VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/3 api 5-8
  • Mau haapiiraa e noaa mai i te mau semeio a Iesu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau haapiiraa e noaa mai i te mau semeio a Iesu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te raveraa i te maitai i te sabati
  • Te hoê haapiiraa no nia i te aroha
  • Mau haapiiraa e noaa i te mau semeio
  • Eaha te haapii mai i te mau semeio a Iesu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2023
  • Eaha ta te semeio a Iesu e haapii mai?
    Te Pare Tiairaa: Mea mau anei te mau semeio a Iesu?
  • Te Mesia to te Atua ïa mana
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Ua here oia i te taata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/3 api 5-8

Mau haapiiraa e noaa mai i te mau semeio a Iesu

“E RUI toru aˈera, e faaipoiporaa tei Kana i Galilea ra . . . E parauhia maira Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ atoa e haere i taua faaipoiporaa ra. E pau aˈera te uaina, ua parau maira te metua vahine o Iesu ia ˈna iho, Aita a ratou uaina.” Ua faatupu teie ohipa i te semeio matamua a Iesu.—Ioane 2:1-3.

E ere anei teie huru fifi i te mea haihai roa, i te mea faufaa rii noa, no te tuu atu i mua ia Iesu? Te faataa ra te hoê taata tuatapapa bibilia e: “E hopoia faufaa roa te farii-maitai-raa i te pae Hitia o te râ . . . E titau te farii-maitai-raa mau, i te hoê oroa faaipoiporaa iho â râ, ia rahi te maa e te inu. Mai te peu e e [pau] noa ˈtu te maa e te inu i te hoê oroa faaipoiporaa, e ino te roo o te utuafare e o na feia faaipoipo.”

Ua ohipa ïa o Iesu. Ua hiˈo oia i “na hue pape ofai e ono, e piti bato e ô i te hue hoê, e e toru hoi, i vaiihohia i reira no te peu o te tamâraa a te ati Iuda.” E peu matauhia e te mau ati Iuda ia horoi i to ratou rima na mua ˈˈe a tamaa ˈi, e ua titau-rahi-hia te pape no te haamâha i te mau hinaaro o te feia i tae mai. “A faaî na i te mau hue i te pape,” ta Iesu i faaue i te feia e haapao ra i te mau manihini. E ere o Iesu “te tavana o te oroa,” tera râ ua parau tia roa ˈtu oia ma te mana. Te parau ra te faatiaraa e: “E ia tamata ihora te tavana o te oroa i taua pape i faarirohia ei uaina ra.”—Ioane 2:6-9; Mareko 7:3.

E au ra e e mea maere ia riro te hoê ohipa matau-roa-hia mai te faaipoiporaa ei faatupuraa i te semeio matamua a Iesu, te faaite hau atu â nei râ te tupuraa no nia ia Iesu. Ua riro hoi oia ei taata faaea taa noa, e i te mau taime i muri iho ua paraparau oia no nia i te mau maitai o te faaea-taa-noa-raa i ta ˈna mau pǐpǐ. (Mataio 19:12) Teie râ, ua faaite to ˈna taeraa mai i te hoê oroa faaipoiporaa e aita roa ˈtu oia i patoi i te faaipoiporaa. E huru aifaito to ˈna, ua turu oia i te faanahoraa o te faaipoiporaa; ua hiˈo oia i te reira mai te hoê mea tura i mua i te aro o te Atua.—A faaau e te Hebera 13:4.

E ere Iesu i te hoê taata etaeta o te haapae i te mau mea atoa o te oraraa mai ta te feia peni ekalesia i faahohoˈa ia ˈna i muri aˈe. Mea au mau na ˈna ia amui atu e te mau taata e aita oia i patoi i te apitiraa ˈtu ia vetahi ê. (A faaau e te Luka 5:29.) Ua faatupu ta ˈna mau ohipa i te hoê hiˈoraa apî no ta ˈna mau pǐpǐ. Ua faaite o Iesu iho e aita e faufaa no ratou ia faaite i te hoê huru tura aore ra tuˈatuˈa—mai te huru ra e o te auraa o te parau-tia o te oaoa ore ïa. I te taa ê râ, ua faauehia i te mau kerisetiano i muri aˈe e: “E oaoa i te Fatu, eiaha e faaea.” (Philipi 4:4) Te ara nei te mau kerisetiano i teie mahana ia vai noa te faaanaanataeraa i roto i to ratou otia mau. Te ite ra ratou i te oaoa i roto i te taviniraa a te Atua, ma te apee râ i te hiˈoraa o Iesu, te faanaho nei ratou i te taime ia oaoa ratou na roto i te auhoaraa e o vetahi i roto i te hoê amuiraa totiale.

A hiˈo atoa na i te paari o te mau manaˈo hohonu o Iesu. Aita oia i faahepohia e ia faatupu i te hoê semeio. Aita e parau tohu no nia i te reira o te tia ia faatupuhia. Ma te papu maitai, ua turai-noa-hia o Iesu ia na reira no te haapeapearaa a to ˈna metua vahine e te huru o nau hoa faaipoipo. Ua haapao oia i to ratou mau manaˈo hohonu e ua hinaaro oia e ohipa ia ore ratou ia haama. Aita anei te reira e haapaari ra i to outou tiaturiraa e te anaanatae mau ra te Mesia ia outou—i roto atoa i to outou mau fifi o te mau mahana atoa?—A faaau e te Hebera 4:14-16.

I te mea e “e piti bato [pape] e ô i te hue hoê, e e toru hoi,” te taahia ra e e faito rahi uaina tei noaa i to Iesu faatupuraa i te semeio—e 390 litera paha (105 galani)! (Ioane 2:6) No te aha teie faito rahi? Aita Iesu i faaitoito i te inu-hua-raa, te hoê ohipa ta te Atua e opani ra. (Ephesia 5:18) Area râ, ua faaite oia i te hamani maitai mai to te Atua ra. I te mea e e inu matauhia te uaina, e nehenehe te toea e faaohipahia no te tahi atu mau taime.—A faaau e te Mataio 14:14-20; 15:32-37.

Ua pee te mau kerisetiano matamua i te hiˈoraa o Iesu no nia i te horoa maitai. (A faaau e te Ohipa 4:34, 35.) E te faaitoito-atoa-hia ra te nunaa o Iehova i teie mahana ia “horoa.” (Luka 6:38) Teie râ, e faufaaraa to te semeio matamua a Iesu i roto i te parau o te tohu. Te aratai ra oia i te ara-maite-raa i nia i te hoê tau no a muri aˈe ia horoa te Atua ma te hamani maitai i “te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito,” ma te faaore roa i te pohe poia.—Isaia 25:6.

Eaha ˈtura ïa no te mau semeio e rave rahi a Iesu tei faatupu i te faaoraraa i te pae tino? Eaha te haapiiraa ta tatou e nehenehe e huti mai?

Te raveraa i te maitai i te sabati

“A tia, a rave i to roi a haere.” Ua faahiti o Iesu i teie mau parau i te hoê taata o tei roohia i te maˈi e 38 matahiti te maororaa. Te na ô ra te faatiaraa evanelia i muri iho e: “Ora aˈera taua taata ra i reira ra, rave ihora i tana roi, haere atura.” Ma te maere mau, aita te taatoaraa i au i teie tauiraa o te ohipa. Te parau ra te faatiaraa e: “Ua hamani ino maira te ati Iuda ia Iesu, e titau maira ratou ia ˈna e taparahi, oia i rave i taua mea ra i te sabati.”—Ioane 5:1-9, 16.

Ua riro te sabati ei mahana faafaaearaa e te oaoa no te taatoaraa. (Exodo 20:8-11) I te tau râ o Iesu, ua riro oia ei fifi no te etaeta o te ture a te taata. Ua papai te taata ite ra o Alfred Edersheim e i roto i te mau tuhaa roa mau o te ture no nia i te sabati a te Talmud, “ua aimârô-rahi-hia no nia i te reira mai te hoê mea faufaa roa i te pae faaroo, eita hoi te hoê taata maramarama rahi e nehenehe e haapao maite i te reira.” (Te oraraa e te mau tau o Iesu Mesia [beretane]) Ua horoa te mau rabi i te hoê faufaaraa rahi pohe aore ra ora i te mau ture faufaa ore, e te etaeta o tei faatere i te mau tuhaa atoa o te oraraa ati Iuda—e mea pinepine ma te ore e haapao e ma te ore e aroha i te manaˈo hohonu o te taata. Teie hoê huru faaheporaa o te ture sabati: “Mai te peu e e topa te hoê fare patuhia i nia i te hoê taata e aita i papu-maitai-hia e mai te peu e tei reira anei oia aore ra eita, aore ra te ora ra anei aore ra ua pohe, aore ra e etene anei aore ra e ati Iseraela, e tia ia ratou ia faaateatea ê i te mau mea paparari i nia ia ˈna. Mai te peu e te ora noa râ e tia ia ratou ia tatara i te reira mai nia mai ia ˈna; mai te peu râ ua pohe [oia], e vaiiho atu ïa ratou ia ˈna.”—Tractate Yoma 8:7, The Mishnah, hurihia e Herbert Danby.

Nafea Iesu ia faariro i teie huru hiˈoraa etaeta roa? I to ˈna faahaparaahia no te faaoraraa i te sabati, ua parau oia e: “Te ohipa noa nei â tau Metua, e ohipa atoa hoi au.” (Ioane 5:17) Aita Iesu i faatupu i te hoê ohipa rapaeau no te faahoona ia ˈna iho. Area ra, ua rave oia i te hinaaro o te Atua. Mai te mau ati Levi o tei vaiihohia ia tamau noa i te rave i ta ratou taviniraa moˈa i te sabati, ua nehenehe Iesu e faatupu ma te tia roa i ta ˈna mau hopoia no ǒ mai i te Atua ra na nia i te tiaraa Mesia ma te ore e ofati i te Ture a te Atua.—Mataio 12:5.

Ua faaite tahaa atoa te mau faaoraraa a Iesu i te mahana sabati i te mau papai parau ati Iuda e te mau Pharisea ei feia “faataata parau-tia hua”—te etaeta e te aifaito ore i roto i ta ratou huru feruriraa. (Koheleta 7:16) Ma te papu maitai, aita te Atua e hinaaro ra e ia opanihia te mau ohipa maitatai i te tahi mau mahana o te hebedoma; aita ˈtoa te Atua i opua e ia riro te sabati mai te hoê tereraa faufaa ore e te etaeta roa. Ua parau o Iesu i roto i te Mareko 2:27 e: “I haapaohia te sabati no te taata, aore te taata i haapaohia no te sabati.” Ua here o Iesu i te mau taata, eiaha i te mau ture etaeta.

E mea tano no te mau kerisetiano i teie mahana ia ore ratou ia etaeta rahi roa aore ra ia faatu i ta ratou faatereraa i nia i to ratou manaˈo. Eita te feia e mana faatere to ratou i roto i te amuiraa e faateimaha roa ia vetahi ê e te mau ture e te mau huru raveraa uˈana a te taata nei. Te faaitoito atoa ra te hiˈoraa o Iesu ia tatou e ia imi i te mau taime tano no te rave i te maitai. Ei hiˈoraa, eita roa ˈtu te hoê kerisetiano e feruri mai teie e e tufa oia i te mau parau mau o te Bibilia ia haere noa oia i te taviniraa na te mau fare aore ra ia horoa oia i te hoê oreroraa parau. Te parau ra te aposetolo Petero e, e tia i te kerisetiano “ia vai ineine â outou ia parau atu i te taata atoa ia ui mai ia outou i te tiaturi i roto ia outou na.” (Petero 1, 3:15) Aita i taotiahia te taime no te raveraa i te maitai.

Te hoê haapiiraa no nia i te aroha

Ua papaihia te tahi atu semeio faahiahia mau i roto i te Luka 7:11-17. No nia i te faatiaraa, “haere atura [Iesu] i roto i te hoê oire o Naina te iˈoa, e te mau pǐpǐ atoa na ˈna i te haereraa e te taata atoa e rave rahi.” E tae roa mai i teie nei, e nehenehe e itehia te mau vahi hunaraa maˈi i te oire iti o Arabia apatoa hitia o te râ o teie mahana no Naina. “E fatata maira ia ˈna te uputa o taua oire ra,” ua faaroo oia i te maniania. “Inaha, e taata pohe, te hopoihia maira i rapae au, e tamaiti fanau tahi na to ˈna metua vahine e ivi hoi oia; e e rave rahi atoa to taua oire ra i reira.” Ua tapao o H. B. Tristram e “aita te huru hunaraa maˈi i taui” mai te tau tahito mai â, ma te na ô faahou e: “Ua ite au i te vahine na muri noa mai i te afata maˈi, arataihia e te mau vahine toroa taˈi. Ua afaifai ratou i to ratou rima i nia, ua huti i to ratou rouru, ma te apa taue i to ratou rima i te mauiui, e te pii-hua-raa i te iˈoa o te taata pohe.”—Te mau peu o te pae hitia o te râ i roto i te mau fenua o te Bibilia (beretane).

I ropu i teie huenaneraa maniania te haere ra te hoê vahine ivi ma te oto e to ˈna hoi hohoˈa mata o tei faaite i te mauiui taatoa. Ua ere-aˈena-hia hoi i te tane, ua faariro oia i ta ˈna tamaiti, i roto i te mau parau o te taata papai ra o Herbert Lockyer, mai “te hoê taata turu i roto i to ˈna matahiti ruhiruhia, e e tamahanahana no to ˈna moemoe—te turu e te pou o te utuafare. I te moeraa o ta ˈna tamaiti fanau tahi, ua faaorehia te turu hopea e toe ra.” (Te mau semeio atoa o te Bibilia [beretane]) Eaha ta Iesu i rave? Na roto i te aravihi o te mau parau ohie a Luka, “ite atura te Fatu i te metua vahine, aroha ˈtura ia ˈna, e ua parau atura, Eiaha e oto.” No roto mai te parau ra “aroha ˈtura” i te hoê parau heleni oia hoi te auraa mau e “aau.” Teie ïa te auraa “te putapûraa i roto roa ia ˈna.” (Vine’s Expository Dictionary of Old and New Testament Words) Oia mau, ua putapû-roa-hia o Iesu i roto roa ia ˈna.

E vahine ivi atoa te metua vahine iho o Iesu i taua taime ra, inaha eita e ore ua taa maite ia ˈna i te mauiui o te hevaraa i to ˈna ereraahia i to ˈna metua tane faaamu, o Iosepha. (A faaau e te Ioane 19:25-27.) Aita te vahine ivi i taparu noa ˈtu ia Iesu. Ma te vave, “ua faafatata ˈtura oia, rave atura i te iri hopoi ra,” noa ˈtu te tupuraa e i raro aˈe i te Ture a Mose e viivii te hoê taata o te tapea noa ˈtu i te hoê tino pohe. (Numera 19:11) Na roto i ta ˈna mau puai e faatupu i te semeio, ua nehenehe o Iesu e faaore i te tumu o te viivii! “Na ô atura, E teie nei taata apî, a tia, te parau atu nei au ia oe. Ua tia maira taua taata i pohe ra i nia, e ua parau maira, ua tuu atura Iesu ia ˈna i te metua vahine ra.”

Auê ïa haapiiraa putapû mau no nia i te aroha! Eita e tia i te mau kerisetiano ia pee i te mau haerea here ore, toetoe e itehia ra i teie “anotau hopea.” (Timoteo 2, 3:1-5) I te taa-ê-raa râ, te aˈo ra te Petero 1, 3:8 e: “E teie nei, ei aau tahi to outou atoa, i te aroha-atoa-raa, ei aroha taeae ra, ei aau mǎrû.” Ia faaruru te hoê utuafare fetii i matauhia e tatou i te pohe aore ra i te hoê maˈi rahi, eita tatou e nehenehe e faatupu i te hoê tia-faahou-raa aore ra e faaora i te taata maˈi. E nehenehe râ tatou e pûpû atu i te tauturu e te tamahanahanaraa e au, na roto noa paha i to tatou tae-tino-raa e te taˈiraa e o ratou.—Roma 12:15.

Te huti atoa ra teie tia-faahou-raa putapû i te ara-maite-raa i nia i te tau no a muri aˈe—te hoê taime i reira “e faaroo ai te feia atoa i roto i te apoo ra i tana reo, e e haere mai i rapae”! (Ioane 5:28, 29) Na te fenua taatoa nei, e fanaˈo te feia heva iho i te aroha o Iesu ia tia mai te mau metua vahine, te mau mau metua tane, te mau tamarii, e te mau hoa i faarue mai roto mai i te apoo!

Mau haapiiraa e noaa i te mau semeio

E mea papu maitai, ua hau atu te mau semeio a Iesu i te mau faatupuraa putapû o te puai. Ua faahanahana te reira i te Atua, ma te horoa i te hoê hiˈoraa no te mau kerisetiano o te faaitoitohia ra ia ‘faahanahana i te Atua.’ (Roma 15:6) Ua faaitoito te reira i te raveraa i te maitai, te faaiteraa i te hamani maitai, te faatupuraa i te aroha. Hau atu â i te faufaa, ua riro te reira ei hiˈoraa atea no te mau ohipa puai o te faatupuhia i te roaraa o te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia.

A vai noa ˈi oia i nia i te fenua, ua faatupu o Iesu i ta ˈna mau ohipa puai i te hoê noa vahi iti. (Mataio 15:24) Ei Arii faahanahanahia, e parare to ˈna mana na te fenua taatoa nei! (Salamo 72:8) I to Iesu vairaa i nia i te fenua, ua pohe iho â te feia i faaora-semeio-hia e i faatia-faahou-hia. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa arii mai te raˈi mai, e faaore-roa-hia te hara e te pohe, i reira e matara ˈi te eˈa e aratai i te ora mure ore. (Roma 6:23; Apokalupo 21:3, 4) Oia mau, te huti ra te mau semeio a Iesu i te ara-maite-raa i nia i te hoê tau hanahana no a muri aˈe. Ua tauturu te mau Ite no Iehova i tau mirioni taata ia atuatu i te hoê tiaturiraa papu ia riro ei melo no te reira. E ma te tiai noa i taua taime ra, auê ïa hiˈoraa atea o te fatata roa i te haamauhia e horoahia ra na roto i te mau semeio a Iesu Mesia!

[Hohoˈa i te api 7]

Ua taui Iesu i te pape ei uaina

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono