Ia au i te Bibilia...
Te raau taero ei faaanaanataeraa manaˈo—No te aha ïa e ore ai?
“TE COCAÏNE (...), o te raau taero ino ore roa ˈˈe ïa o te mau raau taero i opanihia e te ture (...) o te faatupu i te navenave rahi.”
O ta te taote Peter Bourne ïa i parau i te matahiti 1974 ra. E maha matahiti i muri iho, e taata aˈo oia i roto i te tuhaa o te mau uiraa i te pae rapaauraa i pihai iho ia Jimmy Carter i te Fare-Uouo i taua taime ra, ua faahapahia ˈtura oia i te faaohiparaa i te raau taero opanihia e te ture e ua tia ˈtura ia ˈna ia vaiiho i to ˈna toroa. Mai te tahi atu mau taata, ua manaˈo paha oia e e nehenehe ta ˈna e faahiti i te parau no te raveraa i te raau taero ei faaanaanataeraa manaˈo.
I te hoê tau, e noaa ohie noa mai te cocaïne i te mau huru taata atoa. Te vai ra hoi na te mau vahi atoa: i te mau fare toa, i te mau vahi inuraa e te mau taiete e nehenehe e papaihia ˈtu no te hoo mai i te raau taero. I roto i te mau matahiti 1880 e 1890, e puhipuhihia na te mau rauere coca e firihia mai te avaava. Ua faaohipa-atoa-hia oia no te hamani i te mau uaina huru rau e te mau inu aita e ava to roto. Te faaite-atoa-hia ra te mutoi huna beretane ra o Sherlock Holmes, taata tuiroo i papaihia to ˈna amu i roto i te buka, mai te hoê taata e rave na i te cocaïne “e toru taime i te mahana e rave rahi avae te maoro”. — Le Signe des Quatre, a Sir Arthur Conan Doyle.
Ua au-roa-hia oia no te mea e horoa faahou mai oia i te itoito, ua arue-atoa-hia râ te cocaïne ei raau no te rapaau i te mauiui upoo e te mauiui niho, te aho pau e te maˈi hupe. Ua riro roa ˈtura oia ei ravea rapaauraa na te huiraatira. No reira, teie ta te taurearea ra o Sigmund Freud i papai i te matahiti 1884 ra: “Fatata hoê ahuru ma piti taime, ua tamata vau i nia ia ˈu iho teie parururaa ta te coca e faatupu ra no te faaore i te poia, te varea taoto e te rohirohi, e tae noa ˈtu teie haapaariraa o ta ˈna e faatupu ra no te rave i te hoê ohipa i te pae feruriraa (...). Ia rave anaˈe oe i te coca, no te taime matamua aore ra e rave rahi taime, eita oe e titau hau atu â.” — De la cocaïne.
I roto i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua faaitoito te mau parau mai teie te huru no nia i te marijuana i te tiaturiraa e e ere roa ˈtu te raveraa i te raau taero i te mea ino. I teie nei râ, te vai ra te mau tane parau papai i te pae rapaauraa o te haapapu ra e e peu ino mau te reira. Inaha, mea ino roa te mau raau taero mai te marijuana, te cocaïne, te crack (no roto mai i te cocaïne), te héroïne, te mau raau faaitoito e te mau raau tamǎrû no te tino.
Mea atâata e e nehenehe atoa e pohe
Ia au i te feia maimi, eaha te mau fifi e nehenehe e tupu mai na roto i te raveraa i te marijuana? Te mau aiû iti maˈimaˈi, te mau mahaha ino roa e te mau ati hau atu â. Ua itehia e e nehenehe te raveraa i te cocaïne e te crack e faatupu i te tahi mau fifi: te ahoaho e te tahi atu mau fifi o te feruriraa, te hepohepo rahi, te oreraa e varea i te taoto, te oreraa e poia, te paruparu i te pae taatiraa, te iria rahi, te maˈi hopii, te mau maˈi mafatu e te mau-taue-raa o te roro, te pepe o te iri aore ra te faraa mai te mau puupuu rahi, te ereraahia i te tahi mau melo e te tahi atu mau hapepa i te fanauraahia iho â, te mau maˈi haape o te mau apoo ivi no nia e te ereraa i te hâuˈa. E nehenehe atoa e roohia i te pohe. Ua papai te hoê taata aivanaa e “mai te peu e e faarirohia te raveraa i te cocaïne i roto i te tau hapûraa mai te hoê maˈi, e faariro-atoa-hia ïa to ˈna mau faahopearaa i nia i te mau aiû fanau apî ei ati no te oraora-maitai-raa o te nunaa”.
