VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • bt pene 27 api 211-217
  • “Faataa maitai” i te parau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Faataa maitai” i te parau
  • “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • ‘Haamauruuru ihora Paulo i te Atua e itoito atura’ (Ohi. 28:14, 15)
  • “E mea faainohia taua pǔpǔ faaroo amaha ra i te mau vahi atoa” (Ohi. 28:16-22)
  • E hiˈoraa maitai Paulo no te “faataa maitai” i te parau (Ohi. 28:23-29)
  • “A poro atu ai i te Faatereraa arii a te Atua” (Ohi. 28:30, 31)
  • A faaitoito, o Iehova to oe tauturu!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • E faaite anaˈe na i te Basileia o Iehova ma te itoito!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • “Aita roa ˈtu vau i viivii i te toto o te taata atoa nei”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Buka Bibilia numera 44—Ohipa
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
Ite hau atu â
“Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
bt pene 27 api 211-217

PENE 27

“Faataa maitai” i te parau

Ua tapeahia Paulo i Roma e te tamau ra o ˈna i te poro

Niuhia i nia i te Ohipa 28:11-31

1. Eaha ta Paulo e to ˈna nau hoa i tiaturi papu, e no te aha?

I TE muaraa o te pahi e itehia te hohoˈa o “Na maehaa a Dia,” peneiaˈe te hoê pahi rahi o te faauta i te sitona mai te motu o Melita i Mediteranea tae atu i Italia. Tei te matahiti 59 ïa to Paulo afairaahia i nia i taua pahi, tiaihia e te hoê faehau, e to ˈna nau hoa Luka e Arisetareho. (Ohi. 27:2) Taa ê atu i te mau taata i nia i te pahi, aita Paulo e to ˈna nau hoa i ani i te paruru a te mau tamaiti a te atua Heleni Dia, o Castor raua Pollux. (Ohi. 28:11) Ei tavini a Iehova, ua faaite hoi te Atua e e haere Paulo i Roma no te poro e no te tia i mua ia Kaisara.—Ohi. 23:11; 27:24.

2, 3. I teihea mau vahi te pahi ta Paulo i rave i te fanoraa, e o vai tei tauturu ia ˈna i te roaraa o to ˈna mau tere?

2 Toru mahana i muri iho, tapae ihora ratou i Surakusa, te hoê oire faufaa mai ia Ateno e Roma. Reva ˈtura te pahi i Regio i te pae apatoa i Italia. I muri iho, no te maitai o te mataˈi no apatoa, tere vitiviti atura te pahi i nia e 320 kilometera te atea e tapae ihora i te uahu o Puteoli (piri ia Naples i teie mahana), ua tae ïa ratou i ǒ i te piti o te mahana.—Ohi. 28:12, 13.

3 Teie te hopea o to Paulo tere i Roma, i reira oia e tia ˈtu ai i mua i te emepera Nero. Mai te haamataraa tae atu i te hopea, ua vai noa “te Atua o te tamahanahana” i pihai iho ia ˈna. (Kor. 2, 1:3) Mai ta tatou e ite mai, ua tamau Iehova i te tauturu ia Paulo e aita o ˈna i faaiti i to ˈna itoito ei mitionare.

‘Haamauruuru ihora Paulo i te Atua e itoito atura’ (Ohi. 28:14, 15)

4, 5. (1) I Puteoli, mea nafea Paulo e to ˈna nau hoa i te fariiraahia, e no te aha Paulo i fanaˈo ai hau atu tiamâraa? (2) Noa ˈtu tei roto te mau Kerisetiano i te fare tapearaa, eaha te mau haamaitairaa ta ratou e fanaˈo?

4 I Puteoli, ua itehia ia Paulo e to ˈna nau hoa i “te tahi mau taeae o tei onoono mai ia faaea ia ratou ra e hitu mahana.” (Ohi. 28:14) Mea faahiahia roa te farii maitai a te mau Kerisetiano! Eita e ore, ua fanaˈo tera mau taeae o tei farii ia ratou i te mau faaitoitoraa no ǒ mai ia Paulo e to ˈna nau hoa. No te aha ei taata mau auri, ua fanaˈo Paulo hau atu tiamâraa? Peneiaˈe ua tiaturi ta ˈna mau tiai Roma ia ˈna.

5 I teie atoa mahana, pinepine te mau tavini a Iehova tei roto i te fare tapearaa e te aua haavîraa, e fanaˈo hau atu tiamâraa e haamaitairaa no to ratou haerea maitai. Ei hiˈoraa i Rumania, ua haamata te hoê taata tei faautuahia 75 matahiti no te ohipa eiâraa i te taui maoti ta ˈna i haapii i roto i te Parau a te Atua. No reira, ua farii te tiai ia haere o ˈna anaˈe i te oire no te hoo mai i te taihaa no te fare tapearaa! Mea papu, te faahanahana ra to tatou haerea ia Iehova.—Pet. 1, 2:12.

6, 7. Nafea te mau taeae no Roma i faaite ai i to ratou here?

6 Mai Puteoli, na avae noa Paulo e to ˈna nau hoa e 50 kilometera te atea i Capoue na te Purumu i Apio, no te haere i Roma. Ua hamanihia teie purumu e te ofai rarahi parahurahu, e na nia i teie purumu e itehia te mau vahi nehenehe i Italia e oia atoa i te miti Mediteranea. E aratai atoa teie purumu i te mau ratere na te vahi vari no Pontins, e vahi pape hopuna e 60 kilometera te atea mai Roma i te Mahora a Apio. Ua papai Luka, i to te mau taeae no Roma “faarooraa i te parau apî no matou,” ua haere mai vetahi i te Mahora a Apio, e te tahi atu ua tiai ïa i te Toru fare tipaeraa, te hoê vahi faafaaearaa e 50 kilometera te atea mai Roma. Mea faahiahia roa teie here!—Ohi. 28:15.

7 Aita te Mahora a Apio e riro ei vahi naho maitai no te mau ratere tei rohirohi. Ua faataa te fatu pehe Roma Horace no nia i tera Mahora e “ua î i te mau mataro e te mau fatu fare etaeta.” Ua papai atoa o ˈna e “mea viivii te pape.” No reira, ua patoi oia i te tamaa i reira! Noa ˈtu e ere i te mea nahonaho, ua tiai noa mai râ te pǔpǔ taeae ia Paulo e to ˈna nau hoa no te turu ia ratou i te hopea o teie tere.

8. No te aha Paulo i haamauruuru ai i te Atua ‘i to ˈna iteraa ˈtu’ i to ˈna mau taeae?

8 Te faatia ra te aamu: ‘I to Paulo iteraa ˈtu i to ˈna mau taeae, haamauruuru ihora oia i te Atua e itoito atura.’ (Ohi. 28:15) I to ˈna noa iteraa ia ratou, peneiaˈe ua matau vetahi i te aposetolo, ua itoitohia Paulo. No te aha Paulo i haamauruuru ai i te Atua? Ua ite oia e tuhaa te here o te mau huru maitatai ta te varua moˈa e faatupu. (Gal. 5:22) I teie atoa mahana, e turai te varua moˈa i te mau Kerisetiano ia rave i te mau haapaeraa no te tahi i te tahi e no te tamahanahana i te feia o te hinaaro mau â i te tauturu.—Tes. 1, 5:11, 14.

9. Nafea tatou e nehenehe ai e faatupu i te hoê â huru feruriraa e to te mau taeae tei farii ia Paulo?

9 Ei hiˈoraa, e turai te varua moˈa i te mau taeae e tuahine ia farii maitai i te mau tiaau haaati, te mau mitionare, e te mau tavini taime taatoa. E rave rahi o ratou tei rave i te mau haapaeraa no te tavini hau atu â ia Iehova. A ui ia outou iho: ‘Nehenehe anei au e turu i te hebedoma taa ê, ma te faaite i te farii maitai i te tiaau haaati e ta ˈna vahine mai te peu ua faaipoipohia o ˈna? Nehenehe anei au e faaau no te poro na muri ia raua?’ O outou ïa te fanaˈo i te mau haamaitairaa rahi. Ei hiˈoraa, a feruri na i te oaoa o te mau taeae no Roma i to ratou faarooraa ia Paulo e to ˈna nau hoa ia faatia i te tahi tupuraa ta ratou i faaruru.—Ohi. 15:3, 4.

“E mea faainohia taua pǔpǔ faaroo amaha ra i te mau vahi atoa” (Ohi. 28:16-22)

10. Eaha tei tupu no Paulo i Roma e eaha ta ˈna i rave i muri iho i to ˈna tapaeraa ˈtu?

10 I to Paulo ma tomoraa ˈtu i Roma, “faatiahia ˈtura Paulo ia parahi i roto i te hoê fare tarahu e te faehau e tiai ra ia ˈna.” (Ohi. 28:16) Pinepine e taamuhia te feia o tei tapeahia e te hoê tiai, ia ore ratou e horo ê. Tera râ, e taata poro o Paulo o te Faatereraa arii, aita roa ˈtu te reira i tapea ia ˈna ia poro. E toru mahana i muri iho i to ˈna faafaaearaa no to ˈna tere, ua titau o ˈna i te mau raatira ati Iuda i Roma no te faaite o vai o ˈna e no te poro ia ratou.

11, 12. I to Paulo paraparauraa i te mau ati Iuda, mea nafea o ˈna i te faaoreraa i te mau manaˈo oti noa?

11 Ua parau Paulo: “Taeae ma, aita ta ˈu e hara i rave i te nunaa e i te mau peu a to tatou mau tupuna. Noa ˈtu râ, ua tapeahia vau i Ierusalema e ua tuuhia i te rima o to Roma. I muri aˈe i to ratou uiuiraa ia ˈu, hinaaro aˈera to Roma e tuu ia ˈu, aita hoi e tumu e haapohe ai ratou ia ˈu. Patoi maira râ te ati Iuda e aita ˈtura ta ˈu e ravea te parauraa ïa e na Kaisara e haava ia ˈu, e ere râ no te pari i to ˈu nunaa.”—Ohi. 28:17-19.

12 Ma te pii i te mau ati Iuda tei faaroo mai “taeae,” ua tamata ïa Paulo i te faaite e hoê â o ˈna e o ratou. A na reira ˈi, ua faaore o ˈna i te mau manaˈo oti noa. (Kor. 1, 9:20) Ua haapapu atoa o ˈna aita o ˈna i haere mai no te faahapa ia ratou, no te tia râ i mua ia Kaisara. Aita hoi te mau ati Iuda i ite e ua ani Paulo ia haere i mua ia Kaisara. (Ohi. 28:21) No te aha ïa aita te mau ati Iuda no Iudea i faaite i te reira? Ua faataa te hoê buka: “Ua tae na mua roa te pahi ta Paulo i rave i Italia, i muri iho i te tau toˈetoˈe e aita hoê aˈe raatira ati Iuda no Ierusalema i tae mai, e aita atoa hoê rata no te faaite eaha tei tupu.”

13, 14. Mea nafea Paulo i te haamataraa i te paraparau no nia i te Faatereraa arii, e e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

13 I muri iho ua haamata Paulo i te paraparau no nia i te Faatereraa arii, te hoê tumu parau e hinaaro ai te mau ati Iuda e ite hau atu â. Ua parau o ˈna: “No reira vau i ani ai e farerei e e paraparau ia outou, no ta Iseraela hoi i tiaturi noa na i taamuhia ˈi au i teie nei fifi auri.” (Ohi. 28:20) Parau mau, e tuati teie tiaturiraa i te Mesia e i ta ˈna Faatereraa arii, i ta te mau Kerisetiano i poro. Ua pahono te mau raatira ati Iuda: “Te hinaaro nei . . . matou e faaroo ia oe ia faaite mai i to oe manaˈo, inaha ua ite iho â matou e mea faainohia taua pǔpǔ faaroo amaha ra i te mau vahi atoa.”—Ohi. 28:22.

14 Ia faaite tatou i te parau apî oaoa, e nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa o Paulo ma te faaohipa i te mau uiraa aore ra te tumu parau e anaanatae ai te taata i te poroi Bibilia. E nehenehe tatou e ite mai i te mau manaˈo tauturu i roto i te mau papai mai te mau buka Haaferuriraa i nia i te mau Papai, A haamataro i te taio e te haapii atu, Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano. Te faaohipa maitai ra anei outou i teie mau papai?

E hiˈoraa maitai Paulo no te “faataa maitai” i te parau (Ohi. 28:23-29)

15. Eaha na ravea e maha ta tatou e ite mai i to Paulo pororaa?

15 I te mahana faataahia, “haere rahi maira” te mau ati Iuda i to Paulo nohoraa. Ua faataa Paulo ia ratou i te mau Papai “mai te poipoi e ahiahi noa ˈtu, faataa maitai atura . . . i te parau o te Faatereraa arii a te Atua, e haaferuri atura ia ratou no Iesu i nia i te Ture a Mose e te mau papai a te mau peropheta.” (Ohi. 28:23) E maha ravea te itehia i to Paulo pororaa. A tahi, tei nia noa o ˈna i te Faatereraa arii. Te piti, ua tamata o ˈna i te haaferuri i te feia tei faaroo mai. Te toru, ua faaohipa o ˈna i te mau Papai no te haapapu i ta ˈna i parau. E te maha, ua tuu na mua roa o ˈna i te hinaaro o te feia e faaroo ra i to ˈna iho maitai, ma te poro “mai te poipoi e ahiahi noa ˈtu.” Auê ïa hiˈoraa maitai no tatou! Eaha te faahopearaa? “Tiaturi aˈera vetahi,” area te tahi atu, aita ïa. Tupu atura te aimârôraa e ‘haamata ˈtura te taata i te purara,’ o ta Luka ïa i faatia.—Ohi. 28:24, 25a.

16-18. No te aha aita Paulo i maere i te pahonoraa a te ati Iuda no Roma, e eaha to tatou huru ia patoihia ta tatou poroi?

16 Aita Paulo i maere i ta ratou pahonoraa, no te mea ua tuati te reira i te parau tohu Bibilia e ua faaruru aˈena o ˈna i tera huru tupuraa. (Ohi. 13:42-47; 18:5, 6; 19:8, 9) No reira, ua parau Paulo i te feia tei patoi i ta ˈna parau: “Ua tano iho â to te varua moˈa parauraa na roto i te peropheta Isaia i to outou mau tupuna, a na ô ai: ‘A haere i teie nunaa ra e a parau atu: “E faaroo iho â outou, eita roa râ e taa i te auraa. E hiˈo iho â outou, eita roa râ e ite. Ua etaeta hoi te aau o teie nunaa.” ’” (Ohi. 28:25b-27) I te mea e mea etaeta te huru feruriraa o te taata, aita ïa ratou i farii i te poroi o te Faatereraa arii. Mea peapea mau â!

17 Taa ê atu i te mau ati Iuda tei faaroo mai, ua parau Paulo: ‘Mea papu e faaroo mai iho â te mau nunaa ěê.’ (Ohi. 28:28; Sal. 67:2; Isa. 11:10) Inaha, ua papu Paulo no nia i ta ˈna i parau, no te mea ua ite o ˈna e rave rahi feia nunaa ěê tei farii i te poroi o te Faatereraa arii!—Ohi. 13:48; 14:27.

18 Mai ia Paulo, eiaha tatou e toaruaru ia patoi mai te taata i te parau mau. Ua ite hoi tatou e mea iti te feia o te maiti i te eˈa o te ora. (Mat. 7:13, 14) Tera râ, ia farii te taata i te haamori ia Iehova, e oaoa tatou i te farii ia ratou i roto i te amuiraa.—Luka 15:7.

“A poro atu ai i te Faatereraa arii a te Atua” (Ohi. 28:30, 31)

19. Eaha ta Paulo i rave noa ˈtu ua tapeahia o ˈna?

19 Mea faaitoito mau te parau hopea a Luka i roto i te buka Ohipa. Ua parau oia: “Faaea noa ˈtura . . . Paulo e piti matahiti taatoa i roto i to ˈna fare tarahu, a farii maitai ai i te feia atoa e haere mai ia ˈna ra, a poro atu ai i te Faatereraa arii a te Atua e a haapii roa ˈtu ai ia ratou no nia i te Fatu ra o Iesu Mesia ma te ore o ˈna e haafifihia.” (Ohi. 28:30, 31) E hiˈoraa maitai roa Paulo no te farii maitai, te faaroo e te itoito rahi.

20, 21. A faahiti i te tahi hiˈoraa o te feia tei faufaahia i to Paulo pororaa i Roma.

20 Hoê o te feia ta Paulo i farii maitai o Onesimo ïa te iˈoa, te hoê tǐtǐ no Kolosa tei horo ê. Ua tauturu Paulo ia ˈna ia riro ei Kerisetiano, e ua riro oia ei “taeae here haapao maitai” no Paulo. Hau atu â, ua parau Paulo no nia ia ˈna “ta ˈu tamaiti . . . ua riro hoi au ei metua no ˈna.” (Kol. 4:9; Philem. 10-12) Ua faaitoito mau â Onesimo ia Paulo.a

21 E faufaa-atoa-hia vetahi ê i te hiˈoraa maitai o Paulo. No to Philipi ua papai o ˈna: “Ua nuu te ohipa o te parau apî oaoa no ta ˈu i faaruru, ua atutu hoi te parau o to ˈu tapearaahia no te Mesia i rotopu i te mau tiai atoa a te emepera Roma e te tahi atu mau taata. E teie nei ua puaihia mai te rahiraa o te mau taeae e tavini ra i te Fatu no to ˈu tapearaahia, e ua rahi roa to ratou itoito i te faaiteraa i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.”—Phil. 1:12-14.

22. Mea nafea Paulo i te faaohipa-maitai-raa i to ˈna taime noa ˈtu ua tapeahia o ˈna?

22 Noa ˈtu ua tapeahia Paulo i Roma ua faaohipa maitai o ˈna i to ˈna taime no te papai i te mau rata faufaa roa o te itehia ra i teie nei i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano.b Ua faufaahia te mau Kerisetiano matamua i taua mau rata ra papaihia no ratou. E faufaa-atoa-hia tatou i te mau rata a Paulo, no te mea e mea tano atoa te aˈoraa ta ˈna i horoa no tatou i teie mahana.—Tim. 2, 3:16, 17.

NA PAE RATA A PAULO I TE TAIME MATAMUA A TAPEAHIA ˈI OIA I ROMA

Ua papaihia na pae rata a Paulo i te matahiti 60-61 muri aˈe te tau o Iesu, i te roaraa o to ˈna tapea-matamua-raahia i Roma. I roto i te rata ia Philemona, te hoê taeae no Kolosa, te faataa ra Paulo e ua riro Onesimo, te hoê tǐtǐ a Philemona tei horo ê, ei Kerisetiano. Ua riro atoa Paulo ei metua pae varua na Onesimo e ua faahoˈi oia ia ˈna ei “tîtî faufaa ore” i to ˈna fatu mai te hoê taeae Kerisetiano.—Philem. 10-12, 16.

I roto i ta ˈna rata i to Kolosa, ua faataa Paulo e “no ǒ mai ia outou” Onesimo. (Kol. 4:9) Ua horoa-atoa-hia te hopoia e tono i teie rata, ia Onesimo raua Tuhiko te tahi atu Kerisetiano, e te mau rata ia Philemona e i te mau Ephesia.—Eph. 6:21.

I te taime a papai ai Paulo i te rata i to Philipi, ua faahiti oia i to ˈna ‘tapearaahia’ e ua faaite atoa na Epapherodito e tono i teie rata i teie nei. Na to Philipi i tono ia Epapherodito no te turu ia Paulo. Tera râ, ua roohia o ˈna i te maˈi e ua fatata o ˈna i te pohe. Ua hepohepo atoa o ˈna no te mea ‘ua faarooroo to Philipi e ua maˈihia oia.’ No reira Paulo i parau ai ia ratou ia poihere noa “i teie huru taata.”—Phil. 1:7; 2:25-30.

Te rata na to Hebera, no te mau Kerisetiano Hebera ïa no Iudea. Noa ˈtu aita i faahitihia o vai tei papai i teie rata, na roto râ i te huru papairaa mea papu e na Paulo i papai i te reira. Te afai ra Paulo i te tapao aroha mai Italia mai, e te faahiti atoa ra o ˈna ia Timoteo, tei faaea ia ˈna ra i Roma.—Phil. 1:1; Kol. 1:1; Philem. 1; Heb. 13:23, 24.

23, 24. Mai ia Paulo, nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e faaite ai i te feruriraa maitai noa ˈtu ua tapeahia ratou?

23 I te taime a matara mai ai Paulo, aita râ te buka Ohipa i faahiti i te reira, ua tapeahia Paulo e maha matahiti, piti matahiti i Kaisarea e piti matahiti i Roma.c (Ohi. 23:35; 24:27) Ua tapea Paulo i te feruriraa maitai, a tavini noa ˈi i te Atua. I teie atoa mahana, e rave rahi o te mau tavini a Iehova, tei faaite i te oaoa e tei tamau i te poro noa ˈtu ua tapeahia ratou no to ratou faaroo. Te tahi hiˈoraa o Adolfo ïa tei tapeahia i Paniora no to ˈna tiaraa amui ore. Ua parau te hoê raatira: “Mea faahiahia roa oe, ua rave matou i te mau mea atoa no te faateimaha i to oe oraraa. Rahi noa ˈtu matou i te na reiraraa, rahi atu â oe i te oaoa e i te paraparau ma te mǎrû.”

24 I te mea ua tiaturi ratou ia Adolfo, e vai matara noa to ˈna piha tapearaa. E haere mai atoa te mau faehau e farerei ia ˈna no te ite atu â no nia i te Bibilia. Hau atu â, e haere mai hoê o te mau tiai ia Adolfo ra no te taio i te Bibilia a tamoemoe noa ˈi Adolfo ia ore te tiai e noaahia. E au ra e i teie nei na Adolfo atura ïa e “tiai” i te tiai! E pee anaˈe ïa i te hiˈoraa maitai o te mau Ite taiva ore ma te faaite i te “itoito i te faaiteraa i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore,” noa ˈtu te mau fifi.

25, 26. Fatata 30 matahiti i muri iho, eaha te parau tohu ta Paulo i ite, e eaha ta tatou e ite atoa ra i teie mahana?

25 E mau parau hopea faaitoito mau â o te buka Ohipa, inaha te ‘poro ra te hoê aposetolo a te Mesia tei tapeahia i te Faatereraa arii a te Atua’ i te feia e haere mai e farerei ia ˈna! I roto i te pene matamua, ua taio tatou te hopoia ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ ma te parau: “E noaa . . . ia outou te puai ia tae mai te varua moˈa i nia iho ia outou, e e riro outou ei ite no ˈu na Ierusalema, na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) Fatata 30 matahiti i muri iho, ua “porohia i rotopu i te taata atoa i raro aˈe i te raˈi,” te poroi o te Faatereraa arii.d (Kol. 1:23) E haapapuraa te reira o te mana o te varua moˈa o te Atua!—Zek. 4:6.

26 I teie mahana, e horoa atoa teie varua moˈa i te puai i te toea o te mau taeae o te Mesia, e i te mau “mamoe ê atu,” no te tamau i te ‘faataa maitai i te parau o te Faatereraa arii a te Atua’ i roto 240 fenua! (Ioa. 10:16; Ohi. 28:23) Te rave anei ra outou i te mau faanahoraa atoa no te apiti i tera ohipa pororaa?

TE ORARAA O PAULO I MURI IHO I TE MATAHITI 61 MURI AˈE TE TAU O IESU

I te area matahiti 61 muri aˈe te tau o Iesu, ua tia ˈtu Paulo i mua i te emepera Nero, tei faatiamâ ia ˈna. Mea iti ta tatou i ite no nia i te mau ohipa a Paulo i muri iho. I roto paha i tera area taime i tere ai o ˈna i Paniora. (Roma 15:28) Ua papai Clément no Roma i te matahiti 95 muri aˈe te tau o Iesu, e ua tere Paulo “i te tuhaa hopea i te pae tooa o te râ.”

Ua papai Paulo i te Timoteo 1 e 2 e oia atoa i te Tito i muri iho i to ˈna matararaa mai i te fare tapearaa. Te faaite ra teie mau rata e ua haere Paulo i Kereta, Makedonia, Nikopoli e Teroa. (Tim. 1, 1:3; Tim. 2, 4:13; Tito 1:5; 3:12) Peneiaˈe ua tapea-faahou-hia Paulo i Nikopoli, i Heleni. Te mea papu, i te area matahiti 65 muri aˈe te tau o Iesu, ua tapea-faahou-hia o ˈna i Roma. I tera râ taime, ua faautua pohe Nero ia Paulo. Inaha, ua faatia te aivanaa Roma Tacite, i te taime a taninahia ˈi te oire i te matahiti 64 muri aˈe te tau o Iesu, ua pari haavare Nero e na te mau Kerisetiano i rave i te reira e haamata ˈtura oia i te hamani ino ia ratou.

I roto i te piti o te rata ia Timoteo, ua ite Paulo e fatata o ˈna i te pohe, no reira o ˈna i ani ai ia Timoteo e ia Mareko ia haere oioi mai. Ua faaite Luka e Onesiphoro i te itoito mau no te mea ua ineine raua i te pohe no te tamahanahana ia Paulo. (Tim. 2, 1:16, 17; 4:6-9, 11) Inaha i tera taime, ia faaite te hoê taata e Kerisetiano oia, e nehenehe oia e tapeahia e e haapohehia. Ua haapohehia Paulo no to ˈna faaroo peneiaˈe i muri iti noa ˈˈe i to ˈna papairaa i ta ˈna rata hopea ia Timoteo, i te area matahiti 65 muri aˈe te tau o Iesu. E toru matahiti i muri iho, ua faatiahia e ua pohe Nero i te pohe ino mau.

TE PARAU APÎ OAOA “POROHIA I ROTOPU I TE TAATA ATOA”

I te area matahiti 61 muri aˈe te tau o Iesu, tei te fare tapearaa Paulo i Roma e ua papai oia e ua ‘porohia te parau apî oaoa i rotopu i te taata atoa i raro aˈe i te raˈi.’ (Kol. 1:23) Eaha ta ˈna i hinaaro e parau?

Peneiaˈe ua hinaaro Paulo e faaite e ua porohia te “parau apî oaoa” i roto e rave rahi fenua. Ei hiˈoraa, ua tere Alesanedero rahi na te fenua Asia tae atu i te otia fenua i Initia i te maharaa o te senekele hou te tau o Iesu. Ua aro Jules César i te fenua Beretane i te matahiti 55 hou te tau o Iesu, e ua haru Kalaudio i te pae apatoa o tera fenua e riro mai nei te reira ei tuhaa no te hau Roma i te matahiti 43 muri aˈe te tau o Iesu. Ua matau-atoa-hia te mau fenua Asia hitia o te râ no te mea i reira e hamanihia ˈi i te ahu tirita.

Ua porohia anei te parau apî oaoa i Beretane, i Taina e i Asia hitia o te râ? E au ra e aita. Inaha, i te taime a papai ai Paulo i te rata i to Kolosa, ua opua o ˈna e poro i te fenua Paniora, te hoê fa ta ˈna i haamau i 56 muri aˈe te tau o Iesu, aita râ i naeahia. (Roma 15:20, 23, 24) Tera râ, i 61 muri aˈe te tau o Iesu, ua haapararehia te poroi o te Faatereraa arii. Noa ˈtu aita i parare i te tahi atu mau fenua, te mea papu râ ua porohia i te ati Iuda e te feia i farii i te haapaoraa ati Iuda o tei bapetizohia i te Penetekose 33. Hau atu, ua poro-atoa-hia i te mau fenua ta te mau aposetolo a Iesu i haere atu.—Ohi. 2:1, 8-11, 41, 42.

a Ua hinaaro Paulo e tapea ia Onesimo ia ˈna ra, e ofati râ te reira i te ture Roma e te tiaraa o te fatu o Onesimo oia hoi o Philemona. No reira ua hoˈi Onesimo ia Philemona, ma te afai atoa i te hoê rata no ǒ mai ia Paulo no te faaitoito ia Philemona ia farii maitai ia Onesimo mai te hoê taeae pae varua.—Philem. 13-19.

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Na pae rata a Paulo i te taime matamua a tapeahia ˈi oia i Roma.”

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te oraraa o Paulo i muri iho i te matahiti 61 muri aˈe te tau o Iesu.”

d A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te parau apî oaoa ‘porohia i rotopu i te taata atoa.’”

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono