VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/5 api 13-19
  • O vai te “faaorahia”?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O vai te “faaorahia”?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E piti tupuraa to te parau tohu
  • Nafea tatou ia tiaoro i te iˈoa o Iehova?
  • Te hoê paradaiso i te pae varua
  • Te hopea o te hoê faanahoraa o te mau mea
  • Buka Bibilia numera 29—Ioela
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Te hoê nuu na apatoerau mai!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • A haamanaˈo i te mahana o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A pee i te hiˈoraa o te mau peropheta: Ioela
    Ta tatou taviniraa i te Basileia 2013
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/5 api 13-19

O vai te “faaorahia”?

“O te tiaoro i te iˈoa o [Iehova] ra, e ora ïa.”—OHIPA 2:21; MN.

1. Ua tapao te Penetekose i te matahiti 33 T.T. i te hoê tauiraa i roto i te aamu o te ao, no te aha?

UA TAPAO te Penetekose i te matahiti 33 T.T. i te hoê tauiraa i roto i te aamu o te ao. No te aha? No te mea ua fanauhia mai te hoê nunaa apî i taua mahana ra. I to ˈna haamataraa, e ere teie nunaa i te mea rahi roa—inaha, 120 noa pǐpǐ a Iesu o tei haaputuputu i roto i te hoê piha i nia ra i Ierusalema. I teie râ mahana, noa ˈtu e ua moe te rahiraa o te mau nunaa i tera ra tau, te vai noa ra te nunaa i fanauhia mai i roto i taua piha i nia ra. E mea faufaa roa te reira no tatou pauroa, no te mea o taua nunaa ra tei maitihia e te Atua ei ite no ˈna i mua i te taata.

2. Eaha te mau tupuraa semeio tei tapao i te fanauraa o te nunaa apî?

2 I te taime a itehia ˈi teie nunaa apî, e mau tupuraa faufaa tei itehia mai e tei faatupu i te mau parau tohu a Ioela. Te taio nei tatou i teie mau tupuraa i roto i te Ohipa 2:2-4 e: “E aore i mahia, o te haruru maira no nia mai i te raˈi mai te mataˈi rahi uˈana ra, î roa aˈera te fare i parahihia e ratou ra. Ua fa maira te arero maa ia ratou ra mai te ahi ra te huru, e faaea ihora i nia iho ia ratou atoa ra, e î aˈera ratou atoa i te [varua moˈa], e ua parau ihora i te parau ěê, i ta te [v]arua i horoa mai i te parau ia ratou ra.” Mea na reira teie 120 mau tane e vahine haapao maitai i riro mai ai ei nunaa pae varua, te mau melo matamua ta te aposetolo Paulo i parau i muri iho e ‘te Iseraela o te Atua.’—Galatia 6:16.

3. Teihea parau tohu a Ioela tei tupu i te Penetekose 33 T.T.?

3 Ua putuputu maira te mau taata no te hiˈopoa i “te mataˈi rahi uˈana ra,” e ua tatara ˈtura te aposetolo Petero ia ratou e te tupu ra te hoê o te mau parau tohu a Ioela. Teihea ïa parau tohu? A faaroo na ïa i ta ˈna i parau: “Te parau maira te Atua, ia tae i te mau mahana hopea ra, e ninii atu ai au i tau [v]arua i nia iho i te taata atoa, e na to outou mau tamarii tamaroa ra e te mau tamahine e tohu, e e ite hoi to outou mau taata apî ra i te orama, e to outou hoi mau taata ruhiruhia ra, e taotootoahia ïa. E ninii atu vau i tau [v]arua i nia iho i tau mau tavini tane e tau mau tavini vahine i te reira mau mahana; e e tohu hoi ratou. E na ˈu e tuu i te piri i nia i te raˈi, e te tapao i raro i te fenua; te toto, e te ahi, e te ata auahi hoi. E riro te mahana ei pouri, e te marama ei toto, e tae ai i taua mahana rahi mǎtaˈu [o Iehova] ra. E e riro hoi e, o te tiaoro i te iˈoa o [Iehova] ra, e ora ïa.” (Ohipa 2:17-21; MN) E itehia teie mau parau ta Petero i roto i te Ioela 2:28-32, e te auraa o to ratou tupuraa no te mau ati Iuda, ua taiohia ïa to ratou tau. Ua fatata te “mahana rahi mǎtaˈu o Iehova,” oia hoi te taime haavaraa o Iseraela taiva. Tera râ, o vai te ora mai, aore ra te faaorahia? E eaha ta te reira i faahohoˈa mai?