Hau atu, mea atâata roa no te tahi mau taata e faataero ra ia ratou ia roohia ratou i te SIDA (hiˈo te api 21). Hau atu, te fariihia ra e e faatupu te mau raau taero hamanihia, mai te mau raau faaitoito, te mau raau tamǎrû, te mau raau faatopa i te iria, i te mau maˈi huru rau.
Noa ˈtu e ua ite ratou i teie mau fifi atoa, te tamau noa nei vetahi i te faahemahia. No te feia e tamata nei i te raau taero i te tahi taime, mea anaanatae roa teie peu; teie râ, mea atâata mau â te reira: te faataeroraa ia ˈna iho, o te eˈa tia ïa e aratai atu i te ati mai te faahororaa i te hoê pahi arahu i nia i te toa.
Te tino o te taata: te hoê “tusia ora”
Mea faufaa roa te faaueraa tumu i faahitihia e te aposetolo Paulo i roto i te Roma 12:1 i nia i teie uiraa. Te na ô ra teie irava e: “E teie nei, e au mau taeae ra, te aˈo atu nei au ia outou ma te aroha rahi o te Atua, e ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, [te hoê taviniraa moˈa ma te faaohipa i to outou feruriraa].” E tia i te mau kerisetiano ia pûpû i te mau tusia faufaa roa ˈtu â i te mau tusia animala e titauhia na i te nunaa tahito no Iseraela ra.
E hiˈopoa anaˈe na i te parau heleni ta Paulo i faaohipa e tei hurihia na roto i te mau parau ra “tusia ora, e te moˈa,” (thu·sian zôsan ha·gian). Ia au i te tahi feia tuatapapa parau, teie to ˈna auraa: e faatusia na te hoê ati Iseraela i te hoê animala o tei taparahihia, e eita ïa e nehenehe e faaohipahia e piti taime. Teie râ, e tia i te kerisetiano ia tia ˈtu ei taata “ora”, ia pûpû ia ˈna iho e ma to ˈna puai taatoa (i te tahi taime, e nehenehe te parau haa heleni e hurihia na roto i te parau ra “ora” e faataa i te parau no te “oraraa ma te oraora maitai”). Eita te ati Iseraela e faatiahia ia pûpû i te hoê animala pirioi aore ra paruparu, oia atoa e tia i te kerisetiano ia pûpû atu i te Atua ra te tuhaa maitatai roa ˈˈe o to ˈna mau aravihi. Hau atu, i te mea e e riro te tino o te kerisetiano ei niu no ta ˈna mau ohipa, e tia i ta ˈna mau huru raveraa e to ˈna mau manaˈo, e oia atoa ta ratou mauhaa, oia hoi te tino, ia pûpû-taatoa-hia i te Atua anaˈe ra. Ua riro te reira ei pûpûraa taatoa; eita te kerisetiano e titau faahou i te tahi vaehaa no ˈna iho. No reira, o to ˈna ïa ora, eiaha râ te tahi oroa, te tusia mau.
Ua faaitoito o Paulo i te mau kerisetiano o te senekele I ia faaohipa, a ora noa ˈi ratou i nia i te fenua nei, i to ratou mau puai, to ratou oraora-maitai-raa, e tae noa ˈtu i to ratou vahi puai e to ratou aravihi, no te tavini i te Atua ma te otia ore (Kolosa 3:23). E tia ia ratou ia horoa na Iehova i te vahi maitatai roa ˈˈe o ta ratou e nehenehe e pûpû i te pae tino e i te pae feruriraa. E oaoa roa ïa te Atua i teie mau huru tusia.
Teie râ, eaha te huru o te Atua ahiri e ua rave te mau kerisetiano ma te opua maite i te mau peu o te faaino i to ratou mau aravihi i te pae tino e i te pae feruriraa, aore ra o te haapoto mai i to ratou oraraa? Te hinaaro ra anei te mau kerisetiano e ofati i te ture e e riro mai ei mau tavini na te Atua tia ore aˈe? E nehenehe te mau peu viivii e faaere ia ratou i ta ratou taviniraa e e riro roa ˈtu ai ratou i te tiavaruhia i rapaeau i te amuiraa kerisetiano. — Galatia 5:19-21.
I to tatou nei tau, ua riro te raveraa i te raau taero ei peu matauhia i roto i te ao atoa nei. E nehenehe anei te hoê taata e faataero ia ˈna no te faaanaanatae i to ˈna manaˈo e i te tahi atu pae, e pûpû i to ˈna tino ei “tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra”? Taa ê atu i te toroa rapaauraa e te mau faataaraa e rave rahi e haapapu ra i te mau faahopearaa ino mau o taua mau taoˈa ra, mea papu maitai te pahonoraa a te mau faaueraa tumu bibilia: eita.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 22]
“Te taata puhipuhi opiumu”, a N. Wyeth, 1913