Te tumu parau no te ao atoa nei — pahonohia e a muri noa ˈtu
“Na te Fatu [Iehova] i to rima atau ra, e tairi i te hui arii ia tae i te mahana e riri ai oia ra.” — SALAMO 110:5.
1, 2. I te matahiti 70 o to tatou nei tau, eaha te ohipa o tei tuu paha i te manaˈo feaa i nia i te tapao taa ê i roto i te ao atoa nei o te mana arii o te Atua ra o Iehova, ua horoa râ o ˈna i ta ˈna fariiraa ia vai i taua tau ra?
TE TIARAA mana arii o te Poiete o te raˈi e o te fenua, tera te uiraa faufaa roa ˈˈe o tei ore aˈenei i faahitihia i mua i te mau taata e i mua i te mau melahi. Fatata roa, e pahonohia i te reira e a muri noa ˈtu, e rave rahi râ senekele to te mau enemi a Iehova patoiraa i to ˈna tiaraa mana arii. Oia mau, i te matahiti 70 o to tatou nei tau, peneiaˈe ua tuu te haamouraa o te oire o Ierusalema e o to ˈna hiero i pûpûhia na Iehova, i te manaˈo feaa i nia i te tiaraa o te mana arii o te Poiete i roto i te ao atoa nei. Teie râ, i roto i taua tupuraa ra, e tumu papu mau to Iehova ia ore oia e riro ei Atua aito no te Iseraela i te pae tino.
2 Eaha taua tumu ra? I taua anotau ra, ua farii te Atua ra o Iehova i te hoê nunaa apî, te hoê Iseraela i te pae varua, “te Iseraela (...) o te Atua”, mai ta te aposetolo Paulo e pii ra, i te amuiraa a Iesu Mesia (Galatia 6:16). Tera râ, tae roa i teie nei, i te roaraa o te tau “kerisetiano”, aita o Iehova i aro no te Iseraela i te pae varua mai te hoê Atua aito, mai te huru ta ˈna i rave no te Iseraela i te pae tino i raro aˈe i te faufaa o te Ture a Mose. Ua vaiiho atoa hoi o ˈna i te mau faehau roma ia haapohe ia Iesu Mesia, ma te turaihia e te mau ati Iuda, i nia i te hoê pou haamauiuiraa i te vahi piihia Calvaire. Ua tupu taua haapoheraa ra e 37 matahiti hou te piti o te haamouraahia o Ierusalema e to Roma i te matahiti 70.
3, 4. Mai te mau mahana o Mose e tae roa ia Hezekia ra, mea nafea to te Atua faaiteraa mai ia ˈna mai te hoê aito tamaˈi, teie râ, no te mau ati Iseraela i te pae varua, eaha te nehenehe e parauhia no ta ˈna tamaˈi e ta ratou tamaˈi?
3 Mai te mau mahana o te peropheta Mose e tae roa i te faatereraa a Hezekia, tei parahi i Ierusalema, ua aro semeio aˈera te Atua ra o Iehova no te nunaa o Iseraela, e ua aro ihora te mau ati Iseraela i raro aˈe i ta ˈna mau faaueraa e te mau mauhaa tamaˈi (Deuteronomi 1:30; 3:22; 20:3, 4; Iosua 10:42). E ere râ mai te reira te huru no te Iseraela i te pae varua, te Iseraela o te Atua. Mai te taime a haapohehia ˈi o Iesu Mesia i rapae au mai ia Ierusalema, e i te roaraa o to tatou nei tau, aita te Atua aito i hinaaro e rave i te mau aroraa i te pae tino no taua Iseraela ra. No reira, aita oia i faatia i te mau ati Iseraela i te pae varua, e faatupu ra i te amuiraa kerisetiano, ia aro e te mau mauhaa tamaˈi i te pae materia. E rave te mau kerisetiano i te tahi atu â huru tamaˈi.
