VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/6 api 18-23
  • ‘Te hoê taviniraa moˈa e te mana o to outou feruriraa’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘Te hoê taviniraa moˈa e te mana o to outou feruriraa’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaohiparaa i te mana o to outou feruriraa
  • Mau tavini na te Atua e te Mesia, eiaha na te taata
  • Ma te faaohipa i ‘te manaˈo o te Mesia’
  • Te oraraa ia au i te ture a te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • E nafea ia maiti i te faaanaanataeraa maitai?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • E nehenehe anei outou e tiaturi i to outou haava manaˈo?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Te hoê manaˈo haava haapiihia i ta te Atua mau ture e aratairaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/6 api 18-23

‘Te hoê taviniraa moˈa e te mana o to outou feruriraa’

“Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, [te hoê taviniraa moˈa e te mana o to outou feruriraa].”—ROMA 12:1.

1, 2. Nafea te haapiiraa i te pae no te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia riro mai te huru ra ïa e te haapii ra outou i te hoê reo ê atu?

UA TAMATA aˈenei anei outou i te haapii i te hoê reo ê atu? Mai te peu e e, eita e ore outou i te farii e mea fifi mau â. Inaha hoi, e titauhia hau atu i te haapii-noa-raa i te tahi mau parau apî. E titau atoa hoi te faaohiparaa i te hoê reo ma te aravihi e ia ite maitai i to ˈna tarame. E tia ia outou ia taa eaha te taairaa i rotopu i tera parau e tera parau e nafea ia faananea ia ratou e riro roa ˈtu ai ei mau manaˈo taa maitai.

2 Hoê â huru ia titau tatou i te ite no nia i te Parau a te Atua. E titauhia hau atu i te haapii-noa-raa i te tahi mau irava o te mau Papai. E tia atoa ia tatou ia haapii i te tarame o te Bibilia, ei auraa parau. E tia ia tatou ia taa nafea te mau irava ia tuati i te tahi atu e nafea hoi ratou ia riro ei mau faaueraa tumu e nehenehe e faaohipahia i roto i te oraraa o te mau mahana atoa. Ia na reira tatou, e nehenehe hoi e riro ei mau taata tei “au roa . . . i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:17.

3. No nia i te taviniraa a te Atua, eaha te tauiraa i tupu i te matahiti 33 o to tatou nei tau?

3 I raro aˈe i te faanahoraa a te haapueraa Ture a Mose, e nehenehe te haapao maitai e itehia maoti te farii-papu-raa i te mau ture taa maitai. Tera râ, i te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua faaore o Iehova i te Ture, ma te “patiti i te reira i nia i [te pou haamauiuiraa]” i reira ta ˈna Tamaiti i te haapoheraahia. (Kolosa 2:13, 14) I muri iho, aita i horoahia mai i roto i te nunaa o te Atua i te hoê tabula aano roa no nia i te mau tusia e pûpûhia e no nia i te mau ture e tia ia aurarohia. Ua faauehia mai râ ratou e: “Ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, [te hoê taviniraa moˈa e te mana o to outou feruriraa].” (Roma 12:1) Oia mau, ua tia i te mau kerisetiano ia pûpû ia ratou iho, ma to ratou mafatu atoa, to ratou nephe atoa, to ratou manaˈo atoa, e to ratou puai atoa i roto i te taviniraa a te Atua. (Mareko 12:30; a faaau e te Salamo 110:3.) Tera râ, eaha mau na te auraa te pûpûraa i te hoê ‘taviniraa moˈa e te mana o to outou feruriraa’?

4, 5. Eaha te titauhia i roto i te taviniraa ia Iehova ma te mana o to tatou feruriraa?

4 Ua hurihia te pereota ‘mana o te feruriraa’ na roto i te parau heleni ra lo·gi·kosʹ, oia hoi te auraa “e au i te manaˈo” aore ra “maramarama.” E titauhia i te mau tavini a te Atua ia faaohipa i to ratou haava manaˈo i faaineinehia e te Bibilia. Maoti hoi i te niu i ta ratou mau faaotiraa i nia e rave rahi mau ture i faanaho-ê-na-hia, e tia i te mau kerisetiano ia faito maitai te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E tia ia ratou ia taa i te “tarame” a te Bibilia, aore ra nafea te mau faaueraa tumu e rave rahi ia tuati te tahi e te tahi. No reira, e nehenehe ïa ratou e rave i te mau faaotiraa tano ia au i te mana o to ratou feruriraa.

