VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bt pene 26 api 203-210
  • ‘Eita hoê o outou nei e pohe’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Eita hoê o outou nei e pohe’
  • “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Mea na mua mai . . . te mataˈi” (Ohi. 27:1-7a)
  • “Te taueue noa ra te pahi no te vero” (Ohi. 27:7b-26)
  • “Tae maitai atura ratou pauroa i uta” (Ohi. 27:27-44)
  • “Hamani maitai rahi” (Ohi. 28:1-10)
  • Ua tonohia o Paulo i Roma
    Ta ˈu e haapii no roto mai i te Bibilia
  • “Te ati i te miti”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ua upootia Paulo i nia i te ati
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • E faaite anaˈe na i te Basileia o Iehova ma te itoito!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
“Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
bt pene 26 api 203-210

PENE 26

‘Eita hoê o outou nei e pohe’

Faarururaa Paulo i te vero, e faaiteraa i te faaroo e te here i te taata

Niuhia i nia i te Ohipa 27:1–28:10

1, 2. Eaha te huru tere ta Paulo e haere ra, e eaha to ˈna mau haapeapearaa?

UA PARAU Fesito ia Paulo: “Ia Kaisara ïa oe e haere ai.” E i to Paulo faarooraa i te reira, manaˈonaˈo atura oia i te tupu no ˈna ia Kaisara. E piti matahiti to ˈna tapearaahia, e taui ïa tera tere i Roma i to ˈna tupuraa. (Ohi. 25:12) E rave rahi râ taime to Paulo fanoraa e e ere i te mea ohie no ˈna. No reira Paulo i mǎtaˈu e i haapeapea atoa ˈi i te paraparau ia Kaisara.

2 E rave rahi taime to Paulo faarururaa ‘i te ati i roto i te miti,’ e toru taime to ˈna atiraa a parari ai te pahi e ua vai atoa oia hoê po hoê ao i roto i te moana. (Kor. 2, 11:25, 26) Ua ite atoa oia mea taa ê tera tere i ta ˈna i matau a rave ai oia i ta ˈna taviniraa. E ratere Paulo ei mau auri i nia hau atu 3 000 kilometera te atea mai Kaisarea tae atu i Roma. E tapae anei oia i ǒ? Noa ˈtu e ora mai oia, i Roma e itehia ˈi ta ˈna faautuaraa. A haamanaˈo e haavahia oia na te feia mana o tera tau.

3. Ua papu ia Paulo i te aha, e eaha ta tatou e hiˈopoa i roto i teie pene?

3 No ta outou i taio no nia ia Paulo, ua oto anei oia a haamanaˈo ai i te tupu no ˈna? Aita roa ˈtu! Ua ite o ˈna e fifihia oia, aita râ o ˈna i ite te huru o tera fifi. No te aha o ˈna e ere ai i to ˈna oaoa no ta ˈna taviniraa, no tera noa mau haapeapearaa, eita e vî ia ˈna? (Mat. 6:27, 34) Ua ite Paulo te hinaaro o Iehova, ia poro oia i te parau apî oaoa i te mau taime atoa e i te feia mana. (Ohi. 9:15) Ua hinaaro iho â o ˈna e rave faahope roa i ta ˈna hopoia noa ˈtu te mau fifi. Tera atoa anei ta tatou e hinaaro? No reira, e hiˈopoa tatou i te tere o Paulo i Roma e e huti mai tatou i te haapiiraa i to ˈna hiˈoraa.

“Mea na mua mai . . . te mataˈi” (Ohi. 27:1-7a)

4. Mai te aha te huru o te pahi ta Paulo i rave, e o vai tei pee ia ˈna?

4 Na Iulio te hoê raatira Roma e haapao ia Paulo e te tahi atu feia mau auri, e ua faaoti oia e fano na nia i te hoê pahi tapihoo tei tapae mai i Kaisarea. Tera pahi no Aderamitio mai, te hoê uahu no te pae tooa o te râ na te hiti o Asia Iti, i mua mai i te oire o Mitulene, i te motu o Lesbos. E fano tera pahi i apatoerau e i muri iho i te pae tooa o te râ, ma te haapou e faauta i te mau taihaa. Aita tera mau pahi tapihoo i hamanihia no te mau ratere, e no te feia mau auri iho â ra. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Tapihoo: Na te moana e te fenua.”) Auaˈe e ere o Paulo noa te Kerisetiano i rotopu i tera pǔpǔ mau auri, te vai atoa râ Arisetareho e Luka. Mea papu, na Luka i papai i teie aamu. Aita tatou i ite ua aufau anei na hoa e piti i to raua tere aore ra ua pee raua ia Paulo ei tavini na ˈna.—Ohi. 27:1, 2.

TAPIHOO: NA TE MOANA E TE FENUA

I tahito ra, e faaohipa-pinepine-hia te pahi no te faauta i te taihaa eiaha râ i te taata. No te mau ratere o te hinaaro ra e reva, e titauhia ia imi i te hoê pahi tapihoo o te fano ra i te vahi ta ratou i hinaaro, ia imi ratou i te ravea no te faatopa te moni no te tere e ia tiai ia faarue te pahi.

E tausani pahi tapihoo o te fano ra i Mediteranea no te faauta i te maa e te tahi atu mau taihaa. E taoto te rahiraa o te taata o te ratere ra na nia i te pahi i nia i te tahua i raro aˈe i te fare ie, ta ratou e faatia i te po e e tatara i te mau poipoi atoa. Titau-atoa-hia ia ratou ia afai i te hinaarohia no to ratou tere mai te maa e to ratou peue.

Na te huru o te mataˈi e faaite te roaraa o te tere. No te mea e tau toˈetoˈe, mai Novema tae atu i Mati, aita ïa te mau pahi e fano i taua mau avaˈe.

Te hoê pahi tahito e na maha tuhaa o te pahi mai te muriraa tae atu i te muaraa 1. Na hôe faatere. 2. Te ie rahi. 3. Te mau tutau. 4. Te ie nainai.

5. Eaha ta Paulo i fanaˈo i to ˈna pouraa i Sidona, e eaha ta tatou e haapii mai i te reira?

5 I muri aˈe hoê mahana na te moana, e 110 kilometera i apatoerau, ua tae te pahi i Sidona i te hiti o Suria. E au ra e aita Iulio i haapao ia Paulo mai te tahi atu mau auri, peneiaˈe no te tiaraa Roma o Paulo aita hoi i haapapuhia e ua rave anei oia i te ohipa ino. (Ohi. 22:27, 28; 26:31, 32) Ua vaiiho ïa Iulio ia Paulo ia pou no te farerei i te mau Kerisetiano. Ua oaoa roa te mau taeae e tuahine i te aupuru ia ˈna i muri aˈe i to ˈna tapearaahia! E itoito atoa outou ia faaite i te hoê â farii maitai î i te here.—Ohi. 27:3.

6-8. Eaha te mau vahi ta ratou i haere a faarue ai ratou ia Sidona, e eaha ta Paulo i rave i tera mau vahi?

6 A faarue ai te pahi ia Sidona, ua haere ratou i Kilikia i pihai iho noa mai ia Tareso, te oire i reira Paulo i te paariraa. Aita Luka i faahiti i te tahi atu vahi, ua faataa râ oia “mea na mua mai . . . te mataˈi” ia ratou. (Ohi. 27:4, 5) Noa ˈtu teie mataˈi, e nehenehe tatou e feruri ia Paulo o te poro ra i te parau apî oaoa. Ua poro oia i te tahi feia mau auri e te tahi atu i nia i te pahi, oia hoi te horopahi, te mau faehau, e te feia ta ˈna i farerei i te mau uahu i reira te pahi i te tapaeraa. Te na reira atoa anei tatou i roto i te pororaa?