E piti tupuraa to te parau tohu

4, 5. Ei faaararaa i te mau ohipa e tupu, eaha te aˈoraa ta Petero i horoa, e no te aha e ere noa no to ˈna ra tau taua aˈoraa ra?

4 I roto i te mau matahiti i muri iho i te matahiti 33 T.T., ua maitai mai te Iseraela i te pae varua o te Atua, aita râ te nunaa Iseraela i te pae tino. I te matahiti 66 T.T., te tamaˈi ra o Iseraela i te pae tino ia Roma. I te matahiti 70 T.T., ua fatata o Iseraela i te mou, e ua paapaa o Ierusalema e to ˈna hiero i te auahi. I te Penetekose 33 T.T., ua horoa ˈtura o Petero i te aˈoraa maitai ei faaararaa i teie ati e piri maira. Ma te faahiti faahou ia Ioela, ua parau oia e: “O te tiaoro i te iˈoa o [“Iehova,” MN] ra, e ora ïa.” Tei te ati Iuda tataitahi te faaotiraa e tiaoro i te iˈoa o Iehova. E tia atoa ia pee i vetahi atu mau faaueraa i horoahia mai e Petero: “E tatarahapa, e ia bapetizohia outou atoa i roto i te iˈoa o Iesu Mesia ia matara te hara.” (Ohipa 2:38) E tia ïa i te feia e faaroo ra ia Petero ia farii ia Iesu mai te Mesia, o ta te nunaa Iseraela hoi i faarue na.

5 Ua putapû roa te feia haehaa o te senekele matamua i taua mau parau tohu a Ioela ra. Tera râ, e faufaaraa rahi atu â to teie mau parau i teie mahana, no te mea, mai tei faaitehia mai e te mau ohipa i tupu i te senekele 20, te itehia ra te piti o te tupuraa o te parau tohu a Ioela. E hiˈo mai ïa tatou e mea nafea.

6. Mea nafea te itea-papu-raahia e o vai te Iseraela o te Atua i te piriraa ˈtu i te matahiti 1914?

6 I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, ua vai tapuni atura te Iseraela o te Atua i roto i te zizania o te Kerisetianoraa hape. I te tau hopea râ, o tei haamata i te matahiti 1914, ua itea-papu-faahou-hia mai e o vai teie nunaa i te pae varua. Ua faatupu te reira i te parabole a Iesu no nia i te sitona e te zizania. (Mataio 13:24-30, 36-43) I te piriraa ˈtu i te matahiti 1914, ua haamata te mau Kerisetiano faatavaihia i te faataa ê ia ratou i te Amuiraa faaroo kerisetiano taiva, na roto i te faarue-etaeta-raa i ta ˈna mau haapiiraa hape e te pororaa e ua fatata te hopea o “te tau faataahia o te mau nunaa.” (Luka 21:24, MN) Tera râ, i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua tei tupu i te matahiti 1914, ua itehia maira te mau uiuiraa e aita hoi ratou i ineine no te pahono. I to ratou faarururaa ˈtu i te mau tamataraa uˈana, ua paruparu e rave rahi, e ua otohetohe vetahi pae. No reira i te matahiti 1918, ua mau atura ta ratou ohipa pororaa.

7. (a) Eaha te ohipa i tupu i te matahiti 1919 mai to te Penetekose 33 T.T.? (b) I te matahiti 1919, eaha te huru o te mau tavini o Iehova i te niniiraahia te varua o te Atua i nia ia ratou?

7 Aita râ te reira i maoro. Mai te matahiti 1919, ua haamata maira o Iehova i te ninii mai i to ˈna varua i nia i to ˈna nunaa mai te huru hiˈoraa i te Penetekose 33 T.T. Parau mau, i te matahiti 1919, aita e reo ěê e aita e mataˈi rahi uˈana. Ia au i te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, 13:8, ua hope te tau no te mau semeio. Tera râ, ua papuhia te ohipa a te varua o te Atua i te matahiti 1919, i te hoê tairururaa i Cedar Point, i Ohio, i te mau Hau Amui no Marite, ua faaoraora-faahou-hia mai te mau Kerisetiano haapao maitai e ua poro faahou atura ratou i te parau apî maitai o te Basileia. I te matahiti 1922, ua hoˈi faahou ratou i Cedar Point e ua itoito rahi mai ratou na roto i te piiraa “A faaite, a faaite, a faaite, i te Arii e to ˈna Basileia.” Mai te senekele matamua, ua ite mai teie nei ao i te ohipa o te niniiraa o te varua o te Atua. Ua haamata ihora te mau Kerisetiano pûpûhia atoa—te tane e te vahine, te ruhiruhia e te taata apî—i te “tohu,” oia hoi i te faaite i “te mau mea faahiahia a te Atua ra.” (Ohipa 2:11, MN) Mai ia Petero atoa, ua faaitoito ratou i te feia haehaa e: “Ia ora outou i teie nei ui mârô.” (Ohipa 2:40) Nafea ïa ratou e nehenehe ai e farii i teie piiraa? Na roto ïa i te peeraa i te mau parau a Ioela, i roto i te Ioela 2:32 e na ô ra e: “O tei [“tiaoro,” MN] i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa.”

8. Mea nafea te manuïaraa te mau ohipa no te Iseraela o te Atua mai te matahiti 1919 mai â?

8 Mai taua mau matahiti matamua mai â ra, te manuïa noa ˈtura te mau ohipa a te Iseraela o te Atua. E au ra e ua haere maitai te tapaoraa o te feia faatavaihia i mua, e mai te mau matahiti 1930 mai â, ua itehia mai te hoê nahoa rahi o te mau taata haehaa o te tiaturi nei e ora i nia i te fenua nei. (Apokalupo 7:3, 9) Ua ite paatoa ratou e te ru nei te tau, no te mea te faaite maira te piti o te tupuraa o te Ioela 2:28, 29 e ua fatata roa tatou i te hoê mahana o Iehova hau atu i te riaria, i reira te faanahoraa o te ao nei i te pae faaroo, te politita e te tapihoo e haamouhia ˈi. E rave rahi mau tumu ta tatou no te ‘tiaoro i te iˈoa o Iehova’ ma te tiaturi papu e e faaora oia ia tatou!

Nafea tatou ia tiaoro i te iˈoa o Iehova?

9. Eaha vetahi mau mea e titauhia no te tiaoro i te iˈoa o Iehova?

9 Eaha te titauhia no te tiaoro i te iˈoa o Iehova? Na te tumu parau i roto i te Ioela 2:28, 29 e tauturu ia tatou ia pahono i taua uiraa ra. Ei hiˈoraa, eita o Iehova e faaroo i te mau taata atoa e tiaoro ia ˈna. Na roto i te tahi atu peropheta, o Isaia, ua parau o Iehova ia Iseraela e: “Ia hohora mai i to outou rima, e purou vau i tau mata ia outou; e ia pinepine noa ta outou pure, e ore au e faar[oo] atu.” No te aha o Iehova i patoi ai i te faaroo i to ˈna iho nunaa? Na ˈna iho e faataa maira: “Ua îî hoi to outou rima i te toto.” (Isaia 1:15) Eita ïa o Iehova e faaroo i te feia taparahi taata aore ra i te feia rave hara. Te papu ra ïa e no te aha o Petero i parau ai i te mau ati Iuda i te Penetekose ra e tatarahapa. I roto i te tumu parau o te Ioela 2:28, 29, e ite atoa tatou e te haamatara atoa ra o Ioela i te parau o te tatarahapa. Ei hiˈoraa, i roto i te Ioela 2:12, 13, te taio nei tatou: “Ei teie nei râ, te parau maira Iehova, e fariu mai outou ia ˈu ma te aau atoa, e ma te haapaeraa maa, e ma te oto, e ma te mihi; to outou aau te hahae, eiaha to outou ahu, a fariu ai i to outou Atua, ia Iehova ra; hamani maitai rahi to ˈna, e te aroha rahi, e ore e ru i te riri, e te maitai rahi.” Mai te matahiti 1919, ua ohipa te mau Kerisetiano faatavaihia ia au maite i teie mau parau. Ua tatarahapa ratou i ta ratou mau hapa e ua rave i te faaotiraa eiaha roa ˈtu e otohetohe faahou aore ra e haaparuparu. No reira te varua o te Atua i niniihia ˈtu ai i nia ia ratou. E tia i te mau taata atoa e hinaaro ra e tiaoro i te iˈoa o Iehova e ia faaroohia mai ratou, ia na reira atoa.

10. (a) Eaha te tatarahapa mau? (b) Nafea Iehova ia farii i te tatarahapa mau?

10 A haamanaˈo e te tatarahapa mau, e ere noa ïa i te parauraa e, “Ua hape au.” E peu matauhia e te mau ati Iseraela ia hahae i to ratou mau ahu tapoˈi no te faaite i te rahi o to ratou mau manaˈo hohonu. Ua parau râ o Iehova e: “To outou aau te hahae, eiaha to outou ahu.”yoel 2:13 No ǒ mai te tatarahapa mau i te mafatu, te hohonuraa o te taata. E turai te reira ia faarue tatou i te ino, ia au i ta tatou e taio ra i roto i te Isaia 55:7: “E faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo: a hoˈi ai oia ia Iehova.” E titau atoa te reira i te ririraa i te ino, mai te hiˈoraa o Iesu. (Hebera 1:9) I muri iho, e tiaturi tatou ia Iehova no te faaore i ta tatou mau hara na roto i te tusia no te hoo, no te mea e “hamani maitai rahi to [Iehova], e te aroha rahi, e ore e ru i te riri, e te maitai rahi.” E farii ïa oia i ta tatou haamoriraa, ta tatou tusia amu e ta tatou tusia inu i te pae varua. E faaroo oia ia tiaoro tatou i to ˈna iˈoa.—Ioela 2:14.

11. E tia ia tuu i te haamoriraa mau i teihea parahiraa i roto i to tatou oraraa?

11 I roto i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua faahiti o Iesu i te tahi atu parau o te tia ia haamanaˈohia, ia ˈna i parau e: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna.” (Mataio 6:33) Eiaha tatou e haavahavaha i ta tatou nei haamoriraa, mai te mea ra e e ohipa tuhaa piti te reira no te tamǎrû noa i to tatou haava manaˈo. E tia ia tuu i te taviniraa a te Atua i te parahiraa matamua i roto i to tatou nei oraraa. No reira, na roto ia Ioela, te parau faahou ra o Iehova e: “A faaoto na i te pu i Ziona . . . Haaputu i te mau taata, faataa na i te amuiraa, parau atu i te feia paari; haaputu mai i te mau tamarii, e tei ote i te û ra: ia haere te tane faaipoipo-apî-hia i rapae au i to ˈna fare, e te vahine faaipoipo-apî-hia i rapae au mai i to ˈna piha.” (Ioela 2:15, 16) E mea matauhia i na taata faaipoipo apî e vahi ê to raua feruriraa, te hiˈo mata ra te tahi i te tahi. Tera râ, i roto atoa i to raua tupuraa, e tia ia raua ia tuu i te taviniraa a Iehova i te parahiraa matamua. Aita e mea faufaa rahi atu â, oia hoi ia haaputuputu i mua i to tatou Atua no te tiaoro i to ˈna iˈoa.

12. Eaha te mau tupuraa no te maraaraa tei itehia i roto i te tabula o te oroa Haamanaˈoraa i te matahiti i mairi aˈenei?

12 Ma te haamanaˈo i te reira, e hiˈo anaˈe na i te tahi mau numera i roto i te Tabula no te Matahiti Taviniraa 1997 a te mau Ite no Iehova. I te matahiti i mairi aˈenei, ua itehia mai i te faito rahi e 5 599 931 feia poro i te Basileia—e nahoa rahi mau â teie o te feia arue! Ua tae mai 14 322 226 taata i te oroa Haamanaˈoraa—oia hoi e vau mirioni e te afa mau taata i hau atu i te feia poro. Te faaite ra teie numera e te vai ra te mau tupuraa no te maraaraa. E rave rahi o teie mau vau mirioni e te afa taata, o tei haapii aˈena i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, ei feia anaanatae aore ra ei mau tamarii na te mau metua bapetizohia. E rave rahi atoa e putuputuraa matamua tera na ratou. Na roto i to ratou taeraa mai, ua nehenehe ïa te mau Ite no Iehova e matau maitai aˈe ia ratou e e tauturu ia ratou ia tamau noa i te haere i mua. Te vai atoa ra te mau taata e haere ra i te oroa Haamanaˈoraa i te mau matahiti atoa, e peneiaˈe i te tahi atu mau putuputuraa, tera râ tirara ˈtu ai. Parau mau, e farii-popou-hia teie mau taata ia haere mai ratou i te mau putuputuraa. Tera râ, e faaitoito tatou ia ratou ia feruri maite i te mau parau tohu a Ioela e i te tahi atu mau taahiraa avae te tia ia ratou ia rave, ia papu ratou e e faaroo mai Iehova ia tiaoro ratou i to ˈna iˈoa.

13. Mai te peu e te tiaoro aˈena ra tatou i te iˈoa o Iehova, eaha ïa ta tatou hopoia i nia ia vetahi ê?

13 Te haamatara atoa ra te aposetolo Paulo i te tahi atu tuhaa o te auraa o te tiaoro i te iˈoa o te Atua. I roto i ta ˈna rata i papai i to Roma, ua faahiti oia i teie mau parau tohu a Ioela: “Te taata atoa e tiaoro i te iˈoa o Iehova ra, e ora ïa, MN.” I muri iho, ua haaferuri oia e: “Eaha ra te taata nei e tia ˈi ia tiaoro atu ia ˈna, i tei ore i faaroohia e ratou ra? e eaha hoi ratou e tia ˈi ia faaroo ia ˈna, i tei ore ratou i ite ia ˈna? e eaha hoi ratou e ite ai i te [“poro,” MN] ore?” (Roma 10:13, 14) Oia, te hiaai nei e rave rahi pae o tei ore hoi i ite atura ia Iehova, e tiaoro i to ˈna iˈoa. E te feia tei ite aˈena ia Iehova, e hopoia ïa na ratou eiaha ia poro noa, ia farerei atoa râ i taua mau taata ra e ia horoa ˈtu ia ratou i taua tauturu ra.

Te hoê paradaiso i te pae varua

14, 15. Eaha te mau haamaitairaa paradaiso e fanaˈohia ra e te nunaa o Iehova, no te mea te tiaoro ra ratou i to ˈna iˈoa ma te huru e fariihia mai e ana?

14 Mai te reira te huru ta te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu ia hiˈo i te mau mea, e i te pae hopea, te haamaitai ra o Iehova ia ratou. “Ei reira Iehova e faaitoito ai i to ˈna fenua, e aroha oia i to ˈna taata.” (Ioela 2:18) I te matahiti 1919, ua faaite o Iehova i te itoito e te aroha i to ˈna nunaa na roto i te haapapuraa e te tuuraa ia ratou i roto i ta ˈna tuhaa ohiparaa i te pae varua. Oia mau, e paradaiso i te pae varua teie, o ta Ioela i faataa maitai na roto i teie mau parau e: “Eiaha e mǎtaˈu, e te fenua e, ouˈauˈa noa i te oaoa; e peu rahi ta Iehova e rave. Eiaha e mǎtaˈu, e te mau puaa o te fenua e; te tupu nei hoi te aihere o te medebara, e ua hotu te raau i ta ˈna maa, te suke e te vine te faahope nei i to raua puai. E o outou hoi, e te tamarii a Ziona, e ouˈauˈa, e oaoa i to outou Atua, ia Iehova: ua horoa mai hoi oia i te ûa auhune e ûa au, e ua haamairi mai oia i te tuâ ua i nia ia outou, e te ûa auhune, e te ûa faatupu maa, mai tei mutaa ihora. E î te vahi papairaa i te sitona, e î hoi e manii atu te vairaa i te uaina e te [“hinu,” MN].”—Ioela 2:21-24.

15 Auê ïa faaiteraa nehenehe e! E pue noa teie e toru maa tumu no te oraraa i Iseraela—te sitona, te hinu olive e te uaina—e mea rahi te mau nǎnǎ animala. I to tatou nei tau, ua tupu mau teie mau parau tohu i te pae varua. Te horoa maira o Iehova na tatou i te maa pae varua e hiaaihia nei e tatou. Aita anei tatou e oaoa ra i te mea ta te Atua e horoa rahi mai nei? Oia mau, mai ta Malaki i tohu mai, ‘ua iriti [to tatou Atua] i te mau haamaramarama o te raˈi ra, a ninii atu ai i te taoˈa rahi roa ei maitai no tatou.’—Malaki 3:10.

Te hopea o te hoê faanahoraa o te mau mea

16. (a) I to tatou nei tau, eaha te auraa o te niniiraa o te varua o Iehova? (b) Eaha te tupu i mua ia tatou?

16 I muri aˈe i to ˈna faaite-atea-raa i te tupuraa paradaiso o te nunaa o te Atua, to Ioela tohu-atoa-raa i te niniiraa o te varua o Iehova. I to Petero faahitiraa i teie parau tohu i te Penetekose, ua haapapu oia e e tupu te reira “i te mau mahana hopea.” (Ohipa 2:17) I tera ra tau, te auraa o te niniiraa o te varua o te Atua, ua haamata ïa te mau mahana hopea no te faanahoraa o te mau mea ati Iuda. I te 20raa o te senekele, te auraa o te niniiraa o te varua i nia i te Iseraela o te Atua, te ora nei ïa tatou i te mau mahana hopea o te faanahoraa o te mau mea o te ao nei. Ia au i teie nei mau mea, eaha ïa te tupu i mua ia tatou? Te faaite faahou maira te parau tohu a Ioela ia tatou e: “E faaite au i te piri i nia i te mau raˈi, e i nia atoa i te fenua; i te toto, e te auahi, e te pou auahi anaˈe. E faarirohia te mahana ei pouri, e te marama ei toto, a tae ai i taua mahana rahi riaria o Iehova ra.”—Ioela 2:30, 31.

17, 18. (a) Eaha te mahana riaria o Iehova tei tae mai i nia ia Ierusalema? (b) Te turai ra te papuraa o te mahana riaria o Iehova i mua nei, ia tatou ia rave i te aha?

17 I te matahiti 66 T.T., ua haamata teie mau parau tohu i te tupu i Iudea, a haere maine noa ˈi te mau mea i te faito puai roa ˈˈe o te mahana riaria o Iehova, i te matahiti 70 T.T. A feruri na i te mea riaria mau e farereihia e te mau taata aita i tiaoro i te iˈoa o Iehova! I teie nei tau, e tupuraa riaria atoa te itehia ˈtu ia haamou-anaˈe-hia te taatoaraa o teie faanahoraa o te mau mea o te ao nei, e Iehova. Tera râ, e nehenehe e ora mai i te reira. Te faaite faahou ra te parau tohu e: “E riro hoi e, o tei [“tiaoro,” MN] i te iˈoa ra ia Iehova, o te faaorahia ïa: ei te mouˈa ra hoi ei Ziona e ei Ierusalema te ora, ta Iehova i parau maira; i roto hoi i te toea taata ta Iehova e parau ra.” (Ioela 2:32) Te oaoa mau nei te mau Ite no Iehova i te iteraa i te iˈoa o Iehova, e te tiaturi papu nei ratou e e faaora mai oia ia ratou ia tiaoro ratou ia ˈna.

18 Tera râ, eaha te ohipa e tupu ia tairi te mahana rahi mǎtaˈu o Iehova i teie nei ao ma te puai rahi? E tuatapapahia te reira i roto i te tumu parau haapiiraa hopea.

Nafea outou ia haamanaˈo?

◻ I anafea to Iehova ninii-matamua-raa mai i to ˈna varua i nia i to ˈna nunaa?

◻ Eaha vetahi mau ohipa e titauhia no te tiaoro i te iˈoa o Iehova?

◻ I anafea te taeraa mai te mahana rahi mǎtaˈu o Iehova i nia ia Iseraela i te pae tino?

◻ Nafea Iehova ia haamaitai i te feia e tiaoro ra i to ˈna iˈoa i teie mahana?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua fanauhia mai te hoê nunaa apî i te Penetekose 33 T.T.

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

I te omuaraa o teie senekele, ua ninii faahou mai o Iehova i to ˈna varua i nia i to ˈna nunaa ia au i te Ioela 2:28, 29

[Hohoˈa i te api 18]

E tia i te mau taata ia tauturuhia no te tiaoro i te iˈoa o Iehova

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono