Te feia pohe herehia e outou—E ite faahou anei outou ia ratou?
E IVA noa matahiti to John i te poheraa a pohe ai to ˈna metua vahine. I muri iho, ua haamanaˈo o ˈna i te ohipa i tupu i te fare hunaraa: “Ua papai vau i te hoê hohoˈa ma te papai i te hoê parau iti na ˈna ma te ani ia ˈna ia tiai mai ia matou pauroa i nia i te raˈi. Ua horoa vau i te reira i to ˈu Papa no te tuu atu i roto i te afata, noa ˈtu ïa e ua pohe o ˈna, mea au na ˈu ia manaˈo e ua roaa ia ˈna teie poroi hopea ta ˈu.”—Mai te aha te huru ia pohe anaˈe te hoê metua (beretane), a Jill Krementz.
Aita e feaaraa ua here mau o John i to ˈna metua vahine. I muri aˈe i to ˈna faataaraa i to ˈna mau huru maitatai, ua parau oia e: “Peneiaˈe noa e aita vau e hinaaro nei e haamanaˈo i te mau mea iino anaˈe iho, aita râ vau e nehenehe e haamanaˈo i te tahi noa ˈˈe mea ino. O te vahine nehenehe roa ˈˈe o ta ˈu i ite i roto i to ˈu oraraa taatoa.”
Mai ia John te huru, e rave rahi tei haamanaˈo i te mau tupuraa maitai no nia i te feia pohe herehia e ratou ma te hinaaro iho â e ite faahou ia ratou. Ua parau o Edith, e ua pohe hoi ta ˈna tamaiti e 26 matahiti te paari i te mariri ai taata e: “E hinaaro vau e tiaturi e te ora ra ta ˈu tamaiti i te tahi atu vahi aita râ vau i ite ihea râ. E ite faahou ra anei au ia ˈna? Aita vau i ite, te tiaturi nei râ vau e na reira iho â.”
Ma te papu, eita te Poiete o te taata tei î i te here e ore e tâuˈa nei i teie hinaaro tano o te taata. No reira oia i tǎpǔ ai e e tae te tau e farerei faahou ai te mau mirioni taata i te feia pohe herehia e ratou. Te vai ra i roto i te Parau a te Atua e rave rahi faahitiraa no nia i teie parau tǎpǔ no te tia-faahou-raa o te feia pohe o te fatata maira.—Isaia 26:19; Daniela 12:2, 13; Hosea 13:14; Ioane 5:28, 29; Apokalupo 20:12, 13.
O vai te faatia-faahou-hia no te haere i nia i te raˈi?
E hiˈopoa tatou i te tiaturiraa a John e te tiai maira to ˈna metua vahine here ia ˈna i nia i te raˈi. E rave rahi feia haere pure e tiaturi ra i te reira. Ma te tutava no te turu i taua mau manaˈo ra, ua ruri ê te mau upoo faatere haapaoraa e te tahi atu mau taata turuutaa i te auraa o te mau irava o te Bibilia.
Ei hiˈoraa, ua parau te taote aravihi tauturu i te feia e oto ra, o Elisabeth Kübler-Ross i roto i ta ˈna buka No nia i te tamarii e te pohe (beretane): “Teie te auraa o te pohe e faarue tatou i to tatou tino mai te huru e te tatara ra tatou i te hoê pereue tahito, aore ra te taahi ra tatou mai te hoê piha i roto i te tahi atu piha. I roto i te Koheleta 12:7, te taio ra tatou e: ‘Ei reira te repo e hoˈi ai i raro i te repo no reira oia ra, e hoˈi râ te varua i te Atua i horoa maira.’ Ua parau Iesu e: ‘te haere nei au e faaineine i te hoê vahi no outou e i reira atoa outou i te vahi e parahihia e au ra.’ E i te taata eiâ i nia i te satauro: ‘I teie nei â mahana ei paradaiso ïa oe e o vau atoa.’”
Teie mau anei te auraa e te ora nei te feia pohe herehia e tatou e te tiai maira ratou ia tatou i nia i te raˈi? E hiˈopoa maitai tatou i teie mau irava, te Koheleta 12:7 na mua ˈˈe. Ma te papu, aita te taata paari o tei papai i teie mau parau i opua e patoi i ta ˈna i papai aˈena i roto i teie â buka o te Bibilia: “Ua ite te feia e ora nei, e pohe ratou, aita râ a te feia i pohe ra e parau itea.” (Koheleta 9:5) Te tauaparau ra oia no nia i te pohe o te huitaata atoa. E manaˈo tano anei ia tiaturi e e hoˈi te feia o tei faaite tahaa ra e aita roa ˈtu ratou e tiaturi ra e te vai nei te hoê Atua e te feia taparahi taata tatarahapa ore atoa i te Atua ra i muri aˈe i to ratou poheraa? E ere roa ˈtu i te mea tano. I te mea mau, eita iho â e tia ia parauhia te reira no tatou pauroa, noa ˈtu â e mea maitai aore ra e mea ino tatou. I te mea e aita hoê aˈe i rotopu ia tatou i vai na e te Atua i nia i te raˈi, nafea ïa e parauhia ˈi e te hoˈi ra tatou i te Atua ra?
Eaha ïa te manaˈo a te taata papai Bibilia i to ˈna parauraa e ia pohe anaˈe, ‘e hoˈi te varua i te Atua parau mau’? I to ˈna faaohiparaa i te parau hebera tatarahia na roto i te parau “varua,” aita o ˈna e faahiti ra i te parau no te tahi mea otahi no reira te hoê taata e taa ê ai i te tahi atu taata. Maoti râ, te faataa ra teie â taata papai Bibilia faauruahia i roto i te Koheleta 3:19, e te taata e te animala “hoê hoi o ratou atoa ra [varua].” Ma te papu, ua manaˈo oia e teie te auraa o te parau “varua” e puai ora ïa e vai ra i roto i te mau taoˈa tahi ora o te tino materia o te taata e te mau animala. Aita i noaa ia tatou teie varua no ǒ roa mai i te Atua ra. Ua horoahia mai te reira e to tatou mau metua taata i te tôraahia tatou e i muri i to tatou fanauraahia mai. Hau atu â, eita teie varua e ratere mau na te reva teitei e e hoˈi atu ai i te Atua ia pohe anaˈe te taata. Teie tuuraa parau, ‘e hoˈi te varua i te Atua parau mau,’ e faaauraa parau e, teie to ˈna auraa e i teie nei, tei te Atua anaˈe te parau ia ora faahou mai te taata pohe. Tei ia ˈna te parau no te faaoti e o vai ta ˈna e haamanaˈo e o vai ïa ta ˈna e faatia faahou. A tapao na e mea maramarama maitai te Bibilia i to ˈna faaiteraa i te reira i roto i te Salamo 104:29, 30.
Ua opua te Atua ra o Iehova i te hoê numera taotiahia o te mau pǐpǐ haapao maitai a te Mesia, e 144 000 anaˈe iho, o te faatia-faahou-hia no te ora i nia i te raˈi ei tamaiti varua a te Atua. (Apokalupo 14:1, 3) O ratou te ô i roto te faatereraa i nia i te raˈi e te Mesia ei haamaitairaa no te huitaata i nia i te fenua nei.
Te feia matamua tei ite i te reira o te mau aposetolo haapao maitai ïa a Iesu, o ta ˈna i parau atu e: “E rave rahi te parahiraa mau i te fare o tau Metua ra; ahiri aita ra, ua parau atu ïa vau ia outou. Te haere nei au e haamaitai i te hoê vahi no outou. E ua oti anaˈe i te faaauhia e au te hoê vahi no outou ra, e hoˈi mai au e aratai ia outou i o ˈu ra; ei reira atoa outou i te vahi e parahihia e au ra.” (Ioane 14:2, 3) Ua pohe teie mau aposetolo e te mau kerisetiano matamua e ua tiai ratou i roto i te pohe ma te ite ore roa e tae noa ˈtu i te taeraa o Iesu no te haamaitai ia ratou i te tia-faahou-raa i nia i te raˈi. No reira ïa tatou e taio ai e te kerisetiano matamua o Setephano tei haapohehia, “mairi atura tana taoto.”—Ohipa 7:60; Tesalonia 1, 4:13.
Te tia-faahou-raa no te ora i nia i te fenua nei
Eaha ïa te parau no te tǎpǔ a Iesu i te taata rave hara i pohe i pihai iho ia ˈna? Mai te rahiraa o te mau ati Iuda i te reira tau, ua tiaturi taua taata ra e e tono mai te Atua i te hoê Mesia o te haamau i te hoê basileia no te faahoˈi i te hau e te ino ore i roto i te nunaa Iseraela i nia te fenua nei. (A faaau i te mau Arii 1, 4:20-25 e te Luka 19:11; 24:21 e te Ohipa 1:6.) Hau atu â, ua faaite te taata rave hara i te faaroo ia Iesu te Taata hoê roa i maitihia e te Atua ei Arii. I taua râ taime, e au ra e eita e tupu no te mea te fatata ra te pohe o Iesu ei taata faautuahia. No reira Iesu i tamahanahana ˈi i te taata rave hara ma te horoa i Ta ˈna parau tǎpǔ na roto i teie mau parau: “Ei paradaiso ïa oe e o vau atoa i teie nei â mahana, oia mau ta ˈu e parau atu ia oe nei.”—Luka 23:42, 43.
Te mau tatararaa Bibilia o te faaô i te hoê toma hou te parau “i teie nei mahana” e faatupu ratou i te hoê fifi no te feia o te hinaaro e taa i te mau parau a Iesu. Aita o Iesu i haere i roto i te hoê paradaiso i tauâ mahana ra. Ua taoto râ oia ma te ite ore roa i roto i te pohe e toru mahana tae roa i te taime a faatiahia ˈi oia e te Atua. E i muri aˈe i te tia-faahou-raa o Iesu e to ˈna hoˈiraa ˈtu i nia i te raˈi, ua tia ia ˈna ia tiai i te pae atau o to ˈna Metua e tae noa ˈtu i te taime e faatere ai oia ei Arii i nia i te huitaata nei. (Hebera 10:12, 13) Ua fatata te faatereraa a Iesu i te hopoi mai i te tamahanahanaraa no te huitaata e i te faariro i te fenua taatoa ei paradaiso. (Luka 21:10, 11, 25-31) I reira oia e faatupu ai i ta ˈna parau tǎpǔ i taua taata rave hara ra ma te faatia faahou ia ˈna no te ora i nia i te fenua. E e vai o Iesu i pihai iho i taua taata ra i te mea e e tauturu O ˈna ma te haamâha i te mau hinaaro atoa o taua taata ra, e tae roa ˈtu i te faaau-maite-raa i to ˈna huru oraraa i nia i te mau ture parau-tia a te Atua.
Te tia-faahou-raa o te rahiraa
Mai te itehia no taua taata rave hara tatarahapa ra, e tupu te tia-faahou-raa o te rahiraa o te mau taata i nia i te fenua nei. Ua tuea ïa te reira e te opuaraa a te Atua i to ˈna poieteraa i te taata. Ua tuuhia te tane e te vahine matamua i roto i te hoê aua paradaiso ma te faauehia e haavî i te fenua. Ahiri raua i faaroo i te Atua eita roa ˈtu raua e ruhiruhia e e pohe. Ia tae i te tau au a te Atua, e vî ïa te fenua atoa, ma te faarirohia e Adamu e ta ˈna mau huaai tia roa ei paradaiso.—Genese 1:28; 2:8, 9.
I to Adamu raua o Eva hararaa ma te opua mau, roohia ihora raua i te pohe e to raua atoa ïa huaai. (Genese 2:16, 17; 3:17-19) No reira te Bibilia e faˈi ai: “E teie nei, no te taata hoê ra [Adamu] i ô mai ai te ino i te ao nei, e no te ino hoi te pohe; e ua taea-atoa-hia te taata atoa e te pohe i te mea ua hara paatoa.”—Roma 5:12.
Hoê anaˈe iho ïa taata tei fanauhia e aita oia i roohia i te hara no ǒ mai i te tupuna. O te Tamaiti tia roa ïa a te Atua, o Iesu Mesia, e mai te raˈi mai ua tuuhia to ˈna ora i roto i te vairaa tamarii o te paretenia ati Iuda ra o Maria. Ua vai hara ore noa o Iesu e eita iho â e tia ia haapohehia o ˈna. Riro atura to ˈna pohe ei hoo no “te hopoi ê atu i te hara o te ao.” (Ioane 1:29; Mataio 20:28) No reira ïa Iesu i parau ai e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora, o te faaroo ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa.”—Ioane 11:25.
Oia mau ïa, e nehenehe outou e tiaturi e e farerei faahou outou i te feia pohe tei herehia e outou, e titau ra te reira ia faaite outou i te faaroo i roto ia Iesu ei Hoo e ia auraro ia ˈna ei Arii faatoroahia e te Atua. Ua fatata te Basileia o te Atua i te faaore i te mau ino atoa e vai ra i nia i te fenua nei. E haamouhia te feia atoa o te ore e auraro i ta ˈna faatereraa. E ora mai râ te feia e auraro i te Basileia a te Atua e e ohipa ratou no te faariro i teie nei fenua ei paradaiso.—Salamo 37:10, 11; Apokalupo 21:3-5.
I reira, e tae mai ïa te tau oaoa rahi ia haamata te tia-faahou-raa. Tei reira anei outou no te farii i te feia pohe? Tei te huru ïa o ta outou e rave mai teie atu nei. Tei mua ïa i te mau taata atoa e auraro nei i te faatereraa a te Basileia a Iehova na roto i ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia te mau haamaitairaa faahiahia mau.