Te Toru Tahi—E haapiiraa anei no roto i te Bibilia?
“Teie te Faaroo Katolika, ia haamori tatou i te hoê Atua i roto i te Toru Tahi e te Toru tahi i roto i te Hoêraa. . . . Te Metua, o te Atua ïa, te Tamaiti, o te Atua ïa, e te Varua Moˈa, o te Atua ïa. Tera râ, e ere ratou e Toru Atua, Hoê noa râ Atua.”
MEA na roto i teie mau parau to te Irava faaroo a Athanase faataaraa i te haapiiraa tumu a te amuiraa faaroo kerisetiano—te Toru Tahi.a Mai te peu e e melo ekalesia outou, e katolika anei aore ra e porotetani, peneiaˈe ua parauhia mai outou e tera te haapiiraa faufaa roa ˈˈe te tia ia outou ia tiaturi. Tera râ, e nehenehe anei ta outou e tatara i teie haapiiraa? Ua faˈi vetahi o te feia maramarama roa ˈˈe o te amuiraa faaroo kerisetiano e aita i naeahia ia ratou i te tatara i te Toru Tahi.
No te aha ïa ratou e tiaturi ai i teie haapiiraa? No te mea anei e te haapii ra te Bibilia i te reira? Ua horoa te epikopo no te Ekalesia Beretane tei pohe i teie nei, o John Robinson, i te hoê pahonoraa i teie uiraa o te haaputapû i te feruriraa, i roto i ta ˈna buka hoo-rahi-hia Te huna-ore-raa i te Atua (beretane). Teie ta ˈna i papai:
“I roto i te tupuraa mau, te horoa ra te pororaa e te haapiiraa matauhia i te hoê hiˈoraa tei hau aˈe i te natura taata no nia i te Mesia o te ore e nehenehe e haapapuhia maoti te Faufaa Apî. Te na ô ra oia ma te ohie e o Iesu te Atua, ia au i te manaˈo e e nehenehe e tauiui-noa-hia na parau ‘Mesia’ e ‘Atua.’ Tera râ, aita hoê vahi i roto i te faaohiparaa a te Bibilia e na reirahia ra. Te na ô ra te Faufaa Apî e o Iesu te Parau a te Atua, te na ô ra oia e tei roto te Atua i te Mesia, te na ô ra oia e o Iesu te Tamaiti a te Atua; aita râ oia e na ô ra o Iesu te Atua, mai te reira te ohie.”
E taata aimârôhia o John Robinson i roto i te Ekalesia Beretane. Noa ˈtu râ, ua tano anei oia i te na ôraa e aita te “Faufaa Apî” i te hoê noa ˈˈe vahi e parau ra e “o Iesu te Atua, mai te reira te ohie”?
Eaha ta te Bibilia e parau ra
E pahono mai paha vetahi i teie uiraa na roto i te faahitiraa i te irava o te faaomua ra i te Evanelia a Ioane: “I vai na te Logo i te matamua ra, i te Atua ra hoi te Logo, e o te Atua hoi te Logo.” (Ioane 1:1, Tatararaa a te Arii Iakobo) Aita anei te reira e patoi ra i ta te epikopo no te Ekalesia Beretane i parau? Aita. Mai ta John Robinson i ite ma te feaa ore, aita vetahi feia huri no teie nei tau e farii ra i teie huriraa a te Tatararaa a te Arii Iakobo no nia i teie irava. No te aha? No te mea i roto i te parau ra “o te Atua hoi te Logo” na roto i te reo tumu Heleni, aita te parau ra “Atua” i apitihia e te faataa iˈoa papu “te.” I roto i te parau na mua ˈtu e “i te Atua ra hoi te Logo,” e mea papu te parau ra “te Atua,” oia hoi, ua apitihia oia e te faataa iˈoa papu “te”. No reira, eita ïa e nehenehe e parau e hoê â auraa to teie na parau e piti.
No reira, te haamatara ra vetahi mau tatararaa i te huru i roto i ta ratou mau huriraa. Ei hiˈoraa, te iriti nei vetahi i te pereota na roto i te mau parau “e huru atua to te Parau.” (An American Translation, Schonfield) Te iriti nei o Moffatt e “e huru atua to te Logo.” Teie râ, ma te faaite e e ere te parau “huru atua” te iritiraa tano roa ˈˈe i ǒ nei, ua faahiti o John Robinson e te taata tuatapapa parau Beretane ra o Sir Frederick Kenyon e, mai te peu e tera te manaˈo ta Ioane e hinaaro ra e haafaufaa, e faaohipa ïa oia i te parau Heleni e tano no te “huru atua,” oia hoi theiʹos. Te faaohipa nei te Tatararaa a te ao apî, ma te rave maite hoi i te parau “Atua” maoti te auraa papu ore, e tae noa ˈtu te hamatararaa i te huru e faataahia ra na roto i te faanahoraa pereota Heleni, i te faataa iˈoa papu ore “e”: “E atua te Parau.”