4 Ia au i tei faahitihia na mua ˈtu, ua papai aˈera te hoê o te mau taata tei aro ma te hoê huru hiˈoraa maitai no te faaroo kerisetiano, i to ˈna mau hoa no Korinetia, i te fenua Heleni e: “E ere (...) ta matou nei mauhaa tamaˈi i ta te tino, e mauhaa puai rahi râ i te Atua, i te huriraa i te mau pare i raro. I te huriraa ˈtu i te feruri teoteo ra i raro, e te mau mea teitei atoa tei faateitei ia ore ia noaa te ite i te Atua, e te faatîtîraa ˈtu i te mau manaˈo atoa i te faaroo i te Mesia ra. Te ineine nei matou i te tahoo atu i te mau faaroo ore atoa, ia tia roa to outou faaroo.” (Korinetia 2, 10:4-6). I nia ˈtu o taua â rata ra, ua parau aˈera o Paulo no te “mauhaa ra o te parau-tia i te rima atau e te rima aui”. — Korinetia 2, 6:7; hiˈo Ephesia 6:11-18.
E tia ia Iehova ia aro i Aramagedo
5. I roto i te aua o Getesemane, eaha te tiaraa ta Iesu i rave no nia i te faaohiparaa i te mauhaa materia no te paruru ia ˈna, e eaha te haerea e peehia ra e ta ˈna mau pǐpǐ?
5 I nia i te fenua nei, aita o Iesu i faaohipa aˈenei i te mau mauhaa haapohe no te paruru ia ˈna. I te po o to ˈna haruraahia i roto i te aua o Getesemane, ua huti maira o Simona Petero, ta ˈna pǐpǐ haapao maitai, i te hoê ˈoˈe e ua tâpû haamotu roa ihora i te tariˈa o te tavini a te tahuˈa rahi ati iuda. Ua faahoˈi semeio aˈera râ o Iesu i to ˈna tariˈa i to ˈna vairaa e ua parau ihora oia e: “O te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe. Aita oe i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei, e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â? Eaha ihora râ e tupu ai te parau i papaihia ra i reira, o tei parau ra e, ia tupu teie nei mau mea e tia ˈi?” (Mataio 26:52-54). No taua mau tumu atoa ra, ia tupu anaˈe te hoê tamaˈi i roto i te ao nei, eita te mau taata e pee mau ra i te taahiraa avae a te Tamaiti a te Atua, tei faatusia ia ˈna ma te hinaaro mau, e faaô i roto i te tamaˈi, na roto i te faaite-tahaa-raa ˈtu aore ra na roto i te hoê ravea ê atu. — Ioane 17:16; 18:36.
6. Ia tupu anaˈe te tamaˈi i te mahana rahi o te Atua Puai hope ra, i Aramagedo, eaha ïa te tiaraa o te mau Ite no Iehova?
6 Ia ite ïa te mau nunaa e ia tupu anaˈe “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”, “i te hoê vahi, o Aramagedo te iˈoa i te parau Hebera ra”, eita te mau Ite no Iehova e apiti atu i roto i te tamaˈi. E vaiiho ratou i taua ohipa ra i te Atua aro ra o “Iehova sabaota”, e i ta ˈna mau legeona o te mau melahi tei faaterehia e Iesu Mesia. — Apokalupo 16:14-16; 19:11-21; Salamo 84:12.
Te faaineine nei o Iehova i te rave faahou i ta ˈna mau ohipa i te pae no te nuu
7. Mai te hoê Atua aito, ua faaitehia o Iehova na roto i teihea tiaraa? E tia anei ia ˈna ia tapea noa i taua tiaraa ra?
7 Ua itehia ˈtura e o vai te Atua o te Iseraela tahito ra e ua tiaorohia aˈera oia i raro aˈe i te iˈoa ra o Iehova tseva’ôth, aore ra Iehova sabaota (Samuela 1, 1:3, 11). I roto i te Roma 9:29, ua huti mai te aposetolo Paulo i te manaˈo i roto i te Isaia 1:9 e ua papai ihora oia e: “Ahiri Iehova sabaota aore i vaiiho i te huaai no tatou, ua au tatou ia Sodoma, e ua faarirohia mai ia Gomora ra.” I to ˈna aˈe pae, ua papai ihora te pǐpǐ kerisetiano ra o Iakobo e: “Te faateni a te feia ooti ra ua puta roa ïa i roto i te tariˈa o te Fatu sabaota ra”. (Iakobo 5:4). I te senekele I o to tatou nei tau, ua pii aˈera ïa o Paulo e o Iakobo i te Atua, “Iehova sabaota”. I te roaraa i na 18 senekele i muri aˈe, aita te Atua i aro no te Iseraela i te pae varua, te Iseraela a te Atua, mai ta ˈna i rave no te Iseraela tahito. Noa ˈtu te reira, o o ˈna noâ o Iehova sabaota.
8-10. a) O vai te tumu o te tamaˈi i tupu i nia i te raˈi, e no te aha o Mihaela anaˈe o te nehenehe e faatupu i te reira? b) Eaha te hopearaa o taua tamaˈi ra i nia i te raˈi, e e hia taime e toe nei na mua ˈˈe i te tamaˈi i te mahana rahi a Iehova?
8 I te fanauraahia te Basileia mesia, i te matahiti 1914, i te hopea o te “Etene anotau”, ua tupu aˈera te hoê tamaˈi i roto i te aorai i te raˈi o te Atua ra o Iehova (Luka 21:24). O vai te tumu o taua tamaˈi ra? O te Atua ra o Iehova iho. Ua tono aˈera oia i ta ˈna Tamaiti tei faaariihia ia aro oia i raro aˈe i te iˈoa ra o Mihaela, no te mea o ˈna anaˈe te nehenehe e pahono i te uiraa e vai ra i roto i taua iˈoa ra, oia hoi “O vai tei tia i te Atua?”. Ua ohipa oioi ihora o Mihaela na roto i to ˈna tiaraa taata tamaˈi e faahohoˈa ra ia Iehova sabaota.
9 No reira, te taio ra tatou i roto i te Apokalupo 12:7-10 e: “E e tamaˈi tei nia i te raˈi: o Mihaela e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae. E faaroo atura vau i te hoê reo rahi i nia i te raˈi, i te na ôraa e, Teie mai nei te ora, e te puai, e te basileia o to tatou Atua, e te mana o ta ˈna ra Mesia: ua hurihia hoi te tihotiho i to tatou mau taeae i raro.”
10 I teie mahana, hau atu i te 70 matahiti i muri aˈe i taua tamaˈi i nia i te raˈi ra, e “maa taime poto” e toe nei hou e tupu ai te tamaˈi o te mahana rahi a Iehova e e faaite ai te Atua ma te huru faahiahia mau i te ui o te mau taata e vai nei, e o ˈna o Iehova sabaota. — Apokalupo 12:12; Zekaria 14:3.
Te aro nei oia no te faatia i te iˈoa o Iehova
11. Eaha te taime i haapaohia ta te toea o te nǎnǎ iti e ta te feia rahi e tiai nei, e eaha ta ratou e haapopou ma te oaoa ia tae mai taua mahana ra?
11 I raro aˈe i te faauruaraa a te Atua, ua papai aˈera o Solomona, arii paari o te Iseraela tahito ra, e: “E tau to te mau mea atoa nei, e taime to te mau mea atoa i imihia i raro aˈe i te raˈi nei (...); e taime to te tamaˈi, e taime to te faahau.” (Koheleta 3:1-8). I nia i te fenua nei, te tiai nei te mau pǐpǐ a te Arii e faatere ra o tei ‘rahi aˈe ia Solomona’ e ia tae te taime No ˈna ia aratai i te mau melahi o tei upootia mai, i te tamaˈi o Aramagedo (Mataio 12:42; Apokalupo 19:11-16). I reira, ‘e tavana oia i nia iho i te mau nunaa ma te sepeta auri ra’, ma te haaparari ia ratou “i te papai auri”. (Apokalupo 19:15; Salamo 2:9.) E oaoa rahi ta ˈna mau pǐpǐ hau, e vai ra i raro aˈe i ta ˈna parururaa, i te faaoraraa faahiahia ta ˈna e afai mai no ratou. I rotopu ia ratou, te vai ra te toea o te “nǎnǎ iti” o ta ˈna feia tufaa o te Basileia e oia atoa te “feia rahi” o ta ˈna mau “mamoe ê atu” tei atuatu i te tiaturiraa i te ora i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei, i raro aˈe i ta ˈna faatereraa hau hoê tausani matahiti (Luka 12:32; Apokalupo 7:9-17; Ioane 10:16). “I raro aˈe i te mǎrǔ o te Puaihope ra”, e haapopou ratou ma te oaoa i te re tuiroo a te Arii-Tiai mamoe, o Iesu Mesia, e re o te faatia i te mana arii o te Atua ra o Iehova i roto i te ao atoa nei. — Salamo 91:1.
12. No hea mai te tamaˈi e tiai maira i te mau nunaa, e ia au i te Salamo 68:1, 2, eaha te faahopearaa o te reira?
12 E nehenehe ïa e parau i teie nei ma te ore roa e faarahi i te parau e, te tiai maira te hoê tamaˈi o tei haamata i te hoê vahi atea atu â i te fenua a te taata, e i ravehia na roto i te ravea a te mau mauhaa tei faaohipahia ma te papu e te puai aˈe i te mau topita atomi, i te mau Hau atoa o te fenua nei, noa ˈtu e e melo ratou no te Faanahonahoraa a te mau Hau amui aore ra eita. A faaroo na: “Ia tia mai te Atua, e ia haapurara i to ˈna mau enemi! e te feia i riri ia ˈna ra, e maue ê atu ïa i mua i to ˈna mata! Mai te au auahi e pee ra, ia pee atoa ratou! mai te tapau e tahe i te auahi ra, ia na reira to te paieti ore pohe i te aro o te Atua!” — Salamo 68:1, 2.
13. No te mea e te ravehia ra te mau faaineineraa no te tamaˈi, te faataehia ra te mau parau a te Salamo 45:1-6 ia vai ra i teie nei, ma te tano roa?
13 I teie nei, te ravehia nei te mau faaineineraa o te tamaˈi o te mau tamaˈi atoa. Tei te Faehau hanahana roa ˈˈe a te Atua, i te Taata tamaˈi o te aro nei no te faatiaraa i te iˈoa o Iehova, te faataeraahia te mau parau i mua nei i papaihia i raro aˈe i te faauruaraa a te Atua e te hoê melo o te nunaa o Iseraela: “E maitai rahi to oe i to te tamarii atoa a te taata nei: ua manii te maitai i nia i to vaha na; i tamau ai to te Atua haamaitai ia oe ra. A tatua na i to ˈoˈe i to humaha, e tei puai ra, to oe ra hinuhinu e to oe ra mana; e ma to mana ra, a horo ai ma te maitai, ei faatupu i te parau mau, e te mǎrû, e te parau-tia; e na to rima atau e faaite ia oe i te mau mea riaria: e mairi te mau taata i raro ia oe ra! e ooi te mau ohe na oe ra i te aau o te mau enemi o te arii ra. To terono, e te Atua, e vai â e a muri noa ˈtu: e sepeta parau-tia te sepeta o to oe ra basileia.” — Salamo 45:1-6.
Te amui nei te mau nunaa no te aro ia Iehova
14, 15. I muri aˈe i to ratou tuuraahia, eaha te mau parau a te Salamo 2 ta te mau aposetolo i faahiti e ta ratou i parau e ua tupu, e eaha te aniraa ta ratou i faatae atu i te Atua ra?
14 I muri noa ˈˈe i te faatupuraahia te amuiraa kerisetiano i te mahana o te Penetekose o te matahiti 33, ua ite aˈera te mau kerisetiano faatavaihia i te hoê faatupuraa o te Salamo 2:1, 2. Te taiohia ra i roto i taua mau irava ra e: “Eaha te mau etene i arepurepu-noa-hia ˈi, e te mau taata nei i imi ai i te mea faufaa ore? Te tiatia ra te hui arii o te fenua nei i nia, e te amui atoa ra te hui raatira e mârô ia Iehova, e ta ˈna i faatahinu ra.” I muri aˈe to te mau aposetolo a te Taata faatavaihia e Iehova, tapearaahia no te taime matamua e te rave-ino-raahia e te mau enemi ati iuda, haere atura ratou i to ratou mau taeae kerisetiano ra, e faaite atura i teie mau parau a te Salamo 2, tei papaihia e te arii ra o Davida. Teie te taiohia no nia i taua parau ra i roto i te Ohipa 4:23-30:
15 “E ia tuuhia ˈtura raua ra, haere atura i to ratou ra, faaite atura i te mau parau atoa a te hui tahuˈa rarahi, e te feia paari, i parau mai ia raua ra. E ite aˈera ratou, faateitei anaˈe atura i to ratou reo i te Atua, i te na ô-tahi-raa ˈtu, E te Fatu, o oe te Atua i hamani i te raˈi, e te fenua, e te tai, e te mau mea atoa i roto ia ratou ra: o tei parau mai na roto i te vaha o to tavini ra o Davida e, Eaha te etene i riri hua ˈi, e te taata i manaˈo ai i te mea faufaa ore? Ua tia mai te hui arii o te fenua i nia, e ua amui atoa te feia Tavana, e mârô i te Fatu e ta ˈna i faatahinu ra. Ua amui mau â ratou o Heroda, e Ponotio Pilato, e te mau etene atoa, e te taata hoi o Iseraela, e rave i to tamaiti moˈa ia Iesu ta oe i faatahinu ra, e faatupu i ta to rima e ta to hinaaro i opua i mutaa iho e, e faatupu. E teie nei, e hiˈo mai oe, e te Fatu, i ta ratou nei haamǎtaˈuraa mai; e faaitoito mai i to mau tavini ia parau noa i to parau ma te mǎtaˈu ore, i te faatororaa mai i to rima ei faaora, ia tia te tapao e te semeio ia ravehia i te iˈoa o to tamaiti moˈa o Iesu.”
16, 17. a) I roto i te aamu atoa o te taata, ua tupu aˈena anei te hoê tamaˈi tei aifaito i te tau i haamata i te matahiti 1914? A faataa mai. b) Eaha te haerea ta te mau nunaa e tapea noa ra, e no reira, eaha ïa ta ratou e turai i te Atua ra o Iehova ia papai i nia i ‘te buka o ta ˈna mau tamaˈi’?
16 Teie râ, ia parau-anaˈe-hia no te mau nunaa arepurepu, no te mau arii tei tia ˈtu mai te huru ra e hoê anaˈe ra, no te mau raatira politita tei amui no te aro ia Iehova e ta ˈna i faatavai, o Iesu Mesia, te vai ra anei i roto i te aamu taatoa o te huitaata te hoê tau tei aifaito i te tau tei haamata e 76 matahiti i teie nei, i te matahiti 1914 ra? E ere noa i taua matahiti ra te tupuraa te tamaˈi matamua o te ao nei i roto i te aamu atoa o te huitaata nei, te matahiti iho â râ i reira “te Etene anotau”, aore ra te tau i haapaohia o te mau nunaa, i hope ai (Luka 21:24). Ua ite papu mau te Salamo 2 i to ˈna tupuraa rahi roa ˈˈe mai taua matahiti ra.
17 I te hopea o te tau o te mau Etene, i te matahiti 1914 ra, aita hoê aˈe nunaa — aita atoa te mau nunaa a te “amuiraa faaroo kerisetiano”, o ta te mau taata e rave rahi e manaˈo ra e o ratou te mau ati Iseraela i te pae varua i te pae o te faaroo — i hinaaro e farii i ta Iehova i faatavai, o Iesu Mesia, mai te Arii tei faatoroahia e tei ia ˈna ra te mana no te faatere i te fenua taatoa nei. I teie nei mahana, e 71 matahiti i muri aˈe “te evanelia o te basileia” i haamatahia ˈi i te ‘parau-haere-hia e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau nunaa atoa’, oia hoi mai te matahiti 1919 mai, mea papu e eita taua mau nunaa ra, i roto e i rapae atoa i te amuiraa faaroo kerisetiano, e farii i te Arii i haamauhia e Iehova, tei faaitehia mai mea maoro i teie nei, e eita atoa ratou e faaite atu i te haapao maitai e te auraroraa ia ˈna ma te faarue i ta ratou iho faatereraa i nia i te fenua nei (Mataio 24:14). Taa ê atu i te reira, te tae ra ratou i te tau e i te huru tupuraa mai te huru ra e te turai nei ratou ia Iehova ia papai i te hopearaa rahi o te ‘buka tamaˈi a Iehova’. — Numera 21:14.
Te upootiaraa faahiahia a te Atua aito
18. Eaha te ohipa ta tatou e hinaaro ra e ia rave o Iehova, e o vai to pihai iho ia ˈna no te faatupu i te Salamo 110?
18 A haamata na ïa i te tamaˈi, e Iehova sabaota, tei pihai iho ta oe tamaiti arii, o Iesu Mesia, ia oe! Tei ia Iesu ra te faataeraahia teie mau parau tohu e: “E arii hoi oe i rotopu i to mau enemi ra. Na te Fatu [Iehova] i to rima atau ra, e tairi i te hui arii ia tae i te mahana e riri ai oia ra; e haava oia i ǒ te mau etene ra; e ia î noa ˈtu te fenua i te taata pohe; e tairi hoi i te feia rarahi no te mau fenua e rave rahi.” — Salamo 110:2, 5, 6.
19. No nia i te tamaˈi i to ˈna mahana rahi, eaha te pure ta tatou e faatae atu i te Atua Puai hope no te feia rahi o te mau mamoe ê atu?
19 E Iehova sabaota e, ia riro mai ta oe mau tavini haapao maitai i nia i te fenua nei ei mau ite oaoa no te re aita e faaauraa ta oe e upootia mai na roto i te arai o te Arii aito ta oe i haamau, o Iesu Mesia, ia tae i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra”, i te vahi parauhia na roto i te reo hebera o Aramagedo (Apokalupo 16:14)! I pihai iho i te toea o te mau ati Iseraela mau i te pae varua, ia ite te mau melo o te feia rahi o te mau “mamoe” tei “horoi i to ratou ahu, e ua teatea, i te toto o te Arenio ra”, i te oaoa ia “haere mai mai roto mai i te ati rahi ra” no te riro ei mau ite na oe no a muri atu i nia i te fenua nei (Apokalupo 7:14)! Maoti to oe ara-maite-raa î i te here, ia ora mai ratou e ia ite ratou i te ao e aita e tamaˈi a ta oe Tamaiti o tei upootia, o te faatere i nia i te fenua o tei tamâhia e o tei faariro-riirii-noa-hia ei paradaiso unauna mau, ia au i ta oe opuaraa tumu! Ia riro ratou no te feia atoa e faatia-faahou-hia, ei faaiteraa ite-mata-hia o te faatia i te mana arii o oe anaˈe te fatu i roto i te ao atoa nei! Mauruuru roa, e Iehova, no te mea, i reira, e faaoti roa ïa oe i te tumu parau o te mana arii i te ao atoa nei, oia mau, no a muri atu!
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te uiraa faufaa roa ˈˈe i faahitihia i mua i te mau taata e i mua i te mau melahi?
◻ Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te huru i ravehia e Iehova no te aro no te Iseraela tahito e no te Iseraela i te pae varua?
◻ I Aramagedo, eaha te tiaraa o te mau Ite no Iehova, e no te aha?
◻ Afea ra to te parau tohu o te Salamo 2:1, 2 iteraa i te hoê tupuraa aita e faaauraa?
◻ Mea nafea te tumu parau o te mana arii i te ao atoa nei e faaotihia ˈi e a muri noa ˈtu?
[Hohoˈa i te api 14, 15]
E haapopou te “feia rahi” i te Arii-Tiai mamoe i haamauhia e te Atua e o tei upootia.