7 I muri iho, tapae atura te pahi i Mura, i te hoê uahu i apatoa i te hiti o Asia Iti. I reira, ua taui Paulo e te tahi atu i te pahi no te fano i Roma, te vahi hopea o te tere o Paulo. (Ohi. 27:6) I tera tau, no Aiphiti mai te huero sitona a to Roma, e afaihia teie mau huero i Mura. Tera te pahi ta Iulio i rave no te mau faehau e te mau auri. E pahi huru rahi no te mea e faautahia te sitona e oia atoa na 276 taata: Te horopahi, te faehau, te mau auri, e peneiaˈe te tahi mau taata o te haere ra i Roma. Mea papu, i to Paulo tauiraa i te pahi, ua aano atu â ta ˈna pororaa e eita e ore ua haafaufaa oia i tera taime no te poro.

8 I muri iho, ua tapae ratou i Kenido i apatoa i Asia Iti. No te maitai o te mataˈi, ua ratere ratou hoê noa mahana. Ua faataa râ Luka: “Tere rii mǎrû noa ˈtura matou e rave rahi mahana, e tapae atura i Kenido ma te fifi.” (Ohi. 27:7a) E ere ïa i te mea ohie no te fano atu no te puai o te mataˈi. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Mea na mua mai te mataˈi i Mediteranea.”) A feruri na i te taata i nia i te pahi e faaruru ra i te puai o te mataˈi e te miti.

MEA NA MUA MAI TE MATAˈI I MEDITERANEA

Na te mataˈi e te tau e faaite i te mau pahi tapihoo ihea e afea ratou e nehenehe ai e fano i Mediteranea aore ra i te miti Rahi. I te pae hitia o te râ o te miti, e puihau mai te mataˈi, mai te pae tooa o te râ i te pae hitia o te râ i te roaraa o te tau veavea. Mea ohie ïa ia fano i te pae hitia o te râ mai ta Paulo i ite i to ˈna hoˈiraa mai i te toru o to ˈna tere mitionare. Tei nia o ˈna e to ˈna nau hoa i te pahi, a faarue ai ratou ia Mileto e ua na mua ia Rota no te haere atu i Patara. Mai reira ua haere ratou i Turia na te hiti o Phenikia. Ua papai Luka ua na mua ratou ia Kupero, te auraa ua fano ratou na te pae apatoa o Kupero.—Ohi. 21:1-3.

E nehenehe anei te pahi e fano na te pae tooa o te râ? E fano te mau pahi na te pae tooa o te râ na te mau vahi matauhia, mai te peu mea maitai te mataˈi. I te tahi râ mau taime, e au ra eita e raea ia ratou. Te faataa ra te International Standard Bible Encyclopedia: “I te tau toˈetoˈe, e ere te reva i te mea papu, e tupu atoa te mataˈi rorofai o te haere i te pae hitia o te râ i Mediteranea e te mataˈi puai i te tahi mau taime, e pinepine atoa te ûa rahi aore ra te hiona.” Mea atâta ïa ia fano i taua taime.

Fatata i te mau tau atoa, e maitai te tere o te mau pahi ia fano ratou i apatoerau na te hiti o Paretetina e a tamau atu ai i te haere i te pae tooa o te râ i Pamephulia. E i te tuhaa hopea o te tere i Mediteranea, e fanaˈo te mau pahi i te mataˈi no ǒ mai i te fenua e te opape. Tera tei tupu no te pahi ta Paulo, ei mau auri, i rave i te omuaraa no te haere i Roma. Tera râ, nehenehe te mataˈi e na mua mai. (Ohi. 27:4) Te pahi tei faauta i te sitona ta Luka i faahiti, no ǒ mai paha ia Aiphiti e i muri iho na te mau vahi papu i rotopu ia Kupero e Asia Iti. Mai Mura, ua opua te tapena e fano i te pae tooa o te râ no te haere tia ˈtu i te hopea o Heleni no te tere atu i te pae tooa o te râ na te hiti o Italia. (Ohi. 27:5, 6) Na te mataˈi e te tau râ i taui i to ratou tere!

“Te taueue noa ra te pahi no te vero” (Ohi. 27:7b-26)

9, 10. Eaha te fifi tei tupu mai a fano ai ratou na Kereta?

9 Ua opua te tapena i te fano i te pae tooa o te râ ia Kenido, ua parau râ Luka “mea na mua mai te mataˈi.” (Ohi. 27:7b) I to te pahi atearaa i te fenua, ua maraa mai te mataˈi mai apatoerau tooa o te râ, turaihia aˈera ratou i apatoa a tere vitiviti ai te pahi. Mai te motu o Kupero i paruru i te pahi i te hoê mahana no te puai o te mata ˈi, i tera atoa taime, ua paruru te motu o Kereta ia ratou. I to te pahi taeraa ˈtu i te otue o Salamone i te pae hitia o te râ i te hopea o Kereta, ua mǎrû rii mai te mataˈi. No te aha? No te mea tei apatoa o te motu te pahi, e ere te mataˈi i te mea puai. I taua taime, ua topa te hau o te feia i nia i te pahi, aita râ i maoro! Ua ite ratou fatata te tau toˈetoˈe e mea atâta ia fano e ua haapeapea te reira ia ratou.

10 Ua haapapu Luka: “A tere noa ˈi matou ma te fifi na taua pae fenua ra [i Kereta], tapae atura matou i te hoê vahi parauhia Uahu papu.” Noa ˈtu ua paruruhia ratou i te mataˈi, no te mea tei pihai iho ratou i te hoê fenua, e ere i te mea ohie ia faatere i te pahi. Ua itehia râ te hoê ooa no te tutau i te pahi e vahi papu teie hou a tapae atu ai i te hiti i te pae apatoerau. Ehia taime to ratou faaearaa i reira? Te parau ra Luka “e rave rahi mahana,” mea atâta râ no ratou. I Tetepa, Atopa mea fifi roa ia fano.—Ohi. 27:8, 9.

11. Eaha te aratairaa ta Paulo i horoa, ua aha râ ratou?

11 Ua imi paha te tahi mau taata i te aratairaa a Paulo no te mea ua matau oia i te fano i Mediteranea. Ua parau oia eiaha te pahi ia faarevahia, no te mea ‘e tupu te fifi e e pau rahi i roto i teie tere,’ e nehenehe atoa ratou e pohe. Ua hinaaro râ te pairati e te fatu o te pahi e faareva oioi ia itehia mai te hoê vahi papu. Ua paraparau ratou ia Iulio e ua manaˈo te taatoaraa e fano i Phoiniki, e uahu huru rahi no te tutau i te tau toˈetoˈe. I te puihauraa mai te mataˈi no apatoa mai, reva ˈtura te pahi.—Ohi. 27:10-13.

12. A faarue ai ia Kereta, eaha ta ratou i faaruru e ua aha te mau mataro ia ore te fifi e tupu mai?

12 Tera râ, “farara maira te hoê mataˈi rahi” no apatoerau hitia o te râ mai. I tera taime, fano atura ratou i muri “i te hoê motu iti ra o Kalauda te iˈoa,” e 65 kilometera mai te Uahu papu. E nehenehe râ te reira e turai ia ratou i apatoa a iri atu ai i nia i te puu one i te hiti o Afirika. Ia ore te reira e tupu mai, ua huti te mau mataro i te poti i roto i te pahi. E ere râ i te mea ohie no ratou peneiaˈe ua î te poti i te miti. I muri iho, ua tuu ratou na raro aˈe te poti te taura aore ra te fifi auri. E ua tuu ratou i te mau ie e ua tamata ratou i te faaruru i te mataˈi. Noa ˈtu teie mau tutavaraa aita i navai, “te taueue noa ra te pahi no te vero.” I te toruraa o te mahana, ua faarue ratou i te taihaa ia mâmâ te pahi.—Ohi. 27:14-19.

13. Eaha te huru o te taata i nia i te pahi a tupu ai te mataˈi?

13 Eita e ore ua riaria ratou. Ua tiaturi râ Paulo e to ˈna nau hoa e ora mai ratou. Na mua ˈtu ua fafau te Fatu ia Paulo e poro oia i Roma e i muri iho ua haapapu atoa te hoê melahi i te reira. (Ohi. 19:21; 23:11) Ua tamau râ te mataˈi e piti hebedoma. No te mea ua tapoˈipoˈi te raˈi e te ûa noa ra, aita e itehia te mahana e te mau fetia, mea fifi ïa no te pairati ia fano. Aita atoa e nehenehe e tamaa. Nafea hoi e na reira ˈi no te toˈetoˈe, te ûa, te puareare e te riaria?

14, 15. (1) I to Paulo paraparauraa i te feia i nia i te pahi, no te aha oia i haamanaˈo ai i ta ˈna i faaara na mua ˈtu? (2) Eaha ta tatou e haapii mai i te poroi mahanahana ta Paulo i parau?

14 Tia maira Paulo e ua haamanaˈo atu i ta ˈna i faaara na mua ˈtu, eiaha no te parau: ‘Ua parau aˈena vau ia outou.’ No te faaite râ no teie tupuraa, ua tano ta ˈna aratairaa. I muri iho, ua parau oia: “Te parau atu nei au ia outou ia faaitoito, eita hoi te hoê o outou nei e pohe, o te pahi noa râ te parari.” (Ohi. 27:21, 22) Ua tamahanahana mau â ta ˈna i parau i te feia e faaroo ra ia ˈna! Ua oaoa atoa Paulo i to Iehova faaohiparaa ia ˈna ia faaite i teie poroi mahanahana. Mea faufaa hoi ia haamanaˈo te tâuˈa ra Iehova i te mau taata atoa. Ua papai te aposetolo Petero: “Aita [Iehova] e hinaaro ra ia haamouhia te hoê, te hinaaro nei râ ia noaa i te taata atoa te tatarahapa.” (Pet. 2, 3:9) No reira, ia faaite iho â tatou i te poroi mahanahana a Iehova i te mau taata atoa! Mea faufaa hoi to ratou ora no Iehova.

15 Ua poro paha Paulo i te rahiraa i nia i te pahi no nia i “te tiaturiraa o ta te Atua i fafau.” (Ohi. 26:6; Kol. 1:5) I teie nei râ, no teie tupuraa atâta, ua nehenehe Paulo e faaite i te hoê tiaturiraa e ora mai ratou. Ua parau oia: “Inapo ra, ua tia mai te hoê melahi a te Atua ta ˈu e haamori [ra] . . . i pihai iho ia ˈu e ua na ô mai: ‘Eiaha e mǎtaˈu Paulo. E tae iho â oe i Roma e e tia ˈtu oe i mua ia Kaisara. Inaha, e faaora te Atua i te feia atoa e fano ra e o oe.’” Faaitoito atura Paulo ia ratou: “No reira a faaitoito, e homa, te tiaturi nei hoi au i te Atua, e rave iho â oia mai ta te melahi i parau mai. Teie râ, ia iri tatou i nia i te tahi motu e tia ˈi.”—Ohi. 27:23-26.

“Tae maitai atura ratou pauroa i uta” (Ohi. 27:27-44)

Te pure ra Paulo e te feia i nia i te pahi i te vahi vairaa taihaa. Ua rohirohi te tahi a faaroo noa ˈi ia Paulo, area te tahi atu te hiˈo noa ra. Tei nia te mau faraoa i te afata.

“Haamauruuru aˈera [o ˈna] i te Atua i mua ia ratou pauroa.”​—Ohipa 27:35

16, 17. (1) I to Paulo pureraa, eaha tei itehia? (2) Mea nafea te faaararaa a Paulo i te tupuraa?

16 I muri e piti hebedoma riaria mau, i to te mataˈi turairaa i te pahi i nia 870 kilometera, ua taa i te mau mataro te hoê tauiraa i nia noa i te fatiraa o te are miti. Tuu atura ratou i te tutau i muri ia afaro te muaraa o te pahi e te fenua. Tamata ˈtura ratou i te ouˈa i roto i te miti, aita râ te mau faehau i vaiiho. Ua parau hoi Paulo i te raatira faehau e te mau faehau: “Ia ore teie nei feia e faaea noa i nia i te pahi, eita outou e ora.” Teie nei aita te pahi e taueue ra, ua faaitoito Paulo ia tamaa ratou, ma te haapapu faahou e ora mai ratou. I muri iho, ‘haamauruuru aˈera Paulo i te Atua i mua ia ratou pauroa.’ (Ohi. 27:31, 35) Ua riro Paulo ei hiˈoraa no Luka e Arisetareho e te mau Kerisetiano i teie mahana i to ˈna pureraa i te Atua. E faaitoito e tamahanahana anei vetahi ia pure outou i mua i te taata?

17 I te otiraa ta Paulo pure, “itoito maira . . . ratou pauroa e tamaa ˈtura.” (Ohi. 27:36) Faarue faahou atura ratou i te mau huero sitona ia mâmâ ˈtu â te pahi ia tapae ratou i uta. I te mahana i muri iho, tâpû atura ratou i te mau taura tutau, tatara atoa aˈera i te mau taura tapea o na hôe faatere e piti, huti ihora i te ie nainai ia turai te mataˈi i te pahi i tatahi. Û atura te pahi i nia i te hoê vahi papaˈu e iri atura. Huˈahuˈa ˈtura te muriraa o te pahi i te are. Ua hinaaro te tahi o te mau faehau e haapohe i te feia mau auri ia ore ratou e horo, aita râ Iulio i vaiiho. Ua parau oia ia ˈau aore ra ia rave i te huˈahuˈa o te pahi ia tapae ratou i tatahi. Ua tano ta Paulo i parau, ua ora mai na 276 taata. Oia mau “tae maitai atura ratou pauroa i uta.” Ihea râ?—Ohi. 27:44.

“Hamani maitai rahi” (Ohi. 28:1-10)

18-20. Mea nafea te feia no Melita i te faaiteraa i te “hamani maitai rahi,” e eaha te semeio ta te Atua i faatupu maoti Paulo?

18 Tei te motu o Melita i apatoa o Sicile, to te feia i nia i te pahi i te tapaeraa ˈtu. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Teihea o Melita?”) Ua faaite te feia no Melita i te “hamani maitai rahi” ia ratou. (Ohi. 28:2) Ua tahu ratou i te auahi no te feia tei rari e tei toˈetoˈe e ua faaea i pihai iho i te auahi noa ˈtu te ûa e te toˈetoˈe. Ua tupu atoa te hoê semeio.

19 Ua hinaaro Paulo e horoa i te rima tauturu, ua ohi mai ïa oia i te vahie no te auahi. I to ˈna tuuraa i te reira, ouˈa maira te hoê ophi taero e mau maira i nia i to ˈna rima. I to te feia no Melita iteraa i te reira, manaˈo aˈera ratou e utua te reira no ǒ mai i te mau atua.a

20 Ua manaˈo te feia no Melita tei ite te mauraa te ophi i to Paulo rima e “oru mai” oia. Ia au i te hoê buka, te reo tumu o teie taˈo, no roto mai ïa i “te parau o te rapaauraa.” E ere i te mea maere i to Luka faaohiparaa i teie taˈo, no te mea o ˈna “te taote here.” (Ohi. 28:6; Kol. 4:14) Ueue ihora râ Paulo i taua ophi taero e aita i mauiui noa ˈˈe.

21. (1) Eaha te tahi o te mau hiˈoraa o te faaite ra ua tano te faataaraa a Luka? (2) Eaha te semeio ta Paulo i faatupu e ua aha te feia no Melita?

21 Te ora ra te fatu o te fenua o Popilio i reira. O ˈna paha te raatira Roma i Melita. Ua faaite Luka o ˈna “te raatira o taua motu ra,” tera atoa te tiaraa i itehia i nia e piti papai i Melita. Ua farii maitai o ˈna ia Paulo e to ˈna nau hoa e toru mahana. Ua maˈi râ te metua tane o Popilio. Faataa faahou atura Luka ma te tano i teie tupuraa. Ma te tatara maitai i te huru o te maˈi, ua papai o ˈna “e fiva e e hî toto” to ˈna. Ua pure e ua tuu Paulo i to ˈna rima i nia i teie taata e ua ora mai o ˈna. I to te feia iteraa i teie semeio, afai maira ratou i te feia maˈimaˈi ia faaorahia ratou, e ua horoa atoa i te ô na Paulo e to ˈna nau hoa.—Ohi. 28:7-10.

22. (1) Eaha ta te hoê taata i parau no nia i te faatiaraa a Luka a fano ai ratou i Roma? (2) Eaha ta tatou e ite mai i to muri nei pene?

22 Mea tano e mea mau te tuhaa o te tere o Paulo ta tatou i ite mai nei. Ua parau te hoê taata: “Ua riro te faatiaraa a Luka hoê o te mau aamu faataa-maitai-hia i roto i te taatoaraa o te Bibilia. Mea tatara-maitai-hia te aamu no nia i te faatereraa i te pahi i te senekele matamua e te huru oraraa i te pae hitia o te râ i Mediteranea,” e au ra no roto mai i te hoê buka tapaopao-maitai-hia. E nehenehe e parau ua papai Luka i taua mau parau i te roaraa o to ˈna tere e o Paulo. Mai te peu tera iho â, ua papai atoa oia i tei tupu i muri iho. Eaha te tupu no Paulo a tapae ai ratou i Roma? E ite mai ïa tatou i muri nei.

TEIHEA O MELITA?

E rave rahi motu ta te mau aivanaa i manaˈo to reira o “Melita” te vahi i reira te pahi o Paulo ma i te parariraa. Te manaˈo ra te tahi ua tae Paulo i nia i te hoê motu i pihai iho ia Corfou i te pae tooa o te râ na te hiti o Heleni. Ua haafaufaa vetahi i te taˈo “Melita” faaohipahia i roto i te buka Ohipa, e o Melite ïa tera taˈo Heleni. No reira, ua manaˈo vetahi o Melite Illyrica, o Mljet i teie mahana, te motu na te hiti o Croatie i roto i te miti Adriatique.

Te faahiti ra iho â te Ohipa 27:27 i “te miti Aderia,” i te tau râ o Paulo ua parauhia mea rahi aˈe “Aderia” i te miti Adriatique i teie mahana. Te vai ra hoi te miti Ionia e te mau pape i te pae hitia o te râ i Sicile e i te pae tooa o te râ i Kereta. Te auraa tei roto atoa ïa te miti i pihai iho mai ia Melita i teie mahana.

Ua fano te pahi ta Paulo i rave i apatoa, mai Kenido tae roa ˈtu i Kereta. No te puai o te mataˈi aita ratou i fano na apatoerau tei atea ia Mljet aore ra te motu i pihai iho ia Corfou. Mea tano ïa ia parau tei te pae tooa o te râ o Melita, i apatoa ia Sicile, te motu i reira te pahi i te parariraa.

a Ua matau ratou i teie mau ophi, te auraa ïa te vai ra teie ophi taero i nia i teie motu. I teie mahana, aita e ite-faahou-hia teie ophi taero i Melita. Peneiaˈe ua taui teie vahi a hanere matahiti i teie nei. Aore ra no te rahi o te mau taata i nia i teie motu.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono