Fanaˈoraa i “te sitona no te mau raˈi”
AITA i maoro i muri aˈe i to ratou faaora-semeio-raahia mai Aiphiti, ua faaite te ati Iseraela i te ereraa rahi mau i te faaroo i to ratou Faaora o Iehova. Ei faahopearaa, ua vaiiho Iehova ia ratou ia hahaere noa na te medebara i Sinai e 40 matahiti i te maoro. I te mau taime atoa, ua “navai roa” te maa e te inu a te ati Iseraela e a “te pǔpǔ anoi noa e rave rahi” o te feia ěê i apiti ia ratou. (Exodo 12:37, 38, MN) Te faaite maira te Salamo 78:23-25 nafea te reira i tupu ai: “Ua faauehia ra e ana [Iehova] te mau ata i nia ra, e ua iritihia e ana te mau uputa o te raˈi ra, e ua haamairi noa maira i te mâna ei maa, e te sitona no te mau raˈi ra tei horoahia mai e ana na ratou; ua amu te taata atoa i te maa a te feia mana; e ua navai roa te maa ta ˈna i hopoi maira.”
Ei taata amu i te mâna, te faataa ra Mose i teie maa taa ê. Ua papai oia e i te poipoi, i muri aˈe i ‘te peeraa taua hau i mairi ra . . . , e mea rii menemene te vai noa ra i raro i te repo i taua medebara ra mai te topata hau te rarahi. E ite aˈera te tamarii a Iseraela i taua mea ra, ua na ô aˈera ratou ratou iho, Eaha teie?’ aore ra na roto i te reo Hebera, “man huʼ?” No reira mai paha te parau ra “mâna,” te iˈoa ta te ati Iseraela i horoa i teie maa. Ua parau Mose e: “E mea huru teatea, e mai te huero gede te huru, e mai te uefa meli ra ia amu.”—Exodo 16:13-15, 31, nota i raro i te api a te MN.
E ere te mâna i te hoê maa i tupu natura mai, mai ta te tahi pae e parau ra. E puai taa ê to muri mai i te reira. Ei hiˈoraa, eita te reira e noaa i te tahi noa vahi aore ra i te hoê noa tau. Ia vaiihohia e ia poipoi aˈe, e tuˈahia e e haamata te reira i te hâuˈa ino; eita râ na tuhaa e piti ta te utuafare taitahi e ohi i te mahana na mua ˈˈe i te Sabati e pê ia vaiihohia e ia poipoi aˈe, e nehenehe ïa e amuhia i te Sabati—te mahana aita e mâna e mairi mai. Papu maitai, e faanahoraa semeio mau te mâna.—Exodo 16:19-30.
Te faaite ra te faahitiraa i “te feia mana” aore ra “melahi” i roto i te Salamo 78 e ua faaohipa paha Iehova i te mau melahi no te horoa i te mâna. (Salamo 78:25, nota i raro i te api a te MN) Noa ˈtu râ eaha te ravea, e tia roa i te nunaa ia haamauruuru i te Atua no to ˈna maitai. Ua faaite râ te rahiraa i te haerea mauruuru ore i nia i te Taata mau i faaora ia ratou mai te faatîtîraa i Aiphiti. E nehenehe atoa tatou e farii noa i te mau faanahoraa a Iehova mai tera aore ra e riro atoa ei feia mauruuru ore ia ore tatou ia feruri hohonu i to ˈna aroha hamani maitai. No reira e nehenehe tatou e mauruuru e ua haapapai Iehova i te faaoraraa o Iseraela e to muri mai mau tupuraa “ia ite tatou.”—Roma 15:4.
E faufaahia te mau Kerisetiano i te hoê haapiiraa na to Iseraela
Ia Iehova i horoa i te mâna, aita oia i feruri noa i te haamâharaa i te mau hinaaro pae tino o na ati Iseraela fatata e toru mirioni. Te hinaaro ra oia ‘e faahaehaa ia ratou e e tamata ia ratou’ oia atoa e haamaitai e e aˈo atu no to ratou iho maitai. (Deuteronomi 8:16; Isaia 48:17) Ia farii ratou i taua haamaitairaa e taua aˈoraa ra, e oaoa ïa Iehova i te ‘hamani maitai ia ratou a muri atu’ (MN) na roto i te horoaraa ˈtu i te hau, te ruperupe, e te oaoa i te Fenua Tǎpǔhia.
Te hoê mea faufaa e tia ia ratou ia haapii, oia ïa “e ere o te pane anaˈe ra te mea e ora ˈi te taata nei, o te mau mea atoa râ i haapaohia e Iehova ra, e ora te taata i te reira.” (Deuteronomi 8:3) Ahiri aita te Atua i horoa i te mâna, ua pohe ïa te nunaa i te poia—o ta ratou ïa i ineine i te farii. (Exodo 16:3, 4) Ua faahaamanaˈohia te ati Iseraela aau mehara e tei ia Iehova anaˈe to ratou ora e ua faahaehaahia ïa ratou. Ia tae atu ratou i te Fenua Tǎpǔhia e to ˈna ruperupe materia, eita paha ïa ratou e haamoe ia Iehova e te mea e tei ia ˈna anaˈe to ratou ora.
Mai te ati Iseraela, e tia i te mau Kerisetiano ia haamanaˈo noa e tei te Atua e noaa ˈi te mau mea hinaarohia o te oraraa—i te pae tino e te pae varua. (Mataio 5:3; 6:31-33) Ei pahonoraa i te hoê o te mau tamataraa a te Diabolo, ua faahiti Iesu Mesia i te mau parau a Mose i roto i te Deuteronomi 8:3, a na ô ai e: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” (Mataio 4:4) Oia, e tamaa te feia haamori mau i te Atua na roto i te taioraa i te mau manaˈo o Iehova i roto i ta ˈna Parau. Hau atu â, e haapuaihia to ratou faaroo ia ite ratou i te mau faahopearaa maitai o teie mau manaˈo i roto i to ratou oraraa a haere ai ratou e te Atua e a tuu ai i te mau faufaa o to ˈna Basileia i te parahiraa matamua.
E nehenehe te mau taata tia ore e erehia i to ratou mauruuru no te mau mea matau-noa-hia o te oraraa—noa ˈtu e e faaiteraa teie mau mea no te tapitapiraa î i te here a Iehova. Ei hiˈoraa, i te omuaraa, ua maere e ua mauruuru te ati Iseraela i te faanahoraa semeio o te mâna, ia maoro rii râ, e rave rahi tei amuamu. “Ua fiu matou i teie nei maa [“au ia vahavahahia,” MN],” ta ratou ïa i mutamuta ma te faatura ore—ei faaiteraa e te haamata ra ratou i te ‘faarue i te Atua ora.’ (Numera 11:6; 21:5; Hebera 3:12) Ua riro ïa to ratou hiˈoraa “ei aˈo mai hoi ia tatou, i te feia i roohia mai i te hopea o te mau [“faanahoraa o te mau mea,” MN] nei.”—Korinetia 1, 10:11.
Nafea tatou e nehenehe ai e haafaufaa i teie hiˈoraa e faaara maira? Te hoê ravea, te oreraa ïa e vaiiho e ia riro mai te mau haapiiraa Bibilia e te mau faanahoraa ta tatou e fanaˈo nei maoti te tavini haapao maitai e te paari, ei mea au noa. (Mataio 24:45) Ia haamata tatou i te farii noa i te mau ô a Iehova mai tera aore ra ia fiu tatou i te reira, e haamata to tatou mau taairaa e o ˈna i te paruparu mai.
Ma te tia roa, eita Iehova e ninii tamau noa mai i te mau parau apî horuhoru. E haamaramarama mǎrû noa mai râ oia i ta ˈna Parau. (Maseli 4:18) Maoti te reira e noaa ˈi to te taata ite e e faaohipa ˈi ratou i ta ratou e haapii ra. Ua pee Iesu i te hiˈoraa o to ˈna Metua ia ˈna i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ matamua. Ua faataa ˈtu oia i te Parau a te Atua ia au i te “tia ia ratou ia faaroo,” aore ra “ia taa” mai ta te tahi mau huriraa e parau ra.—Mareko 4:33; a faaau e te Ioane 16:12.
A haapuai i to outou mauruuru no te mau faanahoraa a te Atua
Ua faaohipa atoa Iesu i te faahiti-faahou-raa. E nehenehe iho â ïa te feruriraa e apo oioi i te hoê manaˈo—ei hiˈoraa, te hoê faaueraa tumu Bibilia—e nehenehe râ te haamau-aau-raa i te reira e te faariroraa ei tuhaa o te ‘taata apî’ Kerisetiano e rave atâ rii, mai te peu iho â râ e ua mau hohonu roa te mau raveraa e mau haerea no teie nei ao. (Ephesia 4:22-24) Papu maitai e te reira te huru o te mau pǐpǐ a Iesu i to ratou haavîraa i te teoteo e faahoturaa i te haehaa. Ua tia ia Iesu ia haapii atu i te haehaa e rave rahi taime, e i te mau taime atoa, ua faataa oia i taua noâ manaˈo tumu ra ia au râ i te hoê hiˈoraa taa ê ia puta maitai i roto ia ratou, e i te pae hopea ua raea te tapao.—Mataio 18:1-4; 23:11, 12; Luka 14:7-11; Ioane 13:5, 12-17.
I teie tau apî, te pee nei te mau putuputuraa Kerisetiano e te mau papai a te Watch Tower i te hiˈoraa o Iesu i te pae o te faaohiparaa i te faahiti-faahou-raa ma te feruri-maitai-hia. E mauruuru anaˈe ïa i te reira ei faaiteraa i te tapitapi î i te here o te Atua ia tatou e eiaha roa ˈtu ia fiu i tei noaa ia tatou, mai te ati Iseraela i fiu i te mâna. Oia mau, a rohi ai tatou i te haapii ma te faaoromai i te mau faahaamanaˈoraa tamau a Iehova, e ite tatou i te mau hotu maitatai i roto i to tatou oraraa. (Petero 2, 3:1) E faaite mau â teie huru mauruuru e te ‘ite ra’ to tatou aau e to tatou atoa feruriraa i te Parau a te Atua. (Mataio 13:15, 19, 23) I te reira paeau, te vai ra te hiˈoraa o te papai salamo ra o Davida o tei faataa i te mau ture a Iehova ei mea ‘momona aˈe i te meli i te topataraa no roto i te melikerio,’ noa ˈtu e aita oia e fanaˈo ra i te maa varua rau ta tatou e fanaˈo nei i teie mahana!—Salamo 19:10.
Te “mâna” e horoa i te ora mure ore
Ua parau Iesu i te ati Iuda e: “O vau te pane e ora ˈi. I amu na to outou hui metua i te mâna i te medebara ra e pohe atura. . . . O vau te pane ora o tei pou mai mai te raˈi: o te amu i teie nei pane, e tia ïa i te oraraa; o ta ˈu pane e horoa ˈtu o to ˈu ïa tino, o ta ˈu ïa e horoa ei ora no to te ao.” (Ioane 6:48-51) Aita te pane pae tino aore ra te mâna i horoa e eita iho â e nehenehe e horoa i te ora mure ore. E fanaˈo râ te feia e faaohipa i te faaroo i te tusia taraehara a Iesu, i te pae hopea, i te haamaitairaa o te ora mure ore.—Mataio 20:28.
E fanaˈo te rahiraa o te feia e faufaahia i te taraehara a Iesu i te ora mure ore i roto i te paradaiso i te fenua nei. E ora ˈtu ‘te feia rahi roa’—faahohoˈahia e “te pǔpǔ anoi noa e rave rahi” o te feia ěê i apiti i te ati Iseraela i to ratou Revaraa mai Aiphiti mai—i “te ati rahi” e fatata maira o te faaore i te ino atoa i te fenua nei. (Apokalupo 7:9, 10, 14; Exodo 12:38, MN) E haamaitairaa rahi atu â ta te feia i faahohoˈahia e te ati Iseraela iho, e fanaˈo. Ua faataa te aposetolo Paulo ia ratou, 144 000 hoi ratou, mai te Iseraela pae varua a te Atua. Ia pohe ratou, e haamaitaihia ratou i te tia-faahou-raa no te ora i nia i te raˈi. (Galatia 6:16; Hebera 3:1; Apokalupo 14:1) I ǒ Iesu e horoa ˈi i te hoê mâna taa ê na ratou.
Te auraa o “te mâna i moe ra”
Ua parau Iesu i faatia-faahou-hia i te Iseraela pae varua e: “Te riro ia ˈna te re ra, e faaamu ïa vau ia ˈna i te mâna i moe ra.” (Apokalupo 2:17) Te faahaamanaˈo maira teie mâna i moe i te mâna ta te Atua i faaue ia Mose e vaiiho i roto i te hoê farii auro i roto i te afata moˈa o te faufaa. I vaiihohia na te Afata i roto i te vahi Moˈa Roa o te sekene. Eita ïa e itehia e te mata i reira, ua moe hoi i reira. Ua vaiihohia teie maa rii mâna ei faahaamanaˈoraa, e aita i pê a vai noa ˈi i roto i te Afata, e riro ïa ei taipe tano maitai no te maa tahuti ore. (Exodo 16:32; Hebera 9:3, 4, 23, 24) Ia horoa oia i te mâna i moe ra na te tino 144 000, te haapapu ra ïa Iesu e e noaa ia ratou te pohe ore e te tahuti ore ei mau tamarii varua a te Atua.—Ioane 6:51; Korinetia 1, 15:54.
Ua parau te papai salamo e: “Tei ia oe [Iehova] hoi te tumu o te ora.” (Salamo 36:9) Ua haapapu mau ïa te horoaraahia te mâna—to te pae tino e to te pae varua—i teie parau mau tumu! Te faahaamanaˈohia maira tatou paatoa e tei te Atua anaˈe to tatou ora, na roto i te mâna ta te Atua i horoa na to Iseraela i tahito ra, te mâna taipe ta ˈna i pûpû no tatou oia hoi te tino o Iesu, e te mâna pae varua i moe ra ta ˈna e horoa na roto ia Iesu i te tino 144 000. (Salamo 39:5, 7) E farii tamau anaˈe ma te haehaa i te reira. Ei faahoˈiraa, e ‘hamani maitai [Iehova] ia tatou a muri atu.’—Deuteronomi 8:16, MN.
[Hohoˈa i te api 26]
No te fanaˈo i te ora mure ore, e hinaaro te taata atoa i “te pane ora o tei pou mai mai te raˈi”
[Hohoˈa i te api 28]
Ia haere tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano atoa, te faaite ra ïa tatou e te mauruuru ra tatou i te mau faahaamanaˈoraa a Iehova