Te faataa ra te taata ite ra o C. H. Dodd, raatira o te opuaraa a te New English Bible, i teie huru hiˈoraa: “E nehenehe e hurihia . . . e, ‘E atua te Parau’. Ei huriraa ia au i te parau tataitahi, eita ïa e nehenehe e faahapahia.” Teie râ, aita te tatararaa The New English Bible e iriti ra i teie irava mai te reira te huru. Maoti râ, te na ô ra te Ioane 1:1 i roto i teie tatararaa e: “I te haamataraa te mau mea atoa, i vai ê na te Parau. Ua parahi te Parau e te Atua, e te huru o te Atua ra, o te huru atoa ïa o te Parau.” No te aha te tomite huriraa i ore ai i maiti i te iritiraa ohie aˈe? Te pahono ra te taata ite ra o Dodd e: “Te tumu no reira eita te reira e nehenehe e fariihia, no te mea ïa e te patoi ra te reira i te manaˈo o Ioane, e oia mau i te taatoaraa o te manaˈo kerisetiano.”—Technical Papers for the Bible Translator, Buka 28, tenuare 1977.
Te auraa mau o te irava
E parau anei tatou e te patoi ra te manaˈo e e atua o Iesu e e ere oia hoê â e te Atua Poiete i te manaˈo o te aposetolo Ioane, e tae noa ˈtu i te taatoaraa o te manaˈo kerisetiano? E tuatapapa anaˈe i te tahi mau irava bibilia o te faahiti ra ia Iesu e i te Atua, e e ite tatou e eaha ta vetahi feia tatara parau o tei ora na na mua ˈˈe i te Irava faaroo a Athanase e faataahia ˈi, i manaˈo no nia i teie mau irava.
“O vau e te Metua ra, hoê â ïa.”—IOANE 10:30.
Ua tatara o Novatien (area matahiti 200-258 o to tatou nei tau) e: “E i te mea e ua parau Oia e ‘hoê â’ mea,[b] ia taa i te feia hairesi e aita Oia i parau ‘hoê â’ taata. Inaha, ia faatanohia te parau hoê â no te hoê mea ê atu i te taata, te faataahia ra ïa te au-maite-raa i rotopu ia raua, eiaha râ hoêraa i te pae tiaraa taata. . . . Hau atu, i te mea e te parau ra Oia hoê â, te faahitihia ra ïa te tuearaa, e te huru o to raua manaˈo, to raua auhoaraa here mau, inaha e tano iho â ia parau e ua riro te Metua e te Tamaiti ei hoê i te pae no te tuearaa, te here, e te aroha.”—Treatise Concerning the Trinity, pene 27.
“E rahi hoi tau Metua ia ˈu.”—IOANE 14:28
Irénée (area matahiti 130-200 o to tatou nei tau): “E nehenehe tatou e haapii na roto Ia ˈna [te Mesia] e tei nia ˈˈe te Metua i te mau mea atoa. Inaha ‘e rahi hoi te Metua,’ o Ta ˈna ïa i parau, ‘ia ˈu.’ Ua faaite ïa to tatou Fatu e e mea hau aˈe te Metua i te pae no te ite.”—Against Heresies, Buka II, pene 28.8.
“Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.”—IOANE 17:3.
Clément no Alexandrie (area matahiti 150-215 o to tatou nei tau): “No te ite i te Atua mure ore, tei pûpû mai i te mea mure ore, e na roto i te ite e te maramarama, no te noaa mai i te Atua, o ˈna hoi te matamua, e tei teitei aˈe, e te hoê, e te maitai. . . . Te taata o te ora noa ˈtu i te ora mau, te titauhia ra oia na mua ia ite Ia ˈna ‘aore e itehia, maoti râ te Tamaiti o te faaite (Ia ˈna).’ (Mat. 11:27) I muri iho, e tia ia haapiihia te rahi o te Faaora i muri aˈe Ia ˈna.”—Who Is the Rich Man That Shall Be Saved? VII, VIII.
“Hoê Atua o te Metua o te taata atoa ra, e tei nia iho hoi i te taata atoa, e tei pihai iho i te taata atoa, e tei roto hoi ia outou atoa.”—EPHESIA 4:6.
Irénée: “Hoê Atua te Metua e faaitehia ra, o ˈna tei nia ˈˈe i te mau mea atoa, e na roto i te mau mea atoa, e i roto i te mau mea atoa. Tei nia mau â te Metua i te mau mea atoa, e O ˈna te Upoo o te Mesia.”—Against Heresies, Buka V, pene 18.2.
Ua taa maitai i teie mau taata papai no tahito ra e te faataa ra teie mau irava i te Metua mai tei hau aˈe, i nia ˈˈe i te mau mea e te mau taata atoa e tae noa ˈtu o Iesu Mesia. Aita roa ta ratou mau parau e faaite ra e te tiaturi ra ratou i te Toru Tahi.
E faaite mai te varua moˈa i te parau mau taatoa
Ua tǎpǔ Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e i muri aˈe i to ˈna poheraa e to ˈna tia-faahou-raa, e horoahia te varua moˈa na ratou ei tauturu. Ua tǎpǔ atu oia e: “Ia tae mai râ te [v]arua parau mau ra, na ˈna ïa e aratai ia outou i te mau parau mau atoa ra; . . . e na ˈna hoi e faaite mai ia outou i te mau mea e tupu a muri atura.”—Ioane 14:16, 17; 15:26; 16:13.
I muri aˈe i te poheraa o Iesu, ua tupu teie parau tǎpǔ. Te faatia ra te Bibilia e mea nafea te mau haapiiraa apî i te faaiteraahia mai aore ra i te haapapuraahia i te amuiraa kerisetiano maoti te tauturu a te varua moˈa. Ua papaihia teie mau haapiiraa apî i roto i te mau buka tei riro mai i muri iho ei pitiraa o te tuhaa o te Bibilia, te mau Papai Heleni Kerisetiano, aore ra “Faufaa Apî.” I roto i teie pueraa haamaramaramaraa apî i niniihia mai, te vai ra anei te tahi faaiteraa no nia i te Toru Tahi? Aita. Te faaite ra te varua moˈa i te tahi mea taa ê roa no nia i te Atua e ia Iesu.
Ei hiˈoraa, i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, i muri aˈe i to te varua moˈa haereraa mai i nia i te mau pǐpǐ i putuputu mai i Ierusalema, ua poro atu te aposetolo Petero i te nahoa taata i rapaeau mai no nia i Iesu. Ua faahiti anei o ˈna i te parau no te hoê Toru Tahi? A hiˈo na vetahi o ta ˈna mau parau, e na outou iho â e faaoti: “O Iesu . . . o te taata i tiahia e te Atua, i rotopu ia outou i te mau ohipa mana e te semeio, e te mau tapao ta te Atua i rave ia ˈna i ropu ia outou nei.” “O taua Iesu nei â ta te Atua i faatia aˈenei i nia, o matou atoa nei hoi te ite.” “Ua faariro-mau-hia oia e te Atua ei Fatu e ei Mesia, o Iesu mau nei â ta outou i [patiti i nia i te pou].” (Ohipa 2:22, 32, 36) Ma te ore roa ˈtu e haapii i te parau no te Toru Tahi, te haamatara ra teie mau faaiteraa a Petero o tei faaîhia i te varua i te tiaraa auraro o Iesu i to ˈna ra Metua, e ua riro oia ei mauhaa no te faatupuraa i te hinaaro o te Atua.
I muri aˈe, ua paraparau te tahi atu kerisetiano taiva ore no nia ia Iesu. Ua afaihia o Setephano i mua i te Sunederi no te pahono i te mau pariraa. Maoti râ, na Setephano i faahapa ˈtu i te feia i pari mai ia ˈna, ma te parau tahaa ˈtu e ua pee ratou i to ratou mau tupuna orure hau ra. I te pae hopea, te na ô ra te faatiaraa e: “Î aˈera oia i te [varua moˈa], e hiˈo tamau maite atura i nia i te raˈi, e ite atura i te hanahana o te Atua, e ia Iesu i te tia-maite-raa i te rima atau o te Atua ra. Ua na ô aˈera oia, Inaha, te ite atura vau i te raˈi ua vevetehia, e te Tamaiti a te taata i te tiaraa i te rima atau o te Atua ra.” (Ohipa 7:55, 56) No te aha te varua moˈa i faaite noa ˈi ia Iesu mai te “Tamaiti a te taata” i te tiaraa i te rima atau o te Atua eiaha râ ei melo no te hoê Atua otahi hoê â faito e to ˈna Metua? Papu maitai, aita o Setephano i tiaturi i te hoê Toru Tahi.
I to Petero afairaa i te parau apî maitai no nia ia Iesu ia Korenelio ra, ua tupu faahou â te hoê taime tano no te faaite i te haapiiraa no te Toru Tahi. Eaha te ohipa i tupu? Ua faataa o Petero e o Iesu “te Fatu no te mau mea atoa ra.” Teie râ, ua faataa faahou â oia e no ǒ mai to ˈna tiaraa fatu i te hoê pu teitei roa ˈtu â. O Iesu “tei haapaohia e te Atua ei haava i tei ora e tei pohe ra.” I muri aˈe i te tia-faahou-raa o Iesu, ua ‘[horoa to ˈna Metua i te parau faatia ia] faaite ia ˈna’ i mua i ta ˈna mau pǐpǐ. E te varua moˈa ïa? Te faahiti-atoa-hia ra oia i roto i teie aparauraa, eiaha râ mai te toruraa o te melo i roto i te Toru Tahi. Maoti râ, ua “faatahinuhia mai [Iesu] e te Atua i te [varua moˈa] e te mana ra.” No reira, te faaitehia ra te varua moˈa, eiaha roa mai te hoê taata, mai te tahi mea tino ore, mai te “mana” o te faahiti-atoa-hia ra i roto i teie irava. (Ohipa 10:36, 38, 40, 42) A hiˈopoa maitai i te Bibilia, e e ite â outou i te tahi atu mau haapapuraa e e ere te varua moˈa i te hoê taata, e puai ohipa râ o te nehenehe e faaî i te taata, e faaitoito ia ratou, e turai ia ratou ia puai, e o te nehenehe e niniihia i nia ia ratou.
I te pae hopea, ua fanaˈo atoa te aposetolo Paulo i te hoê ravea maitai roa no te faataa i te Toru Tahi—ahiri e e haapiiraa mau te reira—i to ˈna pororaa ˈtu i to Ateno. I roto i ta ˈna oreroraa parau, ua faahiti oia i ta ratou fata “Na te Atua itea ore” e ua parau oia e: “O ta outou hoi e haamori noa nei ma te ite ore ia ˈna, oia ta ˈu e parau atu ia outou nei.” Ua vauvau anei oia i te hoê Toru Tahi? Aita. Ua faataa oia i “te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra, te Fatu o te raˈi e te fenua nei.” Eaha ïa no Iesu? “Ua haapaohia e [te Atua] te mahana e haava mai ai oia i to te ao atoa nei ma te parau-tia, i te taata i haapaohia e ana ra.” (Ohipa 17:23, 24, 31) Aore roa e rea parau no te Toru Tahi i ǒ nei!
Inaha, ua faataa o Paulo i te tahi mea no nia i te mau opuaraa a te Atua o te vavahi roa nei i te manaˈo ra e e mau melo hoê â faito o Iesu e to ˈna Metua i roto i te Toru Tahi. Ua papai oia e: “Ua tuu hoi [te Atua] i te mau mea atoa i raro aˈe i [te] avae [o Iesu]. O ta ˈna râ i parau maira e, Ua tuuhia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna, ua itea-noa-hia e, te toe ra oia iho, o tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra. E ia tuu-mau-hia te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra, e i raro atoa aˈe ïa te Tamaiti iho ia ˈna, i tei tuu i te mau mea atoa i raro aˈe ia ˈna ra.” (Korinetia 1, 15:27, 28) No reira, e vai noa mai te Atua i nia i te mau mea atoa, e o Iesu atoa.
E haapiiraa anei te Toru Tahi no roto mai i te Bibilia? Aita. Ua tano o John Robinson. Aita teie haapiiraa i roto i te Bibilia, e e ere atoa no roto i “te manaˈo kerisetiano.” Te faariro ra anei outou i te reira ei mea faufaa no ta outou haamoriraa? E tia mau â. Ua parau o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Mai te peu e te haafaufaa ra tatou i ta tatou haamoriraa i te Atua, e mea titauhia e ia ite tatou e o vai mau ra oia, mai ta ˈna i faaite mai ia ˈna iho ia tatou nei. I reira noa tatou e nehenehe ai e parau e tei roto tatou i te “feia haamori mau” o te ‘haamori i te Metua ma te varua e te parau mau.’—Ioane 4:23.
[Nota i raro i te api]
a Ia au i te Buka parau paari katolika (beretane), neneiraa no 1907, buka 2, api 33.
b Te faahiti ra o Novatien i te mea e te parau hurihia na roto i te parau “hoê” i roto i teie irava, ua papaihia ïa no te hoê mea e ere no te taata. No reira, to ˈna auraa tumu oia ïa “hoê â mea.” A faaau e te Ioane 17:21, i reira te faaohipahia ra te parau Heleni hurihia e te parau “hoê” i roto i te hoê â huru. Ma te anaanatae, te farii nei te Buka parau paari katolika apî (beretane, neneiraa no 1967) i te papai De Trinitate a Novatien, noa ˈtu e te tapao ra oia e i roto “aita te Varua Moˈa e faarirohia ra ei Taata atua.”
[Parau iti faaôhia i te api 28]
Te faaite maramarama ra te auraa mau o te Papai e e ere o Iesu e to ˈna Metua i te hoê anaˈe Atua
[Parau iti faaôhia i te api 29]
No te aha aita te varua moˈa i faaite e o Iesu te Atua i muri aˈe i te Penetekose o te matahiti 33, o to tatou nei tau?