Te aratairaa itoito mau a te Mesia i to tatou nei tau
“E inaha, tei pihai atoa iho ïa vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” — MATAIO 28:20.
1. E nehenehe tatou e parau e ua horoa ˈtu te Mesia i ta ˈna “taoˈa” i ta ˈna mau pǐpǐ ra i roto i tei hea auraa?
I TE TAIME oia e faarue mai ai ia ratou no te haere atu i nia i te raˈi, i te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua “tuu atura [te Mesia] i ta ˈna taoˈa” i ta ˈna mau pǐpǐ ra. E riro mau atura ïa ratou ei mau “vea na te Mesia” ma te tamau i te rave i te ohipa pororaa ta ˈna iho i haamata na roto i te haaparareraa i te reira i “te hopea o te fenua ra”. Na mua ˈtu, ua faaue aˈera oia ia ratou ia ‘haere ratou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ’. Te vai ra anei ia tatou nei te mau haapapuraa e faaite mai e ua anaanatae mau oia i te ohipa i ravehia e ta ˈna mau pǐpǐ? Papu maitai. — Mataio 25:14; Korinetia 2, 5:20; Ohipa 1:8; Mataio 28:19.
2. Na te aha e faaite ra e te anaanatae maira te Mesia i te mau ohipa a te mau amuiraa o te senekele I?
2 Hau atu i te ono ahuru matahiti i muri aˈe i to ˈna haereraa ˈtu i nia i te raˈi, ua faaite maira te Mesia e te haapao maite maira oia i te mau ohipa e ravehia ra e te mau amuiraa kerisetiano e tavini ra i nia i te fenua nei. I roto i te parau ta ˈna i horoa mai i te aposetolo Ioane ra, melo no te tino aratai o te senekele I, ua faatae aˈera oia i te tahi mau poroi i na amuiraa e hitu e vai ra i Asie Mineure. Teie ta ˈna i parau atu i na toopae o ratou: “Ua ite au i ta oe ohipa.” Taa ê atu i te reira, ua faaite atu oia e aita e mea moe ia ˈna i roto i na amuiraa e piti e toe ra, oia hoi to Semurina e to Peregamo. Ua horoa ˈtura oia i te mau faaitoitoraa e te mau aˈoraa papu maitai i te amuiraa taitahi. Ma te feaa ore, ua ite mau â taua mau amuiraa e o ˈna to ratou Aratai itoito mau. — Apokalupo 1:11; 2:1 e tae atu i te 3:22.
3. Ua faataehia ˈtu na poroi e hitu ia vai ma, e na te aha e haapapu maira i te reira?
3 I te parau mau, aita noa na poroi e hitu i faataehia ˈtu i na amuiraa e hitu no Asia. Ua tano atoa hoi te mau aˈoraa e te mau faaararaa i te mau amuiraa atoa, mai te senekele I e tae noa ˈtu i te tau o te “mahana o te Fatu ra”, o ta tatou e ora neia. Aita te mata o te Mesia, tei faaauhia i te hoê “ura auahi”, i faaea i te hiˈopoa mai i te ohipa e tupu ra i roto i te “mau amuiraa atoa”. — Apokalupo 1:10; 2:18, 23.
Te Fatu e to ˈna tavini
4. Ua ‘reva [te Mesia] i te fenua ê’ e ua hoˈi mai “e tau maoro aˈera” i roto i tei hea auraa?
4 I muri aˈe i to ˈna faaauraa ia ˈna i te hoê “taata i opua i to ˈna tere e ua parau atura i to ˈna iho mau tavini, tuu atura i ta ˈna taoˈa”, teie â ta te Mesia e parau ra: “E maoro aˈera, hoˈi maira te fatu i taua mau tavini ra, faaau maira i te parau ia ratou.” (Mataio 25:14, 19). I te matahiti 33, ua “reva aˈenei [te Mesia] i nia i te raˈi”, i reira to ˈna parahiraa “i te rima atau o te Atua ra”. (Petero 1, 3:22.) “[I muri aˈe i te hoê tau maoro]” i te tau i muri noa mai i to ˈna faaariiraahia i te matahiti 1914, ua haamata aˈera te Mesia i te ‘arii i rotopu i to ˈna mau enemi’ na roto i te huriraa mai ia Satani e ta ˈna mau demoni i nia i te fenua nei (Salamo 110:1, 2; Apokalupo 12:7-9). Ua haapao aˈera oia i muri iho i ta ˈna mau tavini. Ua tae aˈera hoi te taime no ˈna no te ani mai ia ratou eaha ta ratou ohipa i rave. E ua riro mau atura hoi te Mesia ei Aratai itoito mau no ratou.
