Te mau haamaramaramaraa i te tau o te mau aposetolo
“Ua ueuehia te maramarama na te feia parau-tia ra, e te oaoa na te feia i tia te aau ra.”—SALAMO 97:11.
1. Mea nafea te mau Ite no Iehova no teie mahana i te peeraa i te hohoˈa o te mau kerisetiano matamua?
TE MAURUURU mau nei tatou, ei mau kerisetiano mau, i te mau parau o te Salamo 97:11! ‘Ua faaanaanahia te maramarama’ no tatou e rave rahi taime. Oia mau, ua ite vetahi o tatou i te anaanaraa o te maramarama o Iehova tau ahuru matahiti te maoro. Te faahaamanaˈo maira te reira i te Maseli 4:18, o te na ô ra e: “O te eˈa hoi o te feia parau-tia ra, e au ïa i te maramarama anaana ra, o tei tupu noa te anaanaraa e tae noa ˈtu i te avatea mau ra.” I te mea e o te mau Papai ta tatou e haafaufaa nei maoti i te tutuu, tatou, te mau Ite no Iehova, hoê â ïa to tatou huru i to te mau kerisetiano matamua. E nehenehe e ite-maitai-hia to ratou haerea i roto i te mau buka aamu o te mau Papai Heleni Kerisetiano e ta ratou mau rata, o tei papaihia ma te faauruahia e te Atua.
2. Eaha te mau haamaramaramaraa matamua ta te mau pǐpǐ a Iesu i fanaˈo?
2 I rotopu i te mau haamaramaramaraa matamua ta te mau pǐpǐ matamua o Iesu Mesia i fanaˈo na, no nia ïa i te Mesia. Ua parau o Anederea i to ˈna taeae ra o Simona Petero e: “Ua itea ia mâua te Mesia.” (Ioane 1:41) Maa taime i muri iho, ua rave te Metua o te raˈi e ia nehenehe te aposetolo Petero e faaite i te reira i to ˈna parauraa ia Iesu Mesia e: “O te Mesia oe, te Tamaiti a te Atua ora ra.”—Mataio 16:16, 17; Ioane 6:68, 69.
Haamaramaramaraa no nia i ta ratou ohipa pororaa
3, 4. I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, eaha te haamaramaramaraa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i ta ratou ohipa no a muri aˈe?
3 I muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua horoa o Iesu Mesia i te tahi mau haamaramaramaraa no nia i te hoê hopoia o tei tia i ta ˈna mau pǐpǐ atoa ia faaoti. Papu maitai, tei te mau 500 pǐpǐ i putuputu i Galilea oia i parau e: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na: e inaha, tei pihai atoa iho vau ia outou, e tae noa ˈtu i te hopea o teie nei ao.” (Mataio 28:19, 20; Korinetia 1, 15:6) I muri aˈe i te reira, e tia na i te mau pǐpǐ atoa a te Mesia ia riro ei feia poro, e aita ta ratou ohipa pororaa i taotia-noa-hia i “te mau mamoe i moe i te utuafare ra o Iseraela.” (Mataio 10:6) Aita atoa i titauhia ia ratou ia faatupu i te bapetizoraa a Ioane ei taipe o te tatarahaparaa no te faaoreraa i te mau hara. Teie râ, e tia ia ratou ia bapetizo i te mau taata “i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa].”
4 Na mua iti noa ˈˈe Iesu i hoˈi ai i nia i te raˈi, ua ani ta ˈna nau 11 aposetolo haapao maitai e: “E te Fatu, ei teie nei anei oe e faahoˈi mai ai i te hau ia Iseraela?” Maoti hoi i te pahono atu i taua uiraa ra, ua horoa o Iesu i te tahi atu â mau faaueraa no nia i ta ratou ohipa pororaa, i te parauraa e: “E noaa râ to outou mana i te [v]arua [moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” E tae roa ˈtu i taua taime ra, ua riro noa ratou ei mau ite no Iehova noa, i teie nei râ, e riro atoa ratou ei mau ite no te Mesia.—Ohipa 1:6-8.
5, 6. Eaha te mau haamaramaramaraa ta te mau pǐpǐ a Iesu i fanaˈo i te Penetekose?
5 Ahuru mahana noa i muri iho, ua fanaˈo te mau pǐpǐ a Iesu i te mau haamaramaramaraa anaana mau â! I te mahana o te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, a tahi ra ratou e maramarama taatoa ˈi i te Ioela 2:28, 29: “E ninii atu ai au [Iehova] i tau varua i nia i te taata atoa; e tohu hoi ta outou mau tamarii tamaroa e te mau tamahine; e taotootoahia mai to outou mau taata paari, e ite to outou mau taata apî i te orama: e [ninii] atu vau i tau varua i nia i te mau tavini tane, e i nia i te mau tavini vahine, ia tae i taua anotau ra.” Ua ite te mau pǐpǐ a Iesu i te varua moˈa, mai te mau arero auahi ra te huru, i te vai-noa-raa i nia i to ratou mau upoo atoa—tau 120 tane e vahine—o tei haaputuputu i Ierusalema.—Ohipa 1:12-15; 2:1-4.
6 Oia atoa i te mahana o te Penetekose, no te taime matamua ua taa i te mau pǐpǐ e te tano ra te mau parau o te Salamo 16:10 i nia ia Iesu Mesia o tei faatiahia mai. Ua parau te papai salamo e: “E ore hoi oe [te Atua ra o Iehova] e vaiiho i tau [nephe] i hade, e ore hoi oe e tuu i te taata moˈa ra ia ite i te tahuti.” Ua taa i te mau pǐpǐ e eita teie mau parau e tano i nia i te Arii ra o Davida, i te mea e tei ia ratou ra to ˈna menema e tae roa ˈtu i taua mahana ra. Eita ˈtura e maerehia e i te papuraa ratou i taua haamaramaramaraa apî ra, fatata tau 3 000 taata o tei bapetizohia i taua iho mahana ra!—Ohipa 2:14-41.
7. Eaha te haamaramaramaraa anaana ta te aposetolo Petero i fanaˈo i to ˈna farereiraa i te raatira a te nuu roma ra o Korenelio?
7 E rave rahi senekele i mairi, ua mauruuru te mau ati Iseraela i ta te Atua i parau no nia ia ratou e: “Outou anaˈe ra ta ˈu i ite i te mau fetii atoa o te ao nei.” (Amosa 3:2) No reira ua fanaˈo mau te aposetolo Petero e te feia i apee ia ˈna i te fare o te raatira a te nuu roma ra o Korenelio i te hoê haamaramaramaraa anaana i to te varua moˈa pouraa mai no te taime matamua i nia i te feia faaroo Etene peritome-ore-hia. E mea anaanatae ia tapao e a tahi ra te varua moˈa e horoahia ˈi hou te bapetizoraa. Tera râ, ua titauhia iho â te reira. Ahiri aita, eita o Petero e ite e ua faaî taua mau Etene peritome-ore-hia ra i te mau huru titauhia no te bapetizoraa. Ma te haafaufaa rahi i te auraa o taua ohipa ra, ua ani atura o Petero e: “E tia anei i te taata ia faaore i te pape ia ore ia bapetizohia teie nei feia [te mau Etene], o tei noaa hoi ia ratou te [v]arua [moˈa] mai ia tatou atoa nei?” Papu maitai, aita te hoê noa ˈˈe taata i reira i nehenehe e pahono atu ma te tia, e ua bapetizohia ïa taua mau Etene ra.—Ohipa 10:44-48; a faaau e te Ohipa 8:14-17.
Aita e peritomeraa faahou
8. No te aha e mea fifi no vetahi mau kerisetiano matamua ia faarue i te peu peritomeraa?
8 Ua fa mai te tahi atu â haamaramaramaraa o te parau mau no nia i te parau o te peritomeraa. Ua haamata te peu peritomeraa i te matahiti 1919 hou to tatou nei tau i muri aˈe i te faaauraa i rotopu ia Iehova e o Aberahama. Ua faaue aˈera te Atua ia Aberahama e e tia e ia peritomehia o ˈna e te mau tamaroa atoa o to ˈna utuafare. (Genese 17:9-14, 23-27) Ua riro atura ïa te peritomeraa ei tapao faataaraa i te huaai o Aberahama. E ua teoteo roa ratou i taua peu ra! Ei faahopearaa, ua riro atura te parau “peritome-ore-hia” ei parau haavahavaharaa. (Isaia 52:1; Samuela 1, 17:26, 27) E taa-ohie-hia ˈtura e no te aha ua hinaaro vetahi mau kerisetiano ati Iuda matamua e tapea noa i taua tapao ra. Ua faatupu roa vetahi i rotopu ia ratou i te hoê aparauraa no nia i taua tumu parau ra e o Paulo raua o Baranaba. No te faaafaro i te reira, ua haere aˈera o Paulo e vetahi atu â i Ierusalema no te farerei i te tino aratai kerisetiano.—Ohipa 15:1, 2.
9. Eaha te mau haamaramaramaraa o tei faataehia i te tino aratai matamua, mai tei faahitihia i roto i te Ohipa pene 15?
9 I roto i taua huru tupuraa ra, e ere mea na roto i te hoê semeio papu to taua mau kerisetiano matamua ra fanaˈoraa i te haamaramaramaraa e aita te peritomeraa e titau-faahou-hia ra i te mau tavini o Iehova. Teie nei râ, ua fanaˈo ratou i taua haamaramaramaraa o tei anaana roa na roto i te maimiraa i roto i te mau Papai, te turuiraa i nia iho i te varua moˈa no te imi i te aratairaa, e te faarooraa i te mau hiˈoraa o Petero raua o Paulo no nia i te tauiraa i te faaroo o te mau Etene peritome-ore-hia. (Ohipa 15:6-21) Ua papaihia te faaotiraa i roto i te hoê rata, te na ô ra te tahi tuhaa e: “E mea maitai i te [v]arua [moˈa] e ia matou atoa nei hoi, eiaha roa ei teimaha ê i tuuhia ˈtu i nia iho ia outou maori râ o teie nei mau mea tia. Eiaha outou e amu i te maa i afaihia i te idolo ra, e te toto, e te mea uumi-noa-hia ra, e eiaha hoi e faaturi.” (Ohipa 15:28, 29) Ua tiamâ atura ïa te mau kerisetiano matamua i te faaueraa ia faaohipa i te peritomeraa e i te tahi atu mau titauraa o te Ture a Mose. No reira, ua nehenehe o Paulo e parau atu i te mau kerisetiano no Galatia e: “E tena na, e tapea tamau maite na i te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia tatou nei.”—Galatia 5:1.
Haamaramaramaraa i roto i te mau Evanelia
10. Eaha vetahi mau haamaramaramaraa o tei faaitehia i roto i te Evanelia a Mataio ra?
10 Aore roa ïa e feaaraa e te vai ra i roto i te Evanelia a Mataio ra, o tei papaihia i te area matahiti 41 o to tatou nei tau, e rave rahi mau haamaramaramaraa ia faufaahia to ˈna mau taata taio. E mea iti te mau kerisetiano o te senekele matamua o tei faaroo roa ˈtu ia Iesu i te faataaraa i ta ˈna mau haapiiraa. Ua haamatara iho â râ te Evanelia a Mataio ra e te tumu parau o te pororaa a Iesu o te Basileia ïa. E ua haapapu o Iesu ma te puai mau i te faufaaraa ia turaihia e te hoê manaˈo tia! Auê ïa mau haamaramaramaraa i itehia na roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ta ˈna mau parabole (mai tei faahitihia i roto i te pene 13), e ta ˈna parau tohu rahi i roto i te mau pene 24 e 25! Ua tufahia te reira no te mau kerisetiano matamua i roto i te faatiaraa evanelia a Mataio ra, i papaihia a vau noa matahiti i muri aˈe i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau.
11. Eaha te nehenehe e parau no nia i te faatiaraa e vai ra i roto i te mau Evanelia a Luka e a Mareko?
11 Tau 15 matahiti i muri iho, ua papai ihora Luka i ta ˈna Evanelia. Noa ˈtu e ua tuea te rahiraa i te faatiaraa a Mataio, e 59 i nia i te hanere, e mau parau ïa tei anoihia mai. Ua papai o Luka e ono semeio a Iesu e hau atu i te piti taime e rave rahi o Ta ˈna mau faahohoˈaraa tei ore i faahitihia e vetahi atu mau taata papai evanelia. E au ra e tau matahiti noa i muri iho, ua papai o Mareko i ta ˈna Evanelia, ma te huti rahi i te tapao i nia ia Iesu Mesia ei taata rohi, ei taata faatupu i te semeio. I te rahiraa o te taime ua faatia o Mareko i te mau ohipa tei faaite-aˈena-hia e Mataio e o Luka, ua faahiti o ˈna i te hoê parabole ta raua i ore i papai. I roto i taua faahohoˈaraa ra, ua faaau o Iesu i te Basileia o te Atua i te huero o te tupu ra, o te tupu noa ra i te rahi, e o te faahotu mǎrû ra i te maa.a—Mareko 4:26-29.
12. I teihea faito te Evanelia a Ioane i horoa ˈi i te haamaramaramaraa hau atu â?
12 I muri iho te vai ra ïa te Evanelia a Ioane, i papaihia hau atu i te 30 matahiti i muri aˈe i to Mareko papairaa i ta ˈna faatiaraa. Auê ïa haamaramaramaraa rahi mau ta Ioane i faataa no nia i te taviniraa a Iesu, na roto iho â râ i te mau faahororaa e rave rahi no nia i To ˈna oraraa hou a riro mai ai ei taata! O Ioane anaˈe o te horoa ra i te faatiaraa no nia i te tia-faahou-raa o Lazaro, e o ˈna anaˈe o te horoa maira e rave rahi mau parau maitatai a Iesu i ta ˈna mau aposetolo haapao maitai e tae noa ˈtu ta ˈna pure mahanahana mau i te po a hoohia ˈi oia, mai tei faahitihia i roto i te mau pene 13 tae atu ai i te pene 17. Inaha, te parauhia ra e mea otahi roa 92 i nia i te hanere o te Evanelia a Ioane.
Haamaramaramaraa i roto i te mau rata a Paulo
13. No te aha ua faariro vetahi i te rata a Paulo i to Roma ei Evanelia?
13 Ua matau iho â râ te aposetolo Paulo i te horoa i te mau haamaramaramaraa o te parau mau i te mau kerisetiano o tei ora na i te tau o te mau aposetolo. Ei hiˈoraa, te vai ra te rata a Paulo i to Roma, o tei papaihia i te area matahiti 56 o to tatou nei tau—fatata hoê â taime e to Luka papairaa i ta ˈna Evanelia. I roto i ta ˈna rata ua haamaramarama o Paulo e e noaahia te parau-tia na roto i te hamani maitai faito ore o te Atua e na roto i te faaroo i roto ia Iesu Mesia. Ua turai te haamatararaa a Paulo i taua tuhaa ra o te parau apî maitai i te tahi pae ia faariro i ta ˈna rata i to Roma mai te huru ra e o te paeraa ïa o te Evanelia.
14-16. (a) I roto i ta ˈna rata matamua i te mau kerisetiano no Korinetia, eaha te haamaramaramaraa ta Paulo i horoa no nia i te faufaaraa ia tahoê? (b) Eaha ˈtu â te haamaramaramaraa no nia i te haerea e vai ra i roto i te mau Korinetia Hoê?
14 Ua papai o Paulo no nia i te tahi mau tumu parau o tei faahoruhoru i te mau kerisetiano no Korinetia. Ua hau atu te aˈoraa faauruahia i roto i ta ˈna rata i to Korinetia i ta te mau kerisetiano i fanaˈo e tae roa mai i to tatou nei tau. Na mua roa, ua tia ia ˈna ia haamaramarama i to Korinetia no nia i te hape ta ratou i faatupu na roto i te haamauraa i te haamoriraa i te tahi mau taata. Ua faatitiaifaro te aposetolo i to ratou huru feruriraa, na roto i te parau-papu-raa ia ratou e: “E au mau taeae, te aˈo atu nei au ia outou i te iˈoa o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e ei parau hoê ta outou atoa na, e eiaha ia amahamaha i roto ia outou: ia ati maite râ outou ma te aau hoê e te manaˈo hoê.”—Korinetia 1, 1:10-15.
15 Ua farii-noa-hia te peu tia ore ino mau i te pae morare i roto i te amuiraa kerisetiano no Korinetia. Ua rave hoê taata o te amuiraa i te vahine a to ˈna metua tane, “e taiata hoi aore roa i itea i ǒ te Etene atoa ra.” Ua papai papu o Paulo e: “E faataa ê atu outou i taua taata parau ino i roto ia outou na.” (Korinetia 1, 5:1, 11-13) Ua riro te reira ei ohipa apî no te amuiraa kerisetiano—te tiavaruraa. Te tahi atu ohipa te tia ia haamaramaramahia i te amuiraa no Korinetia no nia ïa i te tupuraa e ua tuu vetahi o to ˈna mau melo i to ratou iho mau taeae i te pae varua i mua i te mau tiribuna o te ao nei no te faaafaro i te mau fifi. Ua aˈo puai mau o Paulo ia ratou i to ratou raveraa i te reira.—Korinetia 1, 6:5-8.
16 Te tahi atu tuhaa o tei faaahoaho i te amuiraa no Korinetia o te mau taatiraa ïa i te pae tino. I roto i te Korinetia 1 pene 7, ua faaite o Paulo e no te uˈanaraa o te peu morare tia ore o te taatiraa i te pae tino, e mea maitai ia faaea te mau tane atoa i ta ratou iho vahine e ia faaea te mau vahine atoa i ta ratou iho tane. Ua faaite atoa o Paulo e e nehenehe te mau taata faaea taa noa e tavini ia Iehova ma te fariu ore i te manaˈo, aita te taatoaraa e fanaˈo ra i te ô o te faaea-taa-noa-raa. E ia pohe noa ˈtu te tane a te hoê vahine, e tiamâraa to ˈna no te faaipoipo faahou â “ia au râ i te Fatu.”—Korinetia 1, 7:39.
17. Eaha te haamaramaramaraa ta Paulo i horoa no nia i te haapiiraa o te tia-faahou-raa?
17 Auê ïa mau haamaramaramaraa ta te Fatu i horoa ia Paulo ia opere no nia i te tia-faahou-raa! Na roto i teihea huru tino e faatiahia ˈi te mau kerisetiano faatavaihia? “I ueuehia ei tino taata, i faatiahia ei tino varua,” ta Paulo ïa i papai. Eita e ravehia te mau tino iˈo no te haere i nia i te raˈi, i te mea e “e ore te tino iˈo nei e te toto e parahi i te basileia o te Atua.” Ua faahiti faahou o Paulo e eita te taatoaraa o te feia faatavaihia e taoto i roto i te pohe, tera râ, i te tau o te hoˈiraa mai o Iesu e faatiahia mai vetahi i te taime iho o te poheraa.—Korinetia 1, 15:43-53.
18. Eaha te haamaramaramaraa no nia i te tau no a muri aˈe e vai ra i roto i te rata matamua a Paulo i to Tesalonia?
18 I roto i ta ˈna rata i te mau kerisetiano no Tesalonia, ua faaohipahia o Paulo no te haamaramarama no nia i te tau no a muri aˈe. E fa mai te mahana o Iehova mai te hoê ra taata eiâ i te po. Ua faataa atoa o Paulo e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”—Tesalonia 1, 5:2, 3.
19, 20. Eaha te mau haamaramaramaraa ta te mau kerisetiano no Ierusalema e no Iudea i fanaˈo i roto i te rata a Paulo i to Hebera?
19 Na roto i te papairaa o ˈna i ta ˈna rata i to Hebera, ua tufa o Paulo i te tahi mau haamaramaramaraa i te mau kerisetiano matamua no Ierusalema e no Iudea. Ua faaite oia ma te puai mau i te tiaraa hau aˈe o te haamoriraa a te faanahoraa kerisetiano i te haamoriraa a te faanahoraa a Mose! Maoti i te peeraa ˈtu i te Ture o tei faataehia mai e te mau melahi, te faaohipa nei te mau kerisetiano i te faaroo i roto i te hoê faaoraraa faahiti-matamua-hia e te Tamaiti a te Atua, o tei hau aˈe i taua mau vea melahi ra. (Hebera 2:2-4) Ua riro noa o Mose ei tavini i roto i te fare o te Atua. Area o Iesu Mesia ra te peretiteni ra oia i nia i te fare taatoa. Ua riro te Mesia ei tahuˈa rahi i muri aˈe ia Melehizedeka, ma te fanaˈo i te hoê tiaraa hau aˈe i te autahuˈaraa a Aarona. Ua haapapu atoa o Paulo e aita te mau ati Iseraela i nehenehe e ô atu i roto i te tau faaearaa o te Atua no te mea ua erehia ratou i te faaroo e te auraroraa, e ô râ te mau kerisetiano i roto no to ratou haapao maitai e to ratou auraro.—Hebera 3:1–4:11.
20 Oia atoa, mea hau aˈe te faufaa apî i te faufaa a te Ture. Mai tei tohuhia e 600 matahiti na mua ˈtu i roto i te Ieremia 31:31-34, ua papaihia te ture a te Atua i roto i te mafatu o te feia i ô i roto i te faufaa apî e te fanaˈo nei ratou i te faaoreraa mau i te mau hara. Maoti i te fanaˈo i te hoê tahuˈa rahi te tia ia pûpû i te mau tusia i te mau matahiti atoa no ta ˈna iho mau hara e to te nunaa, te fanaˈo ra te mau kerisetiano i ta ratou iho Tahuˈa Rahi o Iesu Mesia, aita ta ˈna e hara aˈe e ua pûpû oia i te hoê tusia no te mau hara e a muri noa ˈtu. Maoti i te tomo i roto i te hoê vahi moˈa hamanihia e te rima no te pûpû i ta ˈna ô, ua tomo oia iho i nia i te raˈi, no te tia i mua ia Iehova. Hau atu, aita te mau tusia animala ravehia i raro aˈe i te Ture a Mose i nehenehe e faaore roa i te mau hara, aore ra aita te reira i pûpûhia i te mau matahiti atoa. Area te tusia o te Mesia ra, o tei pûpûhia e a muri noa ˈtu, e faaore roa ïa i te mau hara. Te horoa ra te reira i te maramarama i nia i te hiero rahi i te pae varua, i roto i te mau aua i reira te toea faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” e tavini ai i teie nei mahana.—Ioane 10:16; Hebera 9:24-28.
21. Eaha ta teie tuatapaparaa e faaite ra no nia i te faatupuraa o te Salamo 97:11 e Maseli 4:18 i te tau o te mau aposetolo?
21 Eita e navai i te api no te horoa i te rahiraa hiˈoraa, mai te mau haamaramaramaraa i roto i te mau rata a te aposetolo Petero e ta te mau pǐpǐ ra o Iakobo e o Iuda. E navai noa te mau parau i nia nei no te faaite e ua itehia te mau faatupuraa faufaa roa o te Salamo 97:11 e Maseli 4:18 i te tau o te mau aposetolo. Ua haamata te parau mau i te haere i mua mai te mau hohoˈa e te mau ata e tae atu i te tupuraa e te mau ohipa mau.—Galatia 3:23-25; 4:21-26.
22. Eaha te ohipa i tupu i muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo, e eaha ta te tumu parau i muri iho e faaite mai?
22 I muri aˈe i te poheraa o te mau aposetolo a Iesu e te omuaraa o te ohipa apotata i tohuhia mai, mea iti roa te amaraa o te parau mau. (Tesalonia 2, 2:1-11) Tera râ, ia au i te parau tǎpǔ a Iesu, i muri aˈe e rave rahi mau senekele ua hoˈi mai te Fatu e ua ite oia i “te tavini haapao maitai e te paari” i te horoaraa i te maa i te “utuafare” i te hora mau ra. Ei faahopearaa, ua faatavai o Iesu Mesia i taua tavini ra i nia “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” (Mataio 24:45-47) Eaha te mau haamaramaramaraa i itehia i muri iho? E tuatapapahia te reira i roto i te tumu parau i muri iho.
[Nota i raro i te api]
a I ǒ nei, te faataahia ra te repo fenua mai te vahi i reira te kerisetiano e maiti ai i te atuatu i te mau huru maitatai o te huru taata nei.—A hiˈo Te Pare Tiairaa, 1 no tenuare 1981, mau api 28-29.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mau irava bibilia o te faaite ra e e taa-mǎrû-hia te parau mau?
◻ Eaha vetahi mau haamaramaramaraa o tei papaihia i roto i te buka a te mau Ohipa?
◻ Eaha te haamaramaramaraa e itehia ra i roto i te mau Evanelia?
◻ Eaha te mau haamaramaramaraa e vai ra i roto i te mau rata a Paulo?