18) E paruru teie huru auraro ia tatou i te ati i te pae varua e e faatupu oia i to tatou oaoaraa.
Te hoê tapao mau i roto i te oraraa
7, 8. (a) Eaha te auraa o te Salamo 90:12? (b) Nafea tatou ia faatupu i te hoê mafatu paari?
7 E mea maitai te haapiiraa a Iehova no te faaiteraa ia tatou nafea ia faaohipa i to tatou oraraa maoti te hoê tapao. Inaha, te faaite ra te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou nafea ia taio i to tatou pue mahana na roto i te hoê ravea taa ê roa. I roto i te hoê oraraa e 70 matahiti, e noaa mai tau 25 550 mahana. Ua haamâuˈa ê na te hoê taata e 50 matahiti e 18 250 mahana, e mea iti roa ïa te mau 7 300 mahana e toe ra ia ˈna. E taa papu aˈe paha ia ˈna i reira e no te aha te peropheta ra o Mose i pure ai i te Atua i roto i te Salamo 90:12 e: “E haapii mai ia matou i te taio i to matou pue mahana, ia riro to matou aau i te haapao maitai.” Eaha ïa ta Mose e hinaaro ra e parau?
8 Aita Mose e hinaaro ra e parau e e faaite mai te Atua i te numera tia o te mau mahana e orahia e te ati Iseraela tataitahi. Ia au i te Salamo 90, mau irava 9 e te 10, ua farii teie peropheta Hebera e e nehenehe te oraraa e naeahia tau 70 aore ra e 80 matahiti—e mea poto roa ïa. No reira, ua faaite te mau parau a te Salamo 90:12 i te hinaaro o Mose i roto i ta ˈna pure e ia faaite mai Iehova, aore ra ia haapii mai oia, ia ˈna e i Ta ˈna nunaa ia faatupu i te paari i te haafaufaaraa i ‘to ratou pue mahana’ e i te faaohiparaa i te reira ia au i te hoê haerea e fariihia mai e te Atua. E o tatou ïa? Te haafaufaa ra anei tatou i te mahana tataitahi? Te faatupu ra anei tatou i te hoê mafatu paari na roto i te tutavaraa i te oraraa i te mahana tataitahi ma te hoê ravea o te faahanahana i to tatou Orometua Rahi, te Atua ra o Iehova? E tauturu te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou ia na reira.
9. Eaha te ohipa e tupu mai te peu e e haapii tatou i te taio i to tatou pue mahana no te faahanahana i te Atua?
9 Mai te peu e e haapii tatou i te taio i ta tatou pue mahana no te faahanahana ia Iehova, peneiaˈe eita tatou e faaea i te taio, no te mea te horoa nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te ite e aratai i te ora mure ore. “Teie hoi te ora mure ore,” o ta Iesu ïa i parau, “ia [haapii ratou i te ite] i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Parau mau, mai te peu e e noaa mai ia tatou te ite taatoa o teie nei ao, eita te reira e horoa mai i te ora mure ore. Tera râ, e noaa ia tatou te ora mure ore mai te peu e e haapii tatou e e faaohipa tatou i te ite papu o na taata e piti faufaa roa ˈˈe i te ao atoa nei e ia faatupu mau tatou i te faaroo.
10. Eaha ta te hoê buka parau paari e parau ra no nia i te haapiiraa, e nafea te reira ia faaauhia e te mau haamaitairaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?
10 Noa ˈtu ehia matahiti to tatou, e tia ia tatou ia haamanaˈo i teie haamaitairaa faufaa roa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra: E horoa mai oia na te feia e faaohipa i te reira i te hoê tapao papu i roto i to ratou oraraa. Te parau ra Te buka parau paari a te ao nei (beretane) e: “E tia i te haapiiraa ia tauturu i te taata ia riro ei mau melo faufaa mau no te totaiete. E tia atoa ia tauturu ia ratou ia haafaufaa i te mau ô fanaˈohia i roto i to ratou nunaa e ia ora i te hoê oraraa anaanatae aˈe.” Te tauturu mau nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou ia ora i te hoê oraraa anaanatae aˈe. E faatupu oia i roto ia tatou i te haafaufaaraa mau i te mau ô i te pae varua ta tatou e fanaˈo nei ei nunaa no te Atua. E e faariro mau â oia ia tatou ei mau melo faufaa mau no te totaiete, no te mea e tauturu oia ia tatou ia ohipa no te haamâharaa i te mau hinaaro o te taata na te fenua atoa nei. No te aha tatou e na reira ˈi i te parau?
Te hoê porotarama haapiiraa na te ao atoa nei
11. Mea nafea to Thomas Jefferson haapapuraa i te faufaaraa o te haapiiraa?
11 Taa ê atu i te tahi atu porotarama haapiiraa, te haamâha nei te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i te mau hinaaro o te taata i te pae no te haapiiraa. Ua tapao o Thomas Jefferson, o ˈna te toruraa o te peretiteni o te mau Hau Amui no Marite, i te faufaaraa ia haapii i te nunaa. I roto i te hoê rata no te 13 no atete 1786, ta ˈna i papai atu ia George Wythe, e hoa no ˈna e e taata tarima atoa i te Faˈiraa o te Faatiamâraa, ua papai o Jefferson e: “Te manaˈo nei au e, te ture faufaa roa ˈˈe i roto i ta tatou pǎpǎ ture taatoa, o te ture ïa no te haaparareraa i te ite i rotopu i te nunaa. Aita ˈtu niu papu e nehenehe e manaˈohia, no te parururaa i te tiamâraa e te oaoa. . . . A turu, e to ˈu hoa, i te aroraa i te ite ore; a haamau e a haamaitai i te ture no te haapiiraa i te huiraatira. Ia ite to tatou mau taata . . . e te tute e aufauhia no te tumu [o te haapiiraa] aita ïa i hau atu i te tausaniraa o te tuhaa e aufauhia i te mau arii, te mau tahuˈa, te mau taata tiaraa teitei o te tia mai i rotopu ia tatou mai te peu e e vaiiho noa tatou i te taata i roto i te pouri.”
12. No te aha e nehenehe ai e parau e o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra te porotarama manuïa aˈe e te maitai aˈe no te haapiiraa ati noa ˈˈe te ao nei?
12 Maoti i te vaiihoraa i te feia aau tia i roto i te pouri, te horoa maira te haapiiraa a Iehova i te porotarama haapiiraa taatoa maitai roa ˈˈe no ratou. I te taime a uˈana ˈi te Piti o te Tamaˈi Rahi tau 50 matahiti i teie nei, ua ite te Tomite marite no te patu-faahou-raa i te pae haapiiraa i te titauraa ru no te hoê “haapiiraa ati noa ˈˈe te ao nei.” Te vai noa râ teie titauraa, tera râ, o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra anaˈe te porotarama e manuïa ra i te horoa i te haapiiraa ati noa ˈˈe te ao nei. Ua hau atoa ˈtu oia i te maitai no te mea e faaora mai oia i te taata i te hepohepo, e haamaitai oia ia ratou i te pae morare e i te pae varua, e faatiamâ oia ia ratou i te teoteo e te ino o teie nei ao, e e tufa oia i te ite e aratai i te ora mure ore. Hau atu râ, e maitaihia te taata na te mau vahi atoa i teie porotarama na roto i te haapiiraa ia ratou ia tavini i te Atua ra o Iehova.
13. Nafea te Isaia 2:2-4 ia tupu i teie mahana?
13 Te fanaˈohia ra te mau haamaitairaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, e te mau nahoa taata e riro ra i teie nei ei mau tavini no te Atua. Ua ite ratou i to ratou mau hinaaro i te pae varua e te taa ra ia ratou e te fatata maira te mahana o Iehova. (Mataio 5:3; Tesalonia 1, 5:1-6) I teie nei, “i te mau mahana hopea ra,” te haere tia ˈtura teie mau taata no te mau nunaa atoa i nia i te mouˈa o Iehova, ta ˈna haamoriraa viivii ore. Ua haamau-papu-hia oia e ua faateiteihia i nia ˈˈe i te mau haamoriraa atoa e patoi ra i te hinaaro o te Atua. (Isaia 2:2-4) Mai te peu e e Ite no Iehova pûpûhia outou, aita anei outou e oaoa ra i te amuiraa ˈtu i roto i te mau tiaa e rahi noa ˈtura e haamori ra ia ˈna e o te fanaˈo ra i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra? Auê te faahiahia e ia tia mai i rotopu i te feia o te tuô e: “Ia haamaitai anaˈe ïa ia Iehova!”—Salamo 150:6.
E mana maitai i nia i to tatou feruriraa
14. Eaha te faufaaraa ia pee i te aˈoraa a Paulo i roto i te Korinetia 1, 14:20?
14 I rotopu i te mau haamaitairaa e rave rahi o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, te vai ra te mana maitai o ta ˈna e faaohipa ra i nia i to tatou mau manaˈo e to tatou feruriraa. E turai oia ia tatou ia manaˈo i te mau mea tia, te viivii ore, te tura, e te au. (Philipi 4:8) Te tauturu nei te haapiiraa a Iehova ia tatou ia pee i te aˈoraa a Paulo: “Area i te ino ra, ei tamarii aruaru ïa outou, i te ite râ, ei taata paari ïa outou.” (Korinetia 1, 14:20) Mai te peu e e faaohipa tatou i teie aˈoraa, eita ïa tatou e imi i te ite i te ino. Ua papai atoa o Paulo e: “Ia haapae-roa-hia te mamahu ore, e te iria, e te riri, e te avau e te faaino, e te tairoiro, eiaha roa atoa ïa [e te mau huru ino atoa].” (Ephesia 4:31) E tauturu te peeraa i teie aˈoraa ia tatou ia ape i te peu morare tia ore e te tahi atu mau hara faufau. E maitaihia tatou i te pae tino e i te pae feruriraa, oia atoa râ, e afai mai te reira i te oaoa i te iteraa e te mauruuru ra te Atua ia tatou.
15. Eaha te nehenehe e tauturu ia tatou ia faaea tura noa i te pae no te manaˈo?
15 Hoê tauturu ia tapea tatou i to tatou haerea tura i te pae no te manaˈo, o te aperaa ïa i ‘te mau amuimuiraa iino o te faaino i te mau peu maitatai.’ (Korinetia 1, 15:33) Ei mau kerisetiano, eita tatou e amuimui tamau atu i roto i te feia poreneia, te feia faaturi, e vetahi atu feia rave hara. I te tanoraa mau, eita atoa ïa tatou e amuimui atu i teie mau huru taata na roto i te taioraa i to ratou parau no te faanavenave ia tatou aore ra te mataitairaa ˈtu ia ratou i te afata teata aore ra i roto i te mau hohoˈa teata. E mea haavare te mafatu, e faatupu ohie noa oia i te hiaai i te mau mea iino, e e nehenehe oia e faahemahia ia rave i teie mau mea. (Ieremia 17:9) Ia ape ïa tatou i teie mau faahemaraa e tia ˈi, na roto i te apee-maite-raa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra. E nehenehe oia e ohipa i nia i te feruriraa o te feia ‘e here ra ia Iehova’ i roto i te hoê faito maitai roa e ‘riri roa ˈi ratou i te ino.’—Salamo 97:10.
16. Nafea te haapiiraa a te Atua ia ohipa i nia i te huru ta tatou e faaite ra?
16 Ua parau o Paulo i to ˈna hoa ohipa o Timoteo e: “Ei pihai atoa iho â te Fatu ra o Iesu Mesia i to varua na. Ei ia outou atoa na te aroha mau o te Atua ra.” (Timoteo 2, 4:22) Ua hinaaro te aposetolo e ia farii te Atua, na roto i te Fatu ra o Iesu Mesia, i te puai e turai ia Timoteo e vetahi atu mau kerisetiano. Te tauturu nei te haapiiraa a te Atua ia tatou ia faaite i te hoê huru aroha, te maitai, e te mǎrû. (Kolosa 3:9-14) Auê ïa taa-ê-raa e te huru o te mau taata e rave rahi i teie mau mahana hopea! E feia teoteo ratou, te mauruuru ore, te erehia i te here, te farii ore i te tahoêraa, te upoo etaeta, te au i te mau mea navenave, e te erehia i te paieti mau. (Timoteo 2, 3:1-5) Ia tamau noa râ tatou i te faaohipa i te mau haamaitairaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i roto i to tatou oraraa, e faaite ïa tatou i te hoê huru e herehia mai ai tatou e te Atua e te taata.
E mea maitai i roto i te mau taairaa e te taata
17. No te aha e mea faufaa roa ia rave amui i te ohipa ma te haehaa?
17 E tauturu mai te haapiiraa a Iehova ia tatou ia ite i te mau haamaitairaa o te rave-amui-raa i te ohipa e to tatou mau hoa haamori. (Salamo 138:6) Taa ê atu i te mau taata e rave rahi i teie mahana, aita tatou e ofati nei i te mau faaueraa tumu tia tera râ e farii tatou ia tahoê. Ei hiˈoraa, e mau faahopearaa maitatai roa te noaa mai no te mea te farii nei te mau tiaau nominohia i te tahoê i roto i te mau putuputuraa matahiapo. E nehenehe teie mau taata e paraparau ma te hau no te maitai o te parau mau, ma te ore e vaiiho i te riri ia haapouri i to ratou feruriraa aore ra ia faaamahamaha ia ratou. E maitaihia te mau melo atoa o te amuiraa na roto i te aau tahoê o ta tatou e fanaˈo mai te peu e e tamau noa tatou paatoa i te faaohipa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra.—Salamo 133:1-3.
18. E tauturu te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou ia faatupu i teihea hiˈoraa no nia i to tatou mau hoa faaroo?
18 E mea maitai atoa te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra no te tautururaa ia tatou ia faatupu i te hoê hiˈoraa maitai no nia i to tatou mau hoa faaroo. Ua parau o Iesu e: “E ore roa te taata e tae mai ia ˈu nei, maori râ ia faatae mai te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ia ˈna.” (Ioane 6:44) Mai te matahiti 1919 iho â râ, ua rave Iehova e ia faaite haere ta ˈna mau tavini i ta ˈna mau haavaraa, e ua atutu e ua faaaueuehia te faanahoraa o te ao a Satani i teie faaararaa ati noa ˈˈe teie nei ao. I te hoê â taime, ua umehia mai te feia mǎtaˈu i te Atua—‘te mau mea hinaarohia’—e te Atua ra no te faataa ê mai ia ratou i te mau nunaa e no te apiti atu i te mau kerisetiano faatavaihia no te faaî i te fare haamoriraa a Iehova i te hanahana (Hagai 2:7) Papu maitai, e tia ia tatou ia faariro i teie feia hinaarohia tei umehia mai e te Atua ei mau hoa herehia.
19. Eaha ta te haapiiraa a te Atua e faaite maira no nia i te faatitiaifaroraa i te mau peapea i rotopu i te mau kerisetiano?
19 No te mea e feia tia ore anaˈe tatou, e tupu iho â vetahi mau fifi. I to Paulo faaineineraa i te reva no te pitiraa o to ˈna tere mitionare, ua faaoti o Baranaba e rave ia Mareko. Aita o Paulo i hinaaro no te mea ua “faarue mai [o Mareko] ia ratou i Pamephulia ra, aore i haere atoa i taua ohipa ra.” “Tupu atura hoi te mârô rahi ia raua iho.” Ua rave ihora o Baranaba ia Mareko haere atura i Kupero, area o Paulo ra, ua apiti oia ia Sila na Suria e na Kilikia. (Ohipa 15:36-41) I muri aˈe, eita e ore e ua faaorehia teie peapea, inaha tei pihai iho o Mareko ia Paulo i Roma, e ua faahiti te aposetolo i te parau maitai no ˈna. (Kolosa 4:10) Hoê vahi maitai o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, oia hoi te faaite maira oia ia tatou nafea ia faatitiaifaro i te mau peapea i rotopu i te mau kerisetiano na roto i te peeraa i te mau aˈoraa mai ta Iesu i horoa i roto i te Mataio 5:23, 24 e Mataio 18:15-17.
E mea maitai e e upootia oia e a muri noa ˈtu
20, 21. Eaha ta ta tatou tuatapaparaa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e turai ia tatou ia rave?
20 Na roto i to tatou tuatapapa-poto-raa vetahi mau haamaitairaa e mau upootiaraa a te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra, aita e feaaraa e te ite nei tatou paatoa i te faufaaraa ia tamau maite i te faaohipa i te reira i roto i to tatou oraraa. Ma te pure, ia tamau noa tatou i te haapii no ǒ mai i to tatou Orometua Rahi ra, e tia ˈi. Fatata roa, e upootia te haapiiraa no ǒ mai te Atua ra mai tei ore i itehia aˈenei. E upootia oia ia moe roa anaˈe teie ao o te feia maramarama i te pae feruriraa. (A faaau e te Korinetia 1, 1:19.) Hau atu, a haapii ai e a rave ai te mau mirioni taata ê atu i te hinaaro o te Atua, e faaî te ite o Iehova i te fenua mai te pape e tapoˈi i te miti ra. (Isaia 11:9) E haamaitai rahi te reira i te feia auraro e e faatiamâ atoa i te tiaraa Mana Hope o Iehova!
21 E riro noâ te haapiiraa a Iehova ei mea maitai e te upootia. E tamau noa anei outou i te fanaˈo i te reira ei feia tuatapapa itoito i te Buka rahi a te Atua? Te ora ra anei outou ia au maite i te Bibilia e te tufa ra anei outou i ta ˈna mau parau mau e o vetahi ê? Mai te peu e e, e nehenehe ïa outou e tiaturi e ite atu i te upootiaraa hope roa o te haapiiraa no ǒ mai te Atua ra, ei faahanahanaraa i to tatou Orometua Rahi, te Fatu Mana Hope ra o Iehova.
Eaha ta outou i haapii?
◻ Eaha te faahopearaa o te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra i nia i to tatou oraraa?
◻ Nafea te haapiiraa a Iehova ia haamâha i te mau hinaaro i te pae haapiiraa?
◻ Eaha te mana maitai ta te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e nehenehe e faatupu i nia i to tatou mau manaˈo e to tatou haerea?
◻ Nafea te haapiiraa a te Atua ia haamaitai i te mau taairaa i rotopu i te mau taata?
[Hohoˈa i te api 15]
E faaite mai te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra ia tatou nafea ia haere e te Atua, mai ia Noa ra
[Hohoˈa i te api 17]
Te haere tia ˈtu nei te mau taata no te mau nunaa atoa i nia i te mouˈa o Iehova