5. Eaha te taime i faaitehia ˈtu ai e eaha te ohipa i ravehia, e mea nafea te mau pǐpǐ haapao maitai i te haamauruururaahia?
5 Te faaite maira te aamu o te nunaa o te Atua o teie tau e i te matahiti 1918-1919 to te Mesia aniraa mai i te toea o ta ˈna mau tavini faatavaihia i te varua e eaha ta ratou ohipa i rave. Te faaite maramarama maira te parabole o te mau taleni e mea nafea to ˈna raveraa i te reira. E tia i taua mau tavini ra ia faaite tataitahi atu mea nafea to ratou faaohiparaa i ta ˈna taoˈa, “i tei au atoa i taua na taata ra” aore i tei maraa i te pae varua. Mea na reira ˈtura hoi te feia i faahotu mai i te hotu i te ôraa mai i roto i te oaoa o to ratou Fatu o tei parau mai e: “Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore, ua haapao maitai oe i tena na taoˈa iti haihai, e faatiaau atu vau ia oe i nia i te mea rahi.” — Mataio 25:15, 20-23.
6. O vai ma taua mau kerisetiano faatavaihia haapao maitai ra, e eaha ta to ratou Fatu i horoa ˈtu ia ratou ra?
6 Ua ite mai hoi te Arii e faatere ra i roto i taua mau kerisetiano faatavaihia i te varua ra i te mau vea haapao maitai e te hinaaro atoa hoi e haere e faariro i te mau taata ei pǐpǐ na te Mesia, to ratou Fatu. Ratou paatoa, ua fariihia ratou ei “tavini” ta to ratou Fatu i parau e: “O vai hoi te tavini haapao maitai e te paari, ta to ˈna ra fatu i faatavana i to ˈna utuafare ei hopoi atu i ta ratou maa i te hora mau ra? E ao to te reira tavini, to tei roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faariro oia ia ˈna ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” — Mataio 24:45-47.
7. a) Ua rahi atu â te “taoˈa” a te Mesia mai te matahiti 1914 maira i roto i tei hea auraa? b) Na te aha e faaite ra e o te Mesia atoa te Aratai itoito mau o te mau “mamoe ê atu”?
7 Ua rahi roa te “taoˈa” a te Mesia mai te matahiti 1914 maira, te anotau i reira to ˈna “[faaariiraahia]”; ua horoahia maira hoi na ˈna te mana rahi roa ˈˈe e te mau hopoia rahi roa ˈtu â (Luka 19:11, 12). Ua haamata na mua oia i te haaputuputu i te toea o te mau “tamarii o te Basileia”, oia hoi na 144 000 kerisetiano faatavaihia tei “tauihia i roto i te taata nei” no te riro mai ei arii e ei tahuˈa i pihai iho ia ˈna i roto i te raˈi (Mataio 13:38; Apokalupo 14:1-4; 5:9, 10). I muri iho, mai ta te Aamu e faaite ra, i te matahiti 1935, ua haaputuputu aˈera oia i “te feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu”, ta ˈna i parau e: “E aratai atoa mai au ia ratou e tia ˈi.” (Apokalupo 7:9, 10; Ioane 10:16). Oia mau, O ˈna teie e haaputuputu nei i taua mau “mamoe” ra, e ua riro oia ei Aratai itoito mau no ratou. E nehenehe tatou e tapao mai e te irava na roto i te reo heleni oia ïa te auraa “e taua mau mamoe ra, e tia mau â ia ˈu ia aratai ia ratou”. Nafea hoi te Mesia ia aratai ma te itoito i ta ˈna mau “mamoe” i teie nei mahana?
Te mau tiaau i roto i te rima atau o te Mesia
8, 9. a) Eaha te orama ta te aposetolo i itea? b) Te faahohoˈa ra na lamepa toohitu e na fetia toohitu ia vai?
8 Ua ite aˈera te aposetolo Ioane, melo no te tino aratai o te amuiraa tahito, i te hoê orama i reira to ˈna iteraa “e hitu lamepa auro ra e te hoê mai te tamaiti a te taata te huru (...). Te tapea ra ta ˈna rima atau i na fetia e hitu ra”. Teie ta Iesu Mesia i faataa ˈtu ia Ioane: “Te auraa o na fetia e hitu ta oe e hiˈo mai na i tau rima atau nei, e na lamepa auro e hitu nei, o teie ïa, o na fetia e hitu nei, oia na melahi o te mau ekalesia e hitu ra: e na lamepa e hitu ta oe e hiˈo nei, oia na ekalesia e hitu ra.” — Apokalupo 1:12-20.
9 Teie te faataara a te buka ra “Alors sera consommé le mystère de Dieu”, no nia i taua mau parau nei: “Te parauhia ra anei te parau no te mau melahi ite-ore-hia e te mata taata nei? Aita. Ua ite aˈera hoi te aposetolo Ioane i te faaiteraa atoa a Iesu Mesia na roto i te arai o te hoê melahi no te raˈi mai; no reira eita ˈtura e tano ia manaˈo e e tia ia ˈna ia papai atu i te mau melahi e faaea ra i roto i te mau reva itea-ore-hia. Eita te mau melahi e hinaaro i te mau poroi e faataehia ˈtu i na amuiraa e hitu no Asia. Te auraa o te parau ra ‘melahi’ oia ïa ‘vea aore ra afai parau’. (...) Tei roto na fetia taipe e hitu ra i te rima atau o Iesu, oia hoi te auraa tei raro aˈe ratou i ta ˈna aratairaa, i to ˈna ‘rima atau’ aore ra mana e nehenehe ai hoi oia e aratai ia ratou e e paruru ia ratou. (...) I te mea hoi e na ‘lamepa e hitu’ o te orama no nia i te ‘mahana o te Fatu ra’ o te taatoaraa ïa o te mau amuiraa kerisetiano mau i nia i te fenua nei mai te haamataraa mai te ‘mahana o te Fatu’ ra i te matahiti 1914, te faahohoˈa ra na ‘fetia e hitu’ i te taatoaraa o te mau tiaau i maitihia e i faatavaihia i te varua, oia hoi te mau ‘melahi’ o te mau amuiraa no teie taub.” — Mau api 108 e tae atu i te 111.
10. Eaha te “taoˈa” tei rahi atu hoi e tei horoahia ˈtu i te tavini ra?
10 No roto paatoa te mau tiaau i faatavaihia i te varua e vai ra i roto i te rima atau o te Mesia i te “tavini” ta ˈna i haamau “i nia i ta ˈna taoˈa atoa ra”. I te mea hoi e e mau hopoia rahi atu â tei horoahia mai na te Fatu mai te matahiti 1914 maira, e hau atu â ïa te faufaaraa o te mau mea no te tavini, ia faaauhia i mutaa ihora. A tahi, i te mea hoi e e “vea ratou i te Mesia”, ua riro atura ïa te mau melo o te toea ei mau vea na te hoê Arii e faatere ra e teie e faaohipa nei i to ˈna mana i nia i te hoê Basileia i haamauhia (Korinetia 2, 5:20). Ua horoahia mai ia ratou ra te hopoia no te faaohipa i te mau faufaa atoa i te pae varua a te Fatu i nia i te fenua nei. E tia ia ratou ia ohipa ia au i te mau parau tohu e tupu mai mai te haamauraahia mai â te Basileia, mau parau tohu i reira atoa e faahitihia ˈi te parau no nia i te pororaa i “te evanelia o te basileia nei (...) ia ite te mau fenua atoa”. (Mataio 24:14.) E tia ˈtura hoi ia ratou ia tamau â i te haere “e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”, ma te haaputuputu atura hoi te “feia rahi roa”. (Mataio 28:19, 20; Apokalupo 7:9.) Oia mau “tei hinaarohia e te mau fenua atoa ra” no roto atoa hoi ratou i te “taoˈa” a te Mesia e haere noa ˈtura i te rahiraa i nia i te fenua nei. — Hagai 2:7.
11. a) Eaha ta te te rahiraa mai taua “taoˈa” ra e faatupu mai? b) Na vai e aratai i te ohipa pororaa, e mea nafea?
11 E faatupu â te rahiraa o taua taoˈa ra, i te ohipa na te “tavini”, ma te faarahi atu â hoi i te ohipa, inaha e parare roa ˈtu â na “te fenua atoa nei”. E titau atoa te reira ia faarahihia ˈtu â te mau fare a te pu e ta ˈna mau amaa [piha ohipa] i reira te ohipa e faanahonahohia e i reira atoa hoi te mau vea aore ra buka e neneihia ˈi e e tufahia ˈi no te pororaa e te haapiiraa tataitahi. Mai tei itehia i te senekele I, ua tupu taua ohipa ra i raro aˈe i te aratairaa itoito mau a Iesu Mesia, e vai ra, ia au i te hoê hiˈoraa taipe, “i rotopu i te lamepa” aore ra amuiraa. Te aratai nei oia i taua mau amuiraa ra na roto i te arai o te mau tiaau faatavaihia i te varua, ta ˈna e tapea ra ia au i te hoê hiˈoraa taipe “i roto i to ˈna rima atau”. (Apokalupo 1:13, 16.) Mai te tau o te kerisetianoraa i te tahito ra, ua riro te hoê pǔpǔ o taua mau tiaau i faatavaihia i te varua ra ei Tino aratai itehia a te amuiraa a te Mesia i nia i te fenua nei. Te “rima atau” o te Mesia, oia hoi to ˈna mana, teie e aratai ra i taua mau taata haapao maitai ra tei ia ratou te hopoia no te ohipa o te Basileia.
Maoti te varua moˈa
12, 13. a) I au i te maraaraa rahi e itehia nei i roto i te ohipa pororaa, eaha ˈtura ïa te uiraa e tia ia uihia? b) Mea nafea to te Mesia faaohiparaa i te varua no te horoa ˈtu na ta ˈna mau pǐpǐ i te mau tiaau ta ratou e hinaaro ra?
12 E taiohia i teie nei hau atu i te toru milioni mau “mamoe ê atu” faanahonahohia i roto e 52 000 amuiraa; mea maramarama ˈtura ïa e te hinaaro mau ra te toea faatavaihia i te tahi tauturu no te haapao i te taoˈa a te Fatu i te fenua nei. Aita i taeahia i te 9 000 kerisetiano, e e rave rahi hoi vahine i roto ia ratou, teie rave nei i te pane e te uaina i roto i te oroa Haamanaˈoraa. No reira, eita e itehia hoê tiaau faatavaihia i te varua i roto i te mau amuiraa atoa. E tia anei ïa ia faaoti e aita o Iesu Mesia e haapao ra i te mau amuiraa aita ta ratou hoê noa ˈˈe ‘fetia’, aore ra “melahi” faatavaihia i te varua?
13 Papu maitai e aita! Mai ta tatou i ite i roto i te tumu parau i mairi aˈenei, mea na roto i te arai o te varua moˈa to te Mesia aratairaa i ta ˈna amuiraa i te senekele I. I teie mahana, te faaohipa nei oia i te mau melo o te Tino aratai, tei maitihia e te varua, no te nomino i te mau tiaau i rotopu i te mau “mamoe ê atu”. E tia ia ratou ia faaohipa hoê â mau huru e te mau tiaau i faatavaihia i te varua, mau huru i faaitehia i roto i te Timoteo 1, 3:1-7 e te Tito 1:5-9. I raro aˈe i te aratairaa o te varua moˈa taua mau huru titauhia ra te faaiteraahia mai. Na roto i te pure e ma te arataihia e te varua e maitihia ˈi te mau matahiapo. Noa ˈtu â ïa e aita ratou i faatavaihia i te varua, e tano atoa teie aˈoraa a Paulo i taua mau matahiapo ra e na ô ra e: “E ara ia outou iho, e te nǎnǎ atoa i faarirohia ˈi outou e te varua maitai ei episekopo [tiaau].” — Ohipa 20:28.
14. a) Mea nafea te parau tohu i roto i te Isaia 32:1, 2 i te tupuraa i to tatou nei â tau? b) Eaha te auraa e e tia i te mau matahiapo atoa ia auraro i te “rima atau” o te Mesia?
14 No reira, i roto e rave rahi tausani mau amuiraa, te maiti nei te Arii parau-tia e faatere ra oia hoi o Iesu Mesia, i roto i te mau “mamoe ê atu” i te mau “hui arii” no te paruru i to ˈna mau tavini i te vero, i te ûa e i te paˈurâ i te pae varua (Isaia 32:1, 2). Te pee nei te mau matahiapo, no roto ratou i te mau melo faatavaihia aore ra i te mau “mamoe ê atu”, ia Davida, tei pure na hoi ia Iehova i te na ôraa e: “Ia arataihia vau e to varua maitai i te fenua parau-tia.” (Salamo 143:10). E ua faaroo maira Iehova i ta ratou mau pure. Ua horoa mai oia i to ˈna varua na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti, o Iesu, teie faaohipa nei ma te itoito i taua varua ra no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ. Parau mau, e tia i te mau matahiapo atoa ia auraro i te “rima atau” o te Mesia, oia hoi i ta ˈna aratairaa e i to ˈna mana. Te faaohipa nei oia i taua aratairaa ra e taua mana ra na roto i te arai o te varua e o te mau melo maitihia e te varua oia hoi te Tino aratai.
Maoti te mau melahi
15. Eaha ˈtu â te tahi ravea a te Mesia no te aratai ma te itoito i ta ˈna mau pǐpǐ e ora nei â i nia i te fenua nei?
15 Te faaite mai nei te tumu parau na mua ˈtu e ua faaohipa Iesu i te mau melahi no te aratai e no te faaora i te mau kerisetiano matamua, e no te tauturu ia ratou i roto i ta ratou ohipa pororaa. Mea tano anei ïa ia manaˈo e aita to tatou Arii e faatere nei oia hoi o Iesu Mesia e faaohipa faahou nei ia ratou no te aratai i ta ˈna mau pǐpǐ ma te itoito i teie nei mahana? Aita, eita noa te reira e riro ei mea tano ore, eita atoa râ e tano i te mau Papai.
16, 17. Eaha te haapapuraa e faaite maira e te faaohipahia ra te mau melahi e te Mesia no te ooti mai i te mau “tamarii o te basileia” e no te haaputuputu i te mau “mamoe ê atu”?
16 I roto i ta ˈna parabole no nia i te zizania e te sitona, te faaite ra o Iesu e e itehia te tau auhune [ootiraa] i te ‘hopea o te amuiraa o te mau mea nei’, tei haamata i te matahiti 1914 ra. I roto i te tau auhune [ootiraa], e faataa-ê-hia te “tamarii o te Basileia” i te mau “tamarii a te varua ino”. O vai ïa ta te Fatu e faaohipa i roto i taua auhuneraa? Teie ta ˈna iho i parau mai: “E te feia ooti ra o te mau melahi ïa.” E te na ô râ oia e: “E tono mai te Tamaiti a te taata i tana mau melahi, e na ratou e haaputu ê i te feia faatupu i te hapa e tei rave atoa i te parau ino no roto mai i to ˈna ra basileia.” (Mataio 13:37-41). E, te faaohipa nei te Mesia i te mau melahi no te paruru i to ˈna mau taeae e ora nei â i nia i te fenua nei.
17 Eaha ˈtura ïa teie nei, no te mau “mamoe ê atu”? Te faaohipa ra anei te Mesia i te mau melahi no te haaputuputu ia ratou? Papu maitai! I roto i ta ˈna parabole no nia i te mau mamoe e te mau puaaniho, teie ta ˈna e parau ra: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana; e e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra.” (Mataio 25:31:32). I roto i taua ohipa faataa-ê-raa ra, e faaohipa te Mesia i ta ˈna mau melahi. Mai te hoê melahi i aratai i te mau taahiraa avae o Philipa i te eunuka etiopia ra, na reira atoa i teie mahana te haapapu maira te mau mea e tupu ra e te faaohipa nei te Mesia i ta ˈna mau melahi no te aratai i te mau taahiraa o to ˈna mau Ite i te mau taata mafatu mamoe ra. E rave rahi hoi o taua mau taata ra tei haapapu mai e no pure noa ˈtura ratou ia noaa mai te tahi tauturu a patoto mai ai te hoê Ite i to ratou opani. — Ohipa 8:26, 27.
Te hoê tiaturi papu i roto i te aratairaa a te Mesia
18, 19. Eaha te haapapuraa ta te mau ohipa i tupu i te senekele I, e hopoi mai nei?
18 I te senekele I, aita noa te Mesia i nehenehe e faaohipa i te tino aratai no Ierusalema no te faatitiaifaro i te tahi mau tumu parau taa ê. Tei te apatoerau no te fenua Asie Mineure o Paulo, o ˈna anaˈe hoi e ma te ore e ite e eaha te tuhaa fenua ta ˈna e poro, ua horoa maira te Mesia i te mau faaueraa na roto i te ravea o te varua (Ohipa 16:6-10). I teie mahana, ua ite te mau Ite no Iehova e to ratou mau taeae atoa o tei tâpû-ê-hia no te tahi noa taime i te Tino aratai no te tahi hamani-ino-raa e roohia nei i nia ia ratou, te fanaˈo noa nei â hoi ratou i te aratairaa itoito mau a te Mesia na roto i te varua e te mau melahi.
19 Eita e ore e i taua tau ra, mea fifi roa na te mau kerisetiano matamua ia taa i te auraa o te tahi mau opuaraa e ravehia na e te tino aratai. Eita e ore e o te ohipa ïa i tupu a faahoˈihia mai ai o Paulo i Tareso aore ra a faauehia ˈtu ai oia i muri aˈe i te toru o to ˈna tere mitionare, ia haere atu i te hiero (Ohipa 9:30; 21:23-25). Teie râ, o te Mesia iho te tumu no taua mau opuaraa ra (Ohipa 22:17-21; 23:11). I teie mahana, mai te senekele I, e nehenehe tatou e tiaturi e: te mau ohipa atoa e itehia e te mau pǐpǐ a te Mesia ia au hoi i ta ˈna haamaitairaa, te pahono ra ïa i te hoê opuaraa teitei mau.
20. Eaha te tiaturiraa e vai ra ia tatou nei, ua ineine ïa tatou i te aha?
20 No reira, ia taio tatou i roto i te Bibilia e o te Mesia “te upoo o te tino ra: o te ekalesia nei”, ua papu maitai ïa ia tatou e e ere roa ˈtu te reira i te hoê parau faufaa ore (Kolosa 1:18). Ua ite tatou na roto i te mau ohipa e tupu e o te Mesia te Aratai mau e na ˈna e aratai nei ma te itoito i ta ˈna mau tavini. Ia taio tatou i te buka Ohipa e ia ite tatou mea nafea to te Mesia aratairaa i te mau ohipa i te tau o te mau kerisetiano matamua, te ite ra hoi tatou e mea na reira atoa ta ˈna huru raveraa i teie nei mahana. Te vai ra ia tatou nei te haapapuraa e te faaohipa nei oia i te varua moˈa, te mau melahi, te “tavini haapao maitai e te paari” e tae noa ˈtu hoi i ta ˈna Tino aratai no te nomino i te mau matahiapo e faaî nei i te mau huru pae varua e titauhia ra. Ma te tiaturi i te aratairaa itoito mau a te Mesia, ua ineine maite tatou i te tamau â i te ‘faaite i te parau mau’ e i te rahi i roto i te here “ia tupu i te auraa ˈtu ia ˈna i te upoo ra i te Mesia, i te mau mea atoa nei”. — Ephesia 4:15.
[Nota i raro i te api]
a Mai te peu e e hinaaro outou i te tahi haamaramaramaraa papu maitai no nia i taua mau poroi e hitu ra e no nia i to ratou faaohiparaa, a tuatapapa i te buka ra “Alors sera consommé le mystère de Dieu” (pene 7 e tae atu i te 14), neneihia na te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
b Ua horoa mai Te Pare Tiairaa o te 15 no mati 1972 (BI 4/72 api 20) i te tahi mau haamaramaramaraa hau atu: “A faahiti ai Iesu Mesia, te Fatu i faahanahanahia, i te parau no te ‘melahi’, faataipehia i te hoê fetia no te raˈi ra, aita roa ˈtu ïa o ˈna e na reira ra i te parau no te hoê matahiapo, perepitero, tiaau aore ra mamoe, eita paha e ore e te faahiti ra o ˈna i te parau no te ‘pǔpǔ matahiapo’ i roto i to ˈna taatoaraa (...). E tia i te ‘pǔpǔ o te mau matahiapo’ (aore ra perepitero) no Ephesia ia ohipa mai mai te hoê fetia i te haaparareraa i te maramarama i te pae varua e no te raˈi hoi i roto i te amuiraa i reira te varua moˈa i te haamauraa ia ratou ei tiaau.”
Ia tapea mai na tatou i te mau parau faufaa roa
◻ Na te aha e haapapu maira ia tatou e te anaanatae maira te Mesia i te mau ohipa a te mau amuiraa o te senekele I?
◻ O vai ta te Mesia i haamau i nia i ta ˈna “taoˈa” atoa e eaha hoi taua “taoˈa” ra?
◻ Te faahohoˈa ra na fetia toohitu e vai ra i roto i te rima atau o te Mesia, ia vai?
◻ Mea nafea te Mesia ia faaohipa i te varua moˈa, te mau melahi e te mau melo faatavaihia o te Tino aratai no te aratai i ta ˈna amuiraa i to tatou nei tau?
◻ No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi mau i ta te Mesia huru aratairaa i te mau ohipa i to tatou nei tau?
[Tumu parau tarenihia i te api 17]
E riro paha e no te tamaˈi, te orureraa hau, te hamani-ino-raa e itehia nei aore ra te opaniraahia te ohipa pororaa e te mau tia mana, eita ïa ta outou e nehenehe e faaohipa faahou i te haamoriraa kerisetiano ma te nahonaho maitai. E nehenehe te huru tupuraa e rave e ia ore te faanahonahoraahia te mau putuputuraa faufaa mau i roto i te amuiraa ia tupu. Peneiaˈe e mau roa te mau taairaa e te piha ohipa a te amaa i te hoê taime e e mau atoa hoi te mau tere o te mau tiaau haaati. E riro atoa paha e eita te mau vea aore ra buka apî e tae atu ia outou na. Mai te peu e mai te reira te huru, e nafea ïa outou?
A faaitoito i te faaohipa i te haamoriraa viivii ore i roto i te mau taime fifi mau. E nehenehe ta outou e tuatapapa tataitahi i te Bibilia. I te paeau rahi, e nehenehe te tahi mau pǔpǔ iti taeae e haaputuputu i roto i te hoê utuafare no te tuatapapa i te mau Papai. E faaohipahia ïa i reira te Bibilia e te mau vea aore ra buka i hiˈopoahia i mutaa iho. Eiaha e mǎtaˈu rahi roa. I roto i te rahiraa o te mau tupuraa, e nehenehe ta outou e farerei oioi atu i te mau taeae faatere. E faaitoito te Tino aratai i te paimi i te hoê ravea no te farerei i te mau taeae.
Teie râ, noa ˈtu â ïa e aita outou i pihai iho i te taatoaraa o to outou mau taeae kerisetiano, eiaha ia moehia ia outou e aita outou i taa ê ia Iehova e ia Iesu Mesia, ta ˈna Tamaiti. — Organisés pour bien remplir notre ministère, api 167.
[Hohoˈa i te api 14]
Mai te huru ra ïa e tei ropu te Mesia i te mau amuiraa e te tapea ra oia i te mau tiaau i roto i te rima atu.