5 Te auraa ra anei aita roa ˈtu ïa ta te mau kerisetiano e ture? E ere roa ˈtu. Te opani maramarama maitai ra te mau Papai Heleni Kerisetiano i te ohipa haamori idolo, i te peu taiata, i te ohipa taparahi taata, i te haavare, i te ohipa hiˈohiˈo, i te faaohipa-hape-raa i te toto, e te tahi atu mau hara e rave rahi. (Ohipa 15:28, 29; Korinetia 1, 6:9, 10; Apokalupo 21:8) No reira, hau atu i te faito i titauhia i te mau Iseraela, e tia ia tatou ia faaohipa i te mana o to tatou feruriraa no te haapii e no te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Mai te titauhia no te taa i te hoê reo ê atu, e titau atoa te reira i te taime e te tutavaraa. Nafea hoi te mana o to tatou feruriraa e nehenehe ai e faaohipahia?

Te faaohiparaa i te mana o to outou feruriraa

6. Eaha ta te haapiiraa i te Bibilia e titau ra?

6 A tahi, e tia ia tatou ia riro ei mau taata hinaaro rahi e haapii i te Bibilia. “E mea maitai [te Parau faauruahia e te Atua] ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra.” (Timoteo 2, 3:16) Eita tatou e titau noa i te hoê pahonoraa no te arai i te hoê fifi e fa mai, na roto noa i te faaohiparaa i te hoê irava o te Bibilia. Eita, e tia râ ia tatou ia feruri i nia e rave rahi mau irava e haamaramarama mai i te hoê huru tupuraa taa maitai aore ra i te hoê fifi. E hinaaro tatou e rave i te hoê maimiraa itoito mau e ite atu ai tatou eaha to te Atua manaˈo no nia i taua fifi ra. (Maseli 2:3-5) E hinaaro atoa tatou i te ite, no te mea “e noaa te ite mau i te taata haapao maitai.” (Maseli 1:5) E nehenehe te hoê taata ite e faataa ê i te mau tuhaa taa maitai te tahi e te tahi, no nia i te hoê tupuraa e e ite nafea ratou ia tuati te tahi i te tahi. Mai te hoê hauti parauhia puzzle, e amui te taata ite i te mau tuhaa o te puzzle ia nehenehe oia e taa i te taatoaraa o te hohoˈa.

7. Nafea te mau metua e nehenehe ai e faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te aˈo?

7 Ei hiˈoraa, a rave na i te parau no te mau metua. Te na ô ra te Maseli 13:24 e te metua tane e here ra i ta ˈna tamaiti “e aˈo ïa [oia] ia ˈna.” Ia rave noa tatou i taua irava nei, e nehenehe te reira e faaohipa-hape-hia no te faatupu i te riri, i te faautuaraa rahi. No reira, te horoa maira te Kolosa 3:21 i te aˈoraa aifaito: “E te mau metua ra, eiaha e faariri atu i ta outou tamarii, o te taiâ hoi ratou.” Te mau metua e faaohipa i te mana o to ratou feruriraa e o te faaau ia ratou i teie mau faaueraa tumu, e ore roa ïa ratou e faatupu i te aˈoraa e nehenehe e riro ei aˈoraa “haavî.” E faaite hoi ratou i te huru tamahanahana i nia i ta ratou mau tamarii, ma te ite, e te tura. (Ephesia 6:4) No reira, i te pae no te mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te mau metua aore ra i te tahi atu mau tuhaa, e nehenehe tatou e faatupu i te mana o to tatou feruriraa na roto i te faitoraa i te mau tuhaa atoa e tuati te tahi e te tahi. Ia na reira tatou, e nehenehe tatou e ite i te “tarame” o te mau faaueraa tumu a te Bibilia, e e ite eaha te manaˈo o te Atua e nafea ia faatupu i te reira.

8. Nafea tatou e nehenehe ai e ape i te faaohipa i te mau manaˈo etaeta e te aueue ore no nia i te peu faaanaanataeraa manaˈo?

8 Te piti o te ravea tatou e nehenehe ai e faaohipa i te mana o to tatou feruriraa, o te aperaa ïa i te faatupu i te mau manaˈo etaeta, aueue ore. E tapea te hoê huru hiˈoraa aueue ore i te tupuraa o te mana o to tatou feruriraa. A hiˈo na i te parau no te peu faaanaanataeraa manaˈo. Te na ô ra te Bibilia e: “Te vai noa nei to te ao atoa i raro aˈe i taua varua ino ra.” (Ioane 1, 5:19) Te auraa ra, te mau buka atoa, te mau hohoˈa teata atoa, aore ra te mau porotarama a te afata teata, e faatupuhia e teie nei ao e mea viivii anaˈe ïa e na Satani? E ere roa ˈtu ïa te hoê huru hiˈoraa mai te reira te huru i te mea tano. Papu maitai, e riro vetahi i te faaoti e haapae roa i te mataitai i te afata teata, i te mau hohoˈa teata, aore ra i te taio i te tahi mau buka a teie nei ao. E tiamâraa to ratou no te na reira, e eita hoi e tia ia ratou ia faaino no te reira. Eiaha atoa râ ratou e tamata i te faahepo ia vetahi ê e rave mai ia ratou. Ua nenei te Taiete i te mau tumu parau no nia i te mau faaueraa tumu a te Bibilia e nehenehe e faatia ia tatou ia maiti maitai i ta tatou huru ravea tamǎrûraa ia tatou aore ra faaanaanataeraa i to tatou mau manaˈo. E ere roa ˈtu ïa i te manaˈo paari ia ore tatou e faatura i taua mau aratairaa ra e ia farii tatou i te manaˈo taiata, i te haavîraa uˈana, aore ra i te peu hiˈohiˈo e itehia nei i roto i te hoê tuhaa rahi o te mau peu faaanaanataeraa manaˈo o teie nei ao. Ma te parau mau, e titau te hoê maitiraa paari mau i te pae no te mau peu faaanaanataeraa manaˈo e ia faaohipa tatou i te mana o to tatou feruriraa no te auraro i te mau faaueraa tumu a te Bibilia ia nehenehe ia noaa ia tatou te hoê haava manaˈo papu maitai i mua i te Atua e te taata.—Korinetia 1, 10:31-33.

9. Eaha te auraa te “haroaroa o te aau”?

9 Mea rahi te mau peu faaanaanataeraa manaˈo i teie mahana eita roa ˈtu e tano no te mau kerisetiano.a No reira, e tia ia tatou ia faaineine i to tatou mafatu ia ‘riri i te ino’ ia ore tatou ia riro mai vetahi pae o te senekele matamua tei “ite ore i te haama.” (Salamo 97:10; Ephesia 4:17-19) No te feruri i nia i taua mau huru ohipa ra, ia noaa ïa ia tatou i “te ite e te haroaroa o te aau ra” e tia ˈi. (Philipi 1:9) Te parau heleni i hurihia no te parau ra “haroaroa o te aau” te haamatara ra ïa i te haapueraa parau ra “te ite o te aau i te pae morare.” Te faahiti ra taua parau nei no nia i te mau tumu ite a te taata nei, mai te parau no te iteraa te mata. Ia tae i nia i te parau no te peu faaanaanataeraa manaˈo aore ra no te tahi atu ohipa e titau i te hoê faaotiraa e tia ia ravehia e te taata tataitahi, o to tatou ite i te pae morare te matara mai ia nehenehe tatou ia taa eiaha noa te mau tumu parau i tatuhaahia, i to ratou mau huru papu-ore-atoa-hia râ. E i taua atoa taime ra, e ape hoi tatou i te faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no te tahi mau ohipa tano ore e e onoono atu ai ia na reira atoa to tatou mau taeae atoa.—Philipi 4:5.

10. Nafea tatou e nehenehe ai e taa i te huru o Iehova mai tei faaitehia i roto i te Salamo 15?

10 Te toru o te ravea no te faaohipa i te mana o to tatou feruriraa o te haapao-maitai-raa ïa i te manaˈo o Iehova e tuu roa ˈtu ai te reira i roto i te hohonuraa o to tatou mafatu. I roto i ta ˈna Parau, te faaite ra o Iehova i to ˈna iho huru e ta ˈna mau ture. Ei hiˈoraa, i roto i te Salamo 15, e taio tatou no nia i te huru taata ta Iehova e titau ei manihini na ˈna i roto i ta ˈna tiahapa. E faaohipa taua huru taata nei i te parau-tia, e parau ma te parau mau i roto i to ˈna mafatu, e tapea i ta ˈna mau euhe, e eita hoi e haapao noa ia ˈna anaˈe ra. A taio noa ˈi outou i teie salamo, ia ui na outou ia outou iho e, ‘No ˈu anei te mau huru e faataahia ra? E titau anei o Iehova ia ˈu ia riro ei manihini i roto i ta ˈna tiahapa?’ E riro te mana o to tatou feruriraa i te etaeta ia faaau maite tatou ia tatou i te mau haerea e i te manaˈo o Iehova.—Maseli 3:5, 6; Hebera 5:14.

11. Nafea te mau Pharisea ‘i te haapaeraa i te parau-tia e te here o te Atua’?

11 I roto i teie tuhaa taa maitai i ino ai te mau Pharisea. Ua ite te mau Pharisea i te faanahoraa a te Ture aita râ ratou i nehenehe e taa i ta ˈna “tarame.” Ua nehenehe ratou e faahiti ehia rahiraa parau rii no nia i te Ture, aita râ ratou i nehenehe e taa i te Ihotaata i muri mai i te reira. Ua na ô atura o Iesu ia ratou e: “Te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te pegano, e te mau raau rii atoa ra, e te haapae na i te parau-tia, e te hinaaro i te Atua.” (Luka 11:42) Ma to ratou feruriraa e to ratou mafatu etaeta mau, ua erehia te mau Pharisea i te faaohipa te mana o to ratou feruriraa. Ua ite-maitai-hia to ratou manaˈo patoi ia ratou i faaino i te mau pǐpǐ a Iesu e huhuti ra i te huero e e amu ra i te mau sitona i te mahana sabati; e i muri aˈe i taua iho mahana ra, aita roa ˈtu to ratou haava manaˈo i hauti ia ratou i opua e haapohe ia Iesu!—Mataio 12:1, 2, 14.

12. Nafea tatou e nehenehe ai e faaau maite atu ia Iehova mai te hoê Taata ra te huru?

12 E hinaaro tatou e riro ei mau taata taa ê i te mau Pharisea. E tia i to tatou ite no nia i te Parau a te Atua ia tauturu ia tatou ia faaau maite ia Iehova mai te hoê Taata ra te huru. Nafea tatou e nehenehe ai e na reira? Ia oti ratou i te taio i te hoê tuhaa o te Bibilia aore ra o te hoê buka i niuhia i nia i te Bibilia, ua tauturuhia vetahi pae maoti teie mau uiraa papu maitai, ‘Eaha ta teie haamaramaramaraa e haapii mai nei ia ˈu no nia ia Iehova e to ˈna mau huru maitatai? Nafea vau e nehenehe ai e faaite i te mau huru maitatai o Iehova i roto i to ˈu mau auraa e o vetahi ê?’ Ia feruri hohonu tatou i nia i teie mau uiraa, e riro ïa te mana o to tatou feruriraa i te faatupu e i te faatia ia tatou ia riro ei mau ‘taata e pee i te Atua.’—Ephesia 5:1.

Mau tavini na te Atua e te Mesia, eiaha na te taata

13. Mea nafea to te mau Pharisea haaraa mai te feia faatere haavî i te pae morare?

13 E tia i te mau matahiapo ia faaitoito i te feia ta ratou e haapao ra, ia faaohipa i te mana o to ratou feruriraa. E ere te mau melo o te amuiraa i te mau tavini na te taata. Ua papai o Paulo e: “Ahiri hoi te faarearea nei â vau i te taata, e ere ïa vau i te tavini no te Mesia i reira.” (Galatia 1:10; Kolosa 3:23, 24) I te tahi aˈe pae, ua hinaaro te mau Pharisea e ia tiaturi te taata e mea faufaa aˈe ia noaa ia ratou i te haamaitairaa a te taata eiaha ta te Atua. (Mataio 23:2-7; Ioane 12:42, 43) Ua faariro aˈera ïa te mau Pharisea ia ratou ei mau faatere haavî i te pae morare tei haamau i ta ratou iho mau ture e a haava ˈtu ai i te tahi ê ia au i ta ratou faufaa. Te feia i pee i te mau Pharisea, e feia paruparu ïa ratou i te pae no te faaohiparaa i to ratou haava manaˈo i faaineinehia e te Bibilia, e inaha ua riro aˈera hoi ratou ei mau tavini na te taata.

14, 15. (a) Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e faaite ia ratou iho ei mau hoa rave ohipa e te nǎnǎ? (b) Nafea te mau matahiapo ia faariro i te mau tumu parau no nia i te haava manaˈo?

14 Ua ite te mau matahiapo kerisetiano i teie mahana e e ere tei ia ratou te hopoia matamua no te nǎnǎ. E tia i te kerisetiano tataitahi ia amo i ta ˈna iho hopoia. (Roma 14:4; Korinetia 2, 1:24; Galatia 6:5) Mea tano mau hoi te reira. Oia mau, mai te peu e e riro te mau melo o te nǎnǎ ei mau tavini na te taata, o te auraro noa ˈtu no te mea te hiˈopoahia ra ratou, eaha ïa ta ratou e rave aita anaˈe taua mau taata ra i reira? E tumu o Paulo e oaoa ˈi i to Philipi: “Aita aˈenei outou i faaea i te haapao, e ere râ ia ˈu anaˈe i parahi i roto ia outou na, ua rahi râ ia ˈu i taa ê iho nei, e rave faaoti hua i to outou ora ma te mǎtaˈu e te rurutaina.” Ua riro mau â ratou ei mau tavini na te Mesia, eiaha râ na Paulo.—Philipi 2:12.

15 I te pae râ no te haava manaˈo, eita te mau matahiapo e rave i te mau faaotiraa no te feia ta ratou e haapao ra. E faataa ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia no nia i te hoê ohipa e i muri iho e vaiiho atu ai i te mau taata tataitahi ia faaohipa i te mana o to ratou iho feruriraa no te rave i te hoê faaotiraa. E hopoia faufaa roa te reira, o ta te taata tataitahi hoi e tia ia amo.

16. Eaha te faanahoraa e itehia na i Iseraela no nia i te faatitiaifaroraa i te mau fifi?

16 A hiˈo na i te tau o Iehova i faaohipa ˈi i te mau haava no te aratai ia Iseraela. Te na ô ra te Bibilia e: “Aore o Iseraela arii i te reira ra anotau: rave atura te taata atoa i tei au ia ˈna ihora.” (Te mau tavana 21:25) Inaha, ua horoa mai o Iehova i te mau ravea i roto i to ˈna nunaa ia noaa ia ratou te aratairaa. E mau taata paari to te mau oire atoa tei nehenehe e horoa i te tauturu paari mau ma te pahono i te mau uiraa e te faatitiaifaro i te mau fifi. Hau atu, ua riro te mau tahuˈa ati Levi ei puai no te maitai i te haapiiraa ratou i te nunaa i te mau ture a te Atua. Ia tupu iho â râ te tahi mau fifi taa ê, e nehenehe te tahuˈa rahi e ui i te Atua ma te faaohipa i te Urima e te Tumima. Te na ô ra te buka Insight on the Scriptures e: “Te taata e fanaˈo i teie mau ravea, tei noaa i te ite no nia i te ture a te Atua e tei faaohipa ˈtu, ua noaa ïa ia ˈna i te hoê aratai papu no to ˈna haava manaˈo. Ta ˈna ohipa i rave ‘ta ˈna i manaˈo e mea maitai i mua i to ˈna aro’ i roto i taua tuhaa ra, ere ïa i te mea ino. Ua faatia o Iehova i te nunaa ia faaite i te hoê huru e te hoê haerea fariihia aore ra farii-ore-hia.”—Buka 2, mau api 162-3.b

17. Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e faaite e te aˈo ra ratou ia au maite i te mau ture a te Atua maoti hoi i ta ratou iho?

17 Mai te mau haava e te mau tahuˈa no Iseraela, te horoa mai nei te mau matahiapo a te amuiraa i te tauturu paari mau no te arai i te mau fifi e no te horoa i te aˈoraa faufaa mau. I te tahi mau taime, e “faaite hua [ratou] i te hapa, e aˈo atu, e faaitoito atu, ma te faaoromai rahi, e te haapii-maite-raa ˈtu.” (Timoteo 2, 4:2) Te na reira atoa nei ratou ia au i te mau ture a te Atua, eiaha i ta ratou iho. Auê ïa te faufaa ia horoa te mau matahiapo i te hiˈoraa e ia faaitoito ratou i te haaputapû i te mau mafatu!

18. No te aha e titauhia ˈi i te mau matahiapo i te aravihi no te haaputapû i te mau mafatu?

18 O te mafatu te “matini” o ta tatou nei ohipa kerisetiano. Te na ô ra te Bibilia e: “O te tumu hoi te reira o te ora.” (Maseli 4:23) E ite hoi te mau matahiapo e haaputapû i te mau mafatu e e turaihia te mau taata i roto i te amuiraa ia rave i ta ratou e nehenehe e rave i roto i te taviniraa a te Atua. E ohie noa ratou i te haa, eita hoi e titauhia i te tahi pae ia turai mai ia ratou. Eita o Iehova e hinaaro i te auraroraa faahepohia. Te titau maira oia i te auraroraa no roto roa mai i te hoê mafatu tei î i te here. E nehenehe te mau matahiapo e faaitoito i taua mau huru mafatu ra e turaihia no te taviniraa ma te tauturu i te feia i roto i te nǎnǎ ia faatupu i te mana o to ratou feruriraa.

Ma te faaohipa i ‘te manaˈo o te Mesia’

19, 20. No te aha e mea faufaa roa no tatou ia faaohipa i te manaˈo o te Mesia?

19 Mai tei tapaohia mai, eita e navai te ite-noa-raa i te mau ture a te Atua. “E haapii mai oe ia ˈu,” ta te papai salamo ïa e tiaoro ra, “ia haapao vau i ta oe ture, ia haapao vau ma tau aau atoa ra.” (Salamo 119:34) Ua faaite mai o Iehova i roto i ta ˈna Parau i ‘te manaˈo o te Mesia.’ (Korinetia 1, 2:16) Mai te hoê taata e tavini ia Iehova ma te mana o to ˈna feruriraa, ua vaiiho mai o Iesu na tatou i te hoê hiˈoraa tia roa. Ua taa ia ˈna i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua, e ua faaohipa hoi oia i te reira ma te hapa ore. Ia tuatapapa tatou i to ˈna hiˈoraa, e “ite [tatou] . . . i te aano, e te maoro, e te hohonu, e te teitei; ia ite i te aroha o te Mesia, o te ore roa e taea i te ite ra.” (Ephesia 3:17-19) Oia mau, ta tatou e haapii mai i roto i te Bibilia no nia ia Iesu e hau ê ïa i te ite-noa-raa e rave rahi mau ohipa; e horoa mai hoi te reira i te hoê hohoˈa papu maitai no nia i te huru iho o Iehova.—Ioane 14:9, 10.

20 No reira, a tuatapapa noa ˈi tatou i te Parau a te Atua, e nehenehe tatou e ite i te manaˈo o Iehova i nia i te tahi mau tumu parau e e nehenehe tatou e rave i te mau faaotiraa aifaito mau. E titau hoi te reira i te tutavaraa. E tia ia tatou ia riro ei mau taata haapii tuutuu ore no te Parau a te Atua, ma te faaohipa hoi i te huru e te mau ture a Iehova. Te haapii ra tatou i te hoê tarame apî ei auraa parau. Hau atu, te feia e na reira, te pee ra ïa ratou i te aˈoraa a Paulo e “pûpû atu [ratou] i to [ratou] mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, [te hoê taviniraa moˈa e te mana o to ratou feruriraa].”—Roma 12:1.

[Nota i raro i te api]

a Eita hoi te parau no te mau peu faaanaanataeraa manaˈo e itehia te mau ohipa demoni i roto, te faufau e te hairiiri e ô mai i ǒ nei, eita atoa te parau no te faaanaanataeraa manaˈo a te utuafare teie e tuu nei i mua i te mau manaˈo hairiiri aore ra farii-noa-hia ta te mau kerisetiano e ore e nehenehe e farii.

b Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Eaha ta outou i haapii mai?

□ Eaha te tauiraa no nia i te taviniraa a te Atua i tupu i te matahiti 33 o to tatou nei tau?

□ Nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i te mana o to tatou feruriraa?

□ Nafea te mau matahiapo e nehenehe ai e tauturu i te feia i roto i te nǎnǎ ia riro ei tavini na te Atua e na te Mesia?

□ No te aha tatou e faaohipa ˈi i ‘te manaˈo o te Mesia’?

[Hohoˈa i te api 23]

E tauturu te mau matahiapo ia vetahi ê ia faaohipa i te mana o to ratou feruriraa

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono