VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kr pene 13 api 134-147
  • E tia ˈtu te feia poro i mua i te tiripuna

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tia ˈtu te feia poro i mua i te tiripuna
  • Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Feia faahuehue aore ra feia turu i te Basileia o te Atua?
  • Feia orure hau aore ra feia poro i te parau mau?
  • Feia hoohoo haere aore ra feia poro i te Basileia o te Atua?
  • “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata”
  • “O te Fatu to ˈu tauturu”
  • Te parururaa i te parau apî maitai i mua i te ture
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Aroraa no te tiamâraa e haamori ia Iehova
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Te mau Ite no Iehova ‘tuuhia i mua i te mau tiribuna’
    A ara mai na! 1992
  • Turu ma te taiva ore i ta te Atua anaˈe faatereraa
    Te faatere nei te Basileia o te Atua!
Te faatere nei te Basileia o te Atua!
kr pene 13 api 134-147

PENE 13

E tia ˈtu te feia poro i mua i te tiripuna

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Mai ta Iesu i tohu, e faaohipahia te ture ia mau te pororaa

1, 2. (a) Eaha ta te mau aratai haapaoraa i rave i muri aˈe i te Penetekose 33, ua nahea râ te mau aposetolo? (b) No te aha te mau aposetolo i ore ai i auraro i te opaniraa e poro?

TEI Ierusalema tatou i muri aˈe i te Penetekose 33. Tau hebedoma noa to te amuiraa haamauraahia. No Satani, tera te taime tano no te tairi i te amuiraa. Hinaaro hoi oia e faaore i te amuiraa hou te reira a pautuutu maitai ai. Turai ihora oia i te mau aratai haapaoraa ia opani i te pororaa. Area te mau aposetolo, ua tamau noa ïa i te poro ma te itoito, e mea rahi te tane e te vahine tei faatupu i te “faaroo i te Fatu.”—Ohi. 4:18, 33; 5:14.

Oaoa te mau aposetolo a te Mesia e faarue ra i te Sunederi i muri aˈe i to ratou huiraahia

Ua oaoa te mau aposetolo, “i te mea no to ˈna iˈoa i manaˈohia ˈi ratou e au ia ratou taua hamani ino ra”

2 Tairi faahou maira te mau enemi tei riri roa ma te huri i te mau aposetolo atoa i roto i te fare tapearaa. I te po râ, iriti ihora te hoê melahi a Iehova i te opani o te fare tapearaa. I te aahiata, te poro faahou ra te mau aposetolo! Tapea-faahou-hia aˈera ratou e arataihia ˈtura i mua i te mau aratai haapaoraa o te pari ia ratou i te ofatiraa i te faaotiraa mana eiaha e poro. Pahono aˈera te mau aposetolo ma te taiâ ore: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” Riri roa aˈera te mau aratai, e hinaaro atura e haapohe i te mau aposetolo. I reira ïa to Gamaliela, haapii ture au-roa-hia, faaararaa i te mau aratai: “E ara . . . Eiaha e hauti noa ˈtu i tena na mau taata, e vaiiho noa ˈtu.” Te mea maere, ua faaroohia ta ˈna parau e ua tuuhia te mau aposetolo. Eaha ta taua mau tane taiva ore itoito ra i rave? Ua tamau noa ratou i te haapii e i te faaite haere i te parau apî oaoa no nia i te Mesia ra o Iesu.—Ohi. 5:17-21, 27-42; Mas. 21:1.

3, 4. (a) Eaha te ravea ta Satani i faaohipa noa na no te aro i te nunaa o te Atua? (b) Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie pene e na pene 14 e 15?

3 A tahi ra ïa te amuiraa a haavahia ˈi e te feia mana i 33. Aita râ i faaea i reira. (Ohi. 4:5-8; 16:20; 17:6, 7) I teie tau, te haa noa ra Satani i nia i te mau enemi o te haamoriraa mau, ia turai ratou i te feia mana ia opani i te pororaa. Ua parihia te nunaa o te Atua i te hara e rave rau: e feia faahuehue ratou e te orure hau e e feia hoohoo haere. I te mau taime tano, ua tia roa to tatou mau taeae i mua i te tiripuna no te haapapu e e pariraa hape anaˈe. Eaha tei itehia mai? Eaha ta oe iho e fanaˈo ra i teie mahana auaˈe te mau faaotiraa haavaraa i ravehia ahia matahiti aˈenei? E hiˈo mai tatou vetahi o tera mau haavaraa, e mea nafea te reira i “te patururaa e te haapapuraa i te parau apî oaoa i mua i te ture.”—Phil. 1:7, New World Translation.

4 I roto i teie pene, e hiˈo mai tatou mea nafea tatou i te patururaa i to tatou tiamâraa e poro. E na pene 14 e 15, vetahi ïa o ta tatou mau aroraa i mua i te haavaraa ia taa ê noa mai tatou i teie nei ao, a ora ˈtu ai ia au i te mau ture aveia a te Basileia.

Feia faahuehue aore ra feia turu i te Basileia o te Atua?

5. I te pae hopea o te mau matahiti 1930, no te aha te feia poro i tapeahia ˈi, e eaha ta te mau taeae aratai i faaoti e rave?

5 I te pae hopea o te mau matahiti 1930, i te Hau Amui no Marite, ua faahepo te tahi mau oire e te tahi mau Hau i te mau Ite no Iehova ia ani i te hoê parau faatia aore ra patana no te poro. Aita râ to tatou mau taeae i ani i te patana, e nehenehe hoi te reira e faaorehia, e aita e mana to te Hau e tapea i te pororaa i te poroi o te Basileia ta Iesu i faaue e rave. (Mar. 13:10) Tapeahia ˈtura ïa e hanere taata poro. Faaoti aˈera te mau taeae aratai e haere i te haavaraa. Ua hinaaro ratou e haapapu e te haafifi ra te Hau ma te tano ore i te tiaraa o te mau Ite no Iehova e haamori mai ta ratou e hinaaro. Tupu ihora te tahi ohipa i 1938, a tia ˈtu ai ratou i mua i te tiripuna.

6, 7. Eaha ta te utuafare Cantwell i faaruru?

6 I te poipoi Mahana piti 26 no Eperera 1938, faaineine aˈera Newton Cantwell 60 matahiti, ta ˈna vahine o Esther, e ta raua na tamaiti Henry, Russell e Jesse, no te poro na te oire o New Haven i Connecticut. E pionie taa ê ratou pauroa. Ua faaineine ratou ia ratou no tera mahana e hau atu â. No te aha? Papu roa, e tapea-faahou-hia ratou, e ere hoi a tahi ra. Noa ˈtu râ, aita to ratou hinaaro e poro i te poroi o te Basileia i iti. Tae atura ratou i New Haven na nia e piti pereoo. Na Newton i faahoro i to ratou iho pereoo, e uta atoa ra i te mau papai Bibilia e te mau matini faataˈi pehe afaifai. E na Henry 22 matahiti i faahoro i te pereoo haapurororaa. Aita iho â i hape, tau hora noa i muri iho, tae maira te mutoi.

7 O Russell 18 matahiti tei tapeahia na mua. I muri iho, o Newton raua Esther. Na te atea ê mai to Jesse 16 matahiti iteraa i te mutoi i te afairaa i to ˈna na metua e to ˈna taeae. I te mea e te poro ra Henry i te tahi atu vahi, toe noa mai nei Jesse o ˈna anaˈe. Rave ihora oia i ta ˈna matini faataˈi pehe e tamau atura i ta ˈna pororaa. Farii aˈera e piti tane Katolika e faaroo i te oreroraa parau haruharuhia a taeae Rutherford. “Enemi” te upoo parau. Riri roa aˈera râ raua no ta raua i faaroo, e hinaaro atura e tupai ia Jesse. Vaiiho maira Jesse ia raua ma te hau. I muri rii noa ˈˈe râ, tapeahia ihora oia, e afaihia ˈtura i te fare mutoi. Aita o tuahine Cantwell i faahapahia. O taeae râ e ta raua na tamaiti, oia ïa. Tera râ, ua tuuhia mai ratou i taua noa mahana ra i te aufauraahia te hoê tino moni.

8. No te aha te tiripuna i faahapa ˈi ia Jesse Cantwell ei taata faahuehue?

8 Tau avaˈe i muri aˈe, i Tetepa 1938, ua tia faahou te utuafare Cantwell i mua i te tiripuna hororaa matamua i New Haven. Ua faahapahia Newton, Russell e Jesse i te aniraa i te moni aita hoi e patana ta ratou. Noa ˈtu e ua tuuhia teie ohipa i mua i te Tiripuna teitei no Connecticut, ua faahapa-atoa-hia Jesse ei taata faahuehue. No te aha? No te mea ua parau na tane Katolika tei faaroo i te haruharuraa e te faainohia ra ta raua haapaoraa, e imi hara ïa. Ia faaorehia tera mau faahaparaa, ua afai roa te mau taeae aratai i teie ohipa i mua i te Tiripuna teitei no te Hau Amui no Marite, te tiripuna teitei roa ˈˈe i ǒ.

9, 10. (a) Eaha te faaotiraa ta te Tiripuna teitei o te Hau Amui no Marite i rave no nia i te utuafare Cantwell? (b) Eaha ïa ta tatou e fanaˈo nei i teie mahana?

9 I te 29 no Mati 1940, ua faaroo te haava rahi o Charles Hughes e e vaˈu atu haava i te tatararaa a taeae Hayden Covington, paruru o te mau Ite no Iehova.a I te hohoraraa te auvaha ture no Connecticut i ta ˈna mau tatararaa no te haapapu e feia faahuehue te mau Ite no Iehova, ui atura te hoê haava: “E ere anei e aita te taata i au i te poroi ta te Mesia ra o Iesu i faaite haere i to ˈna ra tau?” Pahono maira te auvaha ture: “Te reira iho â. Tera râ, te haamanaˈo ra vau e te parau atoa ra ta ˈu Bibilia i te ohipa i tupu i nia ia Iesu no to ˈna faaite-haere-raa i tera poroi.” Te hape mau to ˈna pahonoraa mai tera. Te faaau ra ïa o ˈna i te mau Ite no Iehova ia Iesu, e te Hau i te feia i faahapa ia ˈna. I te 20 no Me 1940, ua faaoti amui te Tiripuna teitei e turu i te mau Ite no Iehova.

Hayden Covington, Glen How, e te tahi atu mau taeae e tuahine e faarue ra i te tiripuna ma te oaoa

Hayden Covington (mua, ropu), Glen How (pae aui), e te tahi atu e faarue ra i te tiripuna i muri aˈe i to ratou upootiaraa

10 Eaha te maitai i noaa mai auaˈe tera faaotiraa? Ua paruruhia ˈtu â te tiaraa o te taata e haamori mai ta ˈna e hinaaro. Eita ïa te fenua Marite, te tahi Hau e oire e nehenehe e haafifi i te reira ma te faaohipa i te ture. Ua haapapu atoa te Tiripuna teitei e aita roa ˈtu to Jesse haerea e haapeapea ra i te hau e te naho-maitai-raa o te huiraatira. E ere ïa te mau Ite no Iehova i te feia faahuehue. E upootiaraa rahi tera! Eaha ïa ta tatou e fanaˈo nei i teie mahana? Te na ô ra te hoê paruru Ite no Iehova: “Auaˈe te tiaraa e haamori mai ta tatou e hinaaro ma te ore e taiâ i te mau haafifiraa tano ore, e nehenehe ai tatou e faaite i te poroi o te hoê tiaturiraa i te taata e ora ra i ǒ tatou.”

Feia orure hau aore ra feia poro i te parau mau?

Api parau Te au ore rahi o to Québec i te Atua, te Mesia e te tiamâraa, mea haama roa ïa no to Kanada taatoa

Te au ore rahi o to Québec i te Atua, te Mesia e te tiamâraa, mea haama roa ïa no to Kanada taatoa

11. Ua opere haere to tatou mau taeae no Kanada i te aha, e no te aha?

11 I te mau matahiti 1940, i Kanada, ua faaû te mau Ite no Iehova i te patoiraa uˈana. I 1946, ia ite te taata e te haafaufaa ore ra te Hau i to tatou tiaraa e haamori, ua opere haere to tatou mau taeae i te roaraa 16 mahana i te api parau Te au ore rahi o to Québec i te Atua, te Mesia e te tiamâraa, mea haama roa ïa no to Kanada taatoa. Te faaite roa ra teie api parau e maha api i te mau faahuehueraa faatupuhia e te mau tia faaroo, te ino o te mau mutoi, e te hamani-ino-raa te nahoa i to tatou mau taeae i Québec. “Te tapea-noa-hia ra te mau ite no Iehova ma te tano ore,” ta te api parau ïa e faahiti ra. “Hau atu i te 800 hara i parihia i te mau ite no Iehova i Montréal e te mau oire tapiri.”

12. (a) Eaha te huru o te enemi i te opereraahia te api parau? (b) Ua parihia to tatou mau taeae i teihea hara? (A hiˈo atoa i te nota.)

12 Aita roa ˈtu Maurice Duplessis, faatere hau nui no Québec, i au i tera api parau. Mea piri roa atoa raua Villeneuve te arii epikopo rahi Katolika. Ua opua oia e “aro uˈana” i te mau Ite no Iehova. Tataipiti ihora te mau haavaraa, ua raea roa 1 600. Teie ta te hoê tuahine pionie i parau: “No te mea ua rahi roa, aita matou i taio faahou i te rahiraa taime i tapeahia ˈi matou.” Ia noaa te mau Ite no Iehova e opere ra i te api parau, e parihia ratou i te piaraa i te mau papai orure hau.b

13. O vai te feia matamua i haavahia no te pariraa e orure hau ratou, e eaha te faaotiraa a te haava?

13 Te feia matamua tei haavahia no te pariraa e orure hau ratou, o taeae Aimé Boucher ïa e ta ˈna na tamahine o Gisèle 18 matahiti e o Lucille 11 matahiti, i 1947. I opere na ratou i te api parau Te au ore rahi o to Québec na pihai mai i ta ratou faaapu iti i nia i te aivi i te pae apatoa o Québec. E ere roa ˈtu ratou mea faahuehue. Inaha, e taata faaapu hau, haehaa e te mǎrû o taeae o te haere i te oire i te tahi taime na nia i to ˈna pereoo hutihia e te puaarehenua. Parau mau râ, i faaruru na to ˈna utuafare i te hamani-ino-raa faahitihia i roto i taua api parau ra. Aita iho â ta ratou e hara, tera râ, aita te haava i farii, mea riri roa hoi na ˈna te mau Ite no Iehova. Ua turu râ oia i te feia e pari ra e te faatupu ra te api parau i te au ore. Ia faautuahia ïa Aimé e ta ˈna na tamahine. Ei haapotoraa i te manaˈo o te haava: e hara rahi ia faaite i te parau mau! Ua faautuahia Aimé raua Gisèle i te orure hau, e ua mau atoa Lucille i te fare auri e piti mahana. Ua afai te mau taeae i teie ohipa i mua i te Tiripuna teitei no Kanada, te tiripuna teitei roa ˈˈe i ǒ, o tei farii i te hiˈopoa i taua haavaraa ra.

14. Noa ˈtu te hamani-ino-raa, eaha ta te mau taeae no Québec i rave?

14 A tiai noa ˈi, ua tamau to tatou mau taeae e tuahine itoito no Québec i te poro i te poroi o te Basileia, noa ˈtu te hamani-ino-raa uˈana tuutuu ore. Eaha tei itehia mai? I to ratou haamataraa i te opere i te api parau i 1946, e 300 noa ratou. E maha râ matahiti i muri aˈe, 1 000 ïa!c

15, 16. (a) Eaha te faaotiraa a te Tiripuna teitei no Kanada i roto i te haavaraa Boucher? (b) Eaha te maitai i noaa mai no to tatou mau taeae e no te tahi atu?

15 I Tiunu 1950, ua hiˈopoa na haava e iva o te Tiripuna teitei no Kanada i te haavaraa Boucher. E ono avaˈe i muri iho, i te 18 no Titema 1950, ua faaoti ratou e turu i te mau Ite no Iehova. No te aha? Ua faataa taeae Glen How, hoê o to tatou mau paruru, e ua farii te Tiripuna teitei i te manaˈo o te paruru e ahiri e “orure hau,” o te haavîraa uˈana ïa aore ra te aroraa i te Hau te tupu mai. I roto râ i teie api parau, “aita roa ˈtu ïa ohipa mai tera. E papai noa te reira e au i te ture o te tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo.” Na ô atura taeae Glen: “Ua ite roa vau i to Iehova horoaraa mai i te upootiaraa.”d

16 Te faaotiraa ta te Tiripuna teitei i rave, e upootiaraa rahi mau â ïa no te Basileia o te Atua. Faaorehia ˈtura 122 haavaraa ê atu i parihia ˈi te mau Ite no Iehova no Québec ei orure hau. Ua fanaˈo atoa te huiraatira no Kanada e no te tahi atu mau fenua i raro aˈe i te Hau Beretane i te tiamâraa e faaite i to ratou manaˈo i te mau huru raveraa a te Hau. Mau taue atura te aroraa a te Ekalesia e te Hau i te mau tiamâraa o te mau Ite no Iehova.e

Feia hoohoo haere aore ra feia poro i te Basileia o te Atua?

17. E nafea te tahi mau faatereraa e imi ai i te haafifi i ta tatou pororaa?

17 Mai te mau Kerisetiano matamua, e ere te mau tavini a Iehova i teie mahana i “te feia hoohoo haere i te parau a te Atua.” (A taio i te Korinetia 2, 2:17 i roto i te nota.)f Tera râ, te imi noa ra te tahi mau faatereraa i te haafifi i ta tatou pororaa ma te faaohipa i te ture no nia i te tapihooraa. E hiˈo mai tatou e piti haavaraa.

18, 19. Mea nafea te feia mana no Danemata i te haafifiraa i te pororaa?

18 Danemata. I te 1 no Atopa 1932, ua haamauhia te hoê ture e opani ra ia hoohoo haere i te mau papai aita anaˈe e patana. Aita râ to tatou mau taeae i ani i te patana. I te mahana i muri iho, e pae taata poro tei haere i roto i te taviniraa i te oire o Roskilde, hau atu i te 30 kilometera i te atea i te pae tooa o te râ o Copenhague te oire pu. I te ahiahi, aita ra o August Lehmann. Ua tapeahia oia no te hoohoo-haere-raa aita hoi e patana ta ˈna.

19 I te 19 no Titema 1932, ua haavahia August Lehmann. Ua faaite oia e ua haere iho â oia na te mau fare e pûpû i te mau papai Bibilia, aita râ o ˈna e hoohoo haere ra. Ua turu te tiripuna ia ˈna e ua parau: “Te taata i horohia . . . na ˈna noa iho â e faatamaa ra ia ˈna, e aita oia i apîhia e aita atoa i titau i te moni. Ta ˈna râ moni tei pau no ta ˈna mau ohipa.” No te tiripuna, e turu ra i te mau Ite no Iehova, eita e tano ia faaau i te ohipa a August i te tapihooraa. Area te mau enemi, ua faaoti papu ïa e haafifi i te pororaa i Danemata. (Sal. 94:20) Ua tuu ratou i teie haavaraa i mua i te Tiripuna teitei o te fenua. Eaha ta te mau taeae i rave?

20. Eaha ta te Tiripuna teitei no Danemata i rave, e ua nahea to tatou mau taeae?

20 I te roaraa o te hebedoma hou te haavaraa a te Tiripuna teitei, ua poro atu â te mau Ite no Iehova no Danemata taatoa. I te Mahana piti 3 no Atopa 1933, ua faaite te Tiripuna teitei i ta ˈna faaotiraa. Ua farii oia i te faaotiraa matamua, oia hoi aita August Lehmann i ofati i te ture. Te auraa ïa, e nehenehe te mau Ite no Iehova e tamau i te poro. No te haamauruuru ia Iehova no tera upootiaraa, ua rohi atu â te mau taeae e tuahine i roto i te pororaa. Mai reira mai, ua tamau noa to tatou mau taeae no Danemata i te poro ma te ore e haafifihia e te Hau.

Anairaa Ite no Iehova e ta ratou poroi papaihia i Danemata i te mau matahiti 1930

Ite no Iehova itoito no Danemata i te mau matahiti 1930

21, 22. Eaha te faaotiraa a te Tiripuna teitei o te Hau Amui no Marite i roto i te haavaraa Murdock?

21 Hau Amui no Marite. I te Tapati 25 no Fepuare 1940, ua tapeahia Robert Murdock tamaiti, te hoê pionie, e e hitu Ite no Iehova a poro ai ratou i Jeannette, oire tapiri mai ia Pittsburgh i Pennsylvanie. Ua parihia ratou i te pûpûraa i te mau papai aita hoi ta ratou e patana. I muri aˈe e rave rahi haavaraa, ua haere roa ratou i mua i te Tiripuna teitei o te Hau Amui no Marite, tei farii i te hiˈopoa i ta ratou haavaraa.

22 I te 3 no Me 1943, ua turu te Tiripuna teitei i te mau Ite no Iehova, ua patoi atoa i te titauraa i te hoê patana, no te mea e faaheporaa te reira ia aufau i “te hoê tino moni no te fanaˈo i te hoê tiaraa paturuhia e te pǎpǎ ture a te Hau.” Faaore atura ïa te Tiripuna teitei i te faaotiraa a te oire, “te haafifi ra hoi te reira i te tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo na roto i te mau ravea atoa, e te tiamâraa e haamori mai ta ˈna e hinaaro.” Ua faaite te haava o William Douglas i te manaˈo o te rahiraa o te mau haava o te Tiripuna teitei no nia i te mau Ite no Iehova: “Eita noa ratou e poro, eita noa atoa e opere i te mau papai faaroo. E rave râ ratou i na ohipa e piti.” Ua na ô atoa oia: “Ia paruruhia te tiaraa e rave i teie huru ohipa faaroo, mai te tiaraa atoa e haamori i roto i te mau fare pure, e orero atoa na mua mai.”

23. Eaha te faufaaraa no tatou te mau upootiaraa i mua i te tiripuna i 1943?

23 E upootiaraa rahi tera faaotiraa no te nunaa o te Atua. Ua haapapuhia e e feia poro Kerisetiano mau â ratou, e ere i te feia hoohoo haere. I taua mahana ra o te ore roa e moˈe i 1943, ua upootia te mau Ite no Iehova i roto 12 o na 13 haavaraa i mua i te Tiripuna teitei, to roto atoa te haavaraa Murdock. I te mau matahiti i muri mai, ua riro teie mau faaotiraa a te tiripuna ei hiˈoraa mana. Inaha, ua faahapa faahou te mau enemi i to tatou tiaraa e poro i te poroi o te Basileia na te vahi taata e na te mau fare.

“O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata”

24. E nahea tatou ia opani te Hau i te pororaa?

24 Oaoa roa tatou te mau tavini a Iehova ia vaiiho noa te Hau ia tatou ia poro i te poroi o te Basileia. E nahea râ ia opanihia ta tatou pororaa? Tamau noa anaˈe i te poro ma te faaohipa i te mau ravea rau. Mai te mau aposetolo, “o te Atua ta [t]atou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.” (Ohi. 5:29; Mat. 28:19, 20) E haere atoa tatou i te haavaraa ia faaorehia te opaniraa i ta tatou ohipa. E hiˈo mai tatou e piti tupuraa.

25, 26. Eaha tei tupu i Nicaragua i tuu-roa-hia ˈi te reira i mua i te Tiripuna teitei i ǒ, e eaha te faaotiraa i ravehia?

25 Nicaragua. I te 19 no Novema 1952, ua tia ˈtu Donovan Munsterman, mitionare e tavini o te amaa, i mua i te raatira faehau Arnoldo García, upoo o te piha ohipa fariiraa ratere ěê i Managua te oire pu. Na ˈna i titau ia Donovan no te faaara ia ˈna e pauroa te Ite no Iehova i Nicaragua tei “opanihia ia tamau i te poro i ta ratou mau haapiiraa e i te rave i ta ratou mau ohipa faaroo.” I to ˈna uiraahia no te aha, ua pahono mai oia e aita ratou i faatiahia e te faatereraa ia poro, ua pari-atoa-hia ratou ei feia e turu ra i te faanahoraa poritita e titau ra ia aifaito te taata atoa, parauhia Communisme. Na vai tera pariraa? Na te mau tia faaroo Katolika.

Tairururaa a te mau Ite no Iehova i te hoê mahora i Nicaragua i te area 1953

Te mau taeae i Nicaragua a opanihia ˈi ta ratou ohipa

26 Tuu ihora taeae Donovan i teie ohipa i mua i te faatereraa hau i te pae haapaoraa, e te peretiteni Anastasio Somoza García, aita râ i manuïa. Rave aˈera ïa te mau taeae i te tahi mau faanahoraa: tapiri i te Piha a te Basileia, putuputu ei pǔpǔ iti, a tamau noa ˈi i te poro eiaha faahou râ na te purumu. Ua faatae atoa ratou i te hoê aniraa i te Tiripuna teitei no Nicaragua ia faaore i te opaniraa. Ua faahiti-rahi-hia te opaniraa e te aniraa i roto i te mau vea. Ua farii te Tiripuna teitei e hiˈopoa i tera haavaraa. I te 19 no Tiunu 1953, ua pia te Tiripuna teitei i ta ˈna faaotiraa e turu i te mau Ite no Iehova. Aita hoi tera opaniraa e tuati ra i te pǎpǎ ture, o te haapapu ra hoi i te tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo, e pee i to ˈna manaˈo haava, e faaite atoa i ta ˈna mau tiaturiraa. Ua faaue atoa te Tiripuna teitei ia vaiiho noa te faatereraa no Nicaragua i te mau Ite no Iehova ia poro e ia rave atoa i ta ratou ohipa mai na mua ˈˈe.

27. No te aha to Nicaragua i maere roa ˈi i te faaotiraa a te Tiripuna teitei, e ua papu i te mau taeae te aha?

27 Ua maere roa to Nicaragua i to te Tiripuna teitei tururaa i te mau Ite no Iehova. Aita hoi te Tiripuna teitei i faaû aˈenei i te mau tia faaroo no to ratou mana rahi, varavara roa atoa i te patoi i te mau faaotiraa a te mau tia faatere. Ua papu râ i to tatou mau taeae e na to ratou Arii i paruru ia ratou, e no to ratou tamau-noa-raa i te poro i upootia ˈi ratou.—Ohi. 1:8.

28, 29. I 1985, mea nafea te huriraa te mataˈi i Zaïre?

28 Zaïre. I 1985, ua hau atu i te 35 000 Ite no Iehova i Zaïre, parauhia i teie nei Repupirita manahune no Congo. I te mea e ua rahi roa mai te ohipa a te Basileia, ua faarahihia ïa te amaa. I Titema 1985, ua tupu te hoê tairururaa nunaa rau i Kinshasa te oire pu i te hoê tahua tuaro. E 32 000 taata no te mau fenua rau tei ruru mai. Ua huri râ te mataˈi i muri iho.

29 I tera taime, e mitionare taeae Marcel Filteau i Zaïre. No Québec oia e i faaruru na oia i te hamani-ino-raa a faatere ai Duplessis. Ua faatia oia: “I te 12 no Mati 1986, ua faataehia i te mau taeae aratai te hoê rata e parau ra e ua opanihia e te ture te taatiraa a te mau Ite no Iehova i Zaïre.” Na te peretiteni o te fenua, Mobutu Sese Seko, i tarima i tera opaniraa.

30. Eaha te faaotiraa rahi i titauhia ia rave te Tomite amaa, e eaha ta ratou i faaoti e rave?

30 I te mahana i muri iho, ua haapuroro te radio a te Hau: “Eita tatou e faaroo faahou i te parau o te mau Ite no Iehova i [Zaïre].” Tupu ihora te hamani-ino-raa: vavahihia te mau Piha a te Basileia, haruhia te taihaa a to tatou mau taeae, tapeahia ratou, tupaihia, tuu-atoa-hia i roto i te fare auri, tae noa ˈtu te mau tamarii. I te 12 no Atopa 1988, ua haru te faatereraa i te faufaa a ta tatou faanahonahoraa, e ua parahi te hoê pǔpǔ faehau i te amaa. Ua faatae te mau taeae aratai i te hoê aniraa i te peretiteni Mobutu, aita râ e pahonoraa. E faaotiraa rahi ïa ta te Tomite amaa e rave: haere anei i te Tiripuna teitei aore ra tiai rii. Teie te pahonoraa a Timothy Holmes, mitionare e tiaau o te Tomite amaa i tera taime: “Ua ani matou ia Iehova ia horoa mai i te paari e ta ˈna aratairaa.” I muri aˈe i to ratou pureraa e aparauraa, faaoti aˈera te tomite e ere i te taime tano no te haere i te haavaraa. Ia haapao râ ratou na mua i te mau taeae e tuahine, e ia imi i te mau ravea no te tamau noa i te poro.

“I te roaraa o tera haavaraa, ua ite roa ˈtu matou e nafea Iehova e huri ai i te mau mea”

31, 32. Eaha te faaotiraa maere mau ta te Tiripuna teitei no Zaïre i rave, e eaha te maitai i noaa mai i to tatou mau taeae?

31 Tau matahiti i muri aˈe, ua iti mai te faaheporaa e ua faaturahia ˈtu â te mau tiaraa o te taata. Faaoti ihora te Tomite amaa e ua tae i te taime no te haere i te Tiripuna teitei ia faaorehia te opaniraa. Ua farii te Tiripuna teitei e hiˈopoa i tera tupuraa. I te 8 no Tenuare 1993, fatata e hitu matahiti i muri aˈe i te opaniraa a te peretiteni, ua faaoti te Tiripuna teitei e aita roa ˈtu te reira i tano i mua i te ture. Faaorehia ˈtura te opaniraa. Mea maere mau â tera faaotiraa! Noa ˈtu e e nehenehe ratou e pohe, ua faaore te mau haava i te faaotiraa a te peretiteni o te fenua! Ua na ô roa taeae Timothy: “I te roaraa o tera haavaraa, ua ite roa ˈtu matou e nafea Iehova e huri ai i te mau mea.” (Dan. 2:21) Ua haapuai teie upootiaraa i te faaroo o to tatou mau taeae. Ua papu ia ratou e na te Arii o Iesu i aratai i ta ˈna mau pǐpǐ ia ite eaha te taime e haa ˈi, eaha atoa te rave.

Piti tuahine i te hoê tairururaa a te mau Ite no Iehova i te Repupirita manahune no Congo

Oaoa te mau Ite no Iehova no te Repupirita manahune no Congo i to ratou tiamâraa e haamori ia Iehova

32 I te faaoreraahia te opaniraa, ua faatiahia te amaa ia faahaere mai i te mau mitionare e te mau papai Bibilia, e ia patu i te hoê amaa apî.g Oaoa roa te mau tavini a Iehova na te ao nei i te ite ia ˈna ia paruru i te maitai pae varua o to ˈna nunaa!—Isa. 52:10.

“O te Fatu to ˈu tauturu”

33. Ia au i te mau upootiaraa ta tatou i hiˈo mai nei, papu roa ia tatou te aha?

33 Ia au i te mau upootiaraa ta tatou i hiˈo mai nei, papu roa e ua tapea iho â Iesu i ta ˈna i fafau: “Na ˈu hoi e horoa ˈtu i te parau na outou e te paari, eita roa e tia i to outou mau enemi atoa ia faaore mai e ia patoi mai.” (A taio i te Luka 21:12-15.) Ua tuu mai iho â Iehova i te tahi taime i te mau Gamaliela no teie tau no te paruru i ta ˈna mau tavini, ua turai atoa i te tahi mau haava e te tahi mau paruru itoito ia turu i te parau-tia. Ua tinai Iehova i te mau mauhaa a te mau enemi. (A taio i te Isaia 54:17 i roto i te nota.)h Eita iho â e mau te ohipa a te Atua.

34. No te aha mea faahiahia ˈi ta tatou mau upootiaraa, e te haapapu ra te reira i te aha? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Upootiaraa rahi tei paturu i te pororaa.”

34 No te aha mea faahiahia ˈi tera mau upootiaraa? A feruri na: E ere te mau Ite no Iehova i te feia toroa teitei aore ra mana. Eita ratou e maiti, eita e faaô i roto i te poritita, eita atoa e paturu i te mau tia poritita. E to tatou mau taeae i tia ˈtu i mua i te tiripuna, ua parauhia ïa e aita i haere i te haapiiraa faaroo, aita atoa e tiaraa to ratou. (Ohi. 4:13) No reira, aita e tumu e faahape ai te mau haava i to tatou mau enemi puai faaroo e poritita no te tauturu ia tatou. Noa ˈtu râ, ua faaoti ratou e turu mai e rave rahi taime! Te haapapu ra ta tatou mau upootiaraa e ua ite Iehova i te mau mea atoa, e ohipa atoa mai oia ia tupu te reira mai ta ˈna i opua. (Kor. 2, 2:17) No reira tatou e parau ai mai te aposetolo Paulo: “O te Fatu to ˈu tauturu, e ore au e mǎtaˈu.”—Heb. 13:6.

a I roto i na 43 haavaraa i te Tiripuna teitei o te Hau Amui no Marite, i reira to taeae Hayden Covington parururaa i te mau taeae, o te Cantwell e te hau no Connecticut te haavaraa matamua. Ua pohe taeae i 1978 e ta ˈna vahine Dorothy i 2015 i te 92raa o to ˈna matahiti ei tuahine taiva ore ia Iehova.

b Ua niuhia tera pariraa i nia i te hoê ture no 1606, o te faatia ra i te pǔpǔ tia haava ia faahapa i te hoê taata ta ratou e manaˈo ra e te faatupu ra ta ˈna mau parau i te au ore, noa ˈtu e te faaite ra iho â o ˈna i te parau mau.

c I 1950, 164 taeae e tuahine e tavini ra ma te taime taatoa i Québec, e 63 i rotopu ia ratou tei haere na i te haapiiraa no Gileada e tei farii e tavini i ǒ noa ˈtu te patoiraa uˈana e tiai mai ra ia ratou.

d E paruru itoito mau â taeae Glen How e te aravihi, o tei paruru i te mau Ite no Iehova no Kanada e no te tahi atu mau fenua i roto e rave rahi hanere haavaraa mai 1943 tae roa i 2003.

e Te vai ra te tahi atu mau haamaramaramaraa i roto i te tumu parau “E ere na outou te aroraa, na te Atua râ” o te A ara mai na! reo Farani o te 22 no Eperera 2000, api 18-24.

f Korinetia 2, 2:17 (NWT): “E ere tatou i te feia hoohoo haere i te parau a te Atua mai e rave rahi taata, te parau nei râ tatou i te parau mau ei feia e pee ra i te Mesia i te aro o te Atua e ei feia i tonohia e te Atua.”

g I te faarueraa mai te pǔpǔ faehau i te amaa, ua hamani-ê-na-hia te amaa apî i te tahi atu vahi.

h Isaia 54:17: “Te mauhaa ra n[o] oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu; e te mau vaha atoa e patoi ia oe i te haavaraa ra, e hapa ïa ia oe. O te tufaa teie o te mau tavini o Iehova; e tei ia ˈu te faatia ia ratou, te na reira maira Iehova.”

Te vai mau ra anei te Basileia no oe?

  • Mea nafea to te mau tiripuna haapapuraa e feia poro tatou, e ere râ i te feia faahuehue, orure hau, aore ra hoohoo haere?

  • Eaha ta tatou e fanaˈo nei auaˈe te mau upootiaraa haavaraa na mua ˈˈe?

  • Ia opanihia ta tatou pororaa, eaha ta tatou e rave?

  • No te aha mea faahiahia ˈi te upootiaraa te nunaa o Iehova i roto e rave rahi roa haavaraa?

  • Mea nafea te mau upootiaraa ta tatou i hiˈo mai nei i haapuai ai i to oe faaroo?

Taeae e ta ˈna vahine e poro ra i te hoê vahine i te uputa i Serbie

Stara Pazova, Serbia

UPOOTIARAA RAHI TEI PATURU I TE PORORAA

TAIO MAHANA 11 no Novema 1927

FENUA Helevetia

TUMU Tiamâraa e maiti i ta ˈna tiaturiraa

TUPURAA E tapea te hoê mutoi ia taeae Adolf Huber e poro haere ra, e pari ia ˈna i te faahuehue i te tahi atu mau haapaoraa, e haru atoa i ta ˈna mau api parau Bibilia.

FAAOTIRAA I mua i te Tiripuna teitei, e faahapa taeae Huber i te mutoi. No te Tiripuna, te ofati ra te mutoi i to taeae “tiamâraa e maiti i ta ˈna tiaturiraa” i to ˈna haruraa i te mau api parau faaroo.

MAITAI Ua faaea te mutoi i te haafifi i te pororaa a te Feia haapii Bibilia.

TAIO MAHANA 9 no Tiurai 1935

FENUA Rumania

TUMU Tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo

TUPURAA E ono taeae tei tapeahia no te opereraa i te mau buka tei parauhia e “te haafifi ra i te naho-maitai-raa o te huiraatira e i te Hau.” Ua faautuahia ratou 15 mahana fare auri.

FAAOTIRAA No te Tiripuna teitei, te rave noa ra te mau Ite no Iehova i ta ratou ohipa ma te hau, aita ta ratou mau papai e haafifi ra i te naho-maitai-raa o te huiraatira, e tiaraa atoa to ratou e faaite haere i to ratou manaˈo.

MAITAI Auaˈe teie faaotiraa e tei rave-atoa-hia i roto vetahi o na 530 haavaraa a te mau Ite no Iehova mai 1933 tae roa i 1939, ua haapapuhia te tiaraa ia au i te pǎpǎ ture o te mau taeae e tamau i te poro. Te fanaˈo noa ra â tatou i te reira i teie mahana.

TAIO MAHANA 17 no Mati 1953

FENUA Holane

TUMU Tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo, e opere atoa i te mau papai

TUPURAA Tapeahia taeae Pieter Havenaar no te ofatiraa i te faaotiraa e opere i te mau papai i te Mahana piti e te Mahana toru noa, mai te hora 9 i te hora 11 i te poipoi.

FAAOTIRAA No te Tiripuna teitei, mea etaeta roa tera opaniraa.

MAITAI Auaˈe teie faaotiraa i faaorehia ˈi te mau faaotiraa etaeta atoa e taotia ra i te tiaraa e opere i te mau papai, o te haafifi roa hoi i teie ohipa.

TAIO MAHANA 6 no Atopa 1953

FENUA Kanada

TUMU Tiamâraa e haamori, e faaite atoa i to ˈna manaˈo

TUPURAA I te oire o Québec, opanihia ia opere i te mau papai aita anaˈe e parau faatia a te mutoi. Ua mau taeae Laurier Saumur, tiaau ratere, i te fare auri e toru avaˈe no te oreraa e faatura i tera opaniraa.

FAAOTIRAA No te Tiripuna teitei, e ere roa ˈtu mea tano tera opaniraa. Te opereraa i te mau papai Bibilia na te vahi taata, e tuhaa ïa o te haamoriraa Kerisetiano a te mau Ite no Iehova, tei paruruhia hoi e te pǎpǎ ture.

MAITAI Hau atu i te 1 600 opaniraa i Québec tei faaorehia.

TAIO MAHANA 13 no Tiurai 1983

FENUA Serbie

TUMU Tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo, e opere atoa i te mau papai

TUPURAA Piti tuahine tei tapeahia no te opereraa i te mau papai Bibilia. Parihia raua i te “haapeapearaa i te naho-maitai-raa o te huiraatira e i te hau,” mau atura raua i te fare auri e pae mahana.

FAAOTIRAA No te Tiripuna teitei, aita raua i ofati i te ture e aita atoa e faahuehue ra.

MAITAI I muri aˈe i tera upootiaraa, ua iti mai te mau tapearaa e haruraa i te mau papai.

TAIO MAHANA 26 no Me 1986

FENUA Turekia

TUMU Tiamâraa e maiti i ta ˈna tiaturiraa

TUPURAA Toru utuafare Ite no Iehova tei ani ia tapaohia ratou ei Ite no Iehova. I muri aˈe i te reira, 23 taeae e tuahine tei mau i te fare auri no te tamataraa i te taui i te faanahoraa totiare e poritita.

FAAOTIRAA E faaore te Tiripuna teitei i te utua e te mau pariraa, e haapapu atoa i te tiaraa o te mau Ite no Iehova e maiti i ta ratou tiaturiraa.

MAITAI Aita ˈtura te mau Ite no Iehova i tapea-faahou-hia no ta ratou ohipa, e o te huiraatira taatoa no Turekia te fanaˈo atoa i te tiamâraa e maiti i ta ratou haapaoraa.

TAIO MAHANA 25 no Me 1993

FENUA Heleni

TUMU Tiamâraa e faaite i ta ˈna haapaoraa

TUPURAA I 1986, parihia taeae Minos Kokkinakis i te faaheporaa i te taata ia taui i te haapaoraa, te 18raa ïa o te taime. Mai 1938 tae roa i 1992, hau atu i te 19 000 taime i tapeahia ˈi te mau Ite no Iehova no te ture e opani ra i te faaheporaa i te taata ia taui i te haapaoraa.

FAAOTIRAA No te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata, aita i faaturahia te tiamâraa o te manaˈo, o te manaˈo haava e maiti i ta ˈna haapaoraa, aita i tano te haafifiraahia te tiamâraa e faaite i ta ˈna haapaoraa, ua haapapu atoa e “haapaoraa fariihia” te mau Ite no Iehova.

MAITAI Ua faaue te faatereraa Heleni i te mau haava atoa ia faatura i te faaotiraa Kokkinakis. Aita ˈtura ïa e faautuaraa faahou no te faaheporaa i te taata ia taui i te haapaoraa.

TAIO MAHANA 17 no Tiunu 2002

FENUA Hau Amui no Marite

TUMU Tiamâraa e faaite i to ˈna manaˈo

TUPURAA Ia au i te hoê faaotiraa a te oire o Stratton i Ohio, titauhia te parau faatia no te poro na te mau fare. No te tiripuna hororaa matamua e te tiripuna hororaa, tuati te reira i te pǎpǎ ture.

FAAOTIRAA No te Tiripuna teitei, aita roa ˈtu ïa e tuati ra. Faaorehia ˈtura tera faaotiraa, e haapapu-faahou-hia ˈtura te tiaraa e maiti i ta ˈna haapaoraa, e faaite atoa i to ˈna manaˈo. Ua tapao mai te Tiripuna teitei e ia au i te mau Ite no Iehova, “no roto mai ta ratou parau faatia e poro i te mau Papai.”

MAITAI E hanere oire tei faaea i te faaohipa i tera huru faaotiraa i nia i te pororaa a te mau Ite no Iehova.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono