VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/4 api 28-31
  • E faaite anei oe i te tura e au ia ratou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E faaite anei oe i te tura e au ia ratou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Mau hiˈoraa o te faatura
  • Te tura i roto i te mau taairaa utuafare
  • I roto i te amuiraa kerisetiano
  • Te atuaturaa i to oe iho tura
  • A faahanahana ia Iehova ma te faaite i te tura
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
  • Te faatura ra anei outou ia vetahi ê ia horoa anaˈe outou i te aˈoraa?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • “E taeae anaˈe outou atoa na”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai no nia i te ahu o te mau tahuˈa?
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2020)
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/4 api 28-31

E faaite anei oe i te tura e au ia ratou?

MEA otaa-noa-hia ratou mai te mau animala ra te huru a vaiiho-noa-hia ˈi i roto i te viivii e te hâuˈa ino eita e tiaturihia, oia te feia tumu no Afirika i utahia i nia i te mau pahi mai te mau afata tauihaa ra no te faatae atu i Marite ma. Fatata te afaraa o ratou tei manaˈohia e pohe hou a tapae atu ai i te vahi i opuahia. Ua faataa-ê-hia te mau melo o te utuafare ma te aroha ore, eiaha ratou ia farerei faahou. Tei roto te ohipa hooraa i te tîtî i te mau tupuraa hairiiri roa ˈˈe o te rave-ino-raa riaria mau i te taata-tupu. E itehia te tahi atu â mau ohipa mai teie ia faatîtî uˈana te feia haru fenua mana i te feia ravea ore o taua mau fenua ra.

Mea ino aˈe te faaoreraa i te tura o te hoê taata i te haamauiuiraa i to ˈna tino. E tuino roa te reira i te mau manaˈo hohonu o te taata. Noa ˈtu e ua faaorehia te ohipa faatîtî i roto i te rahiraa o te mau fenua, te tuino-noa-hia râ te tura o te taata, peneiaˈe na roto i te mau ravea aravihi aˈe.

I te tahi aˈe pae, te tutava nei te mau Kerisetiano mau i te haapao i te aˈoraa a Iesu Mesia ia ‘[here] i to ratou taata-tupu mai ia ratou iho.’ No reira ratou e uiui ai ia ratou iho e: ‘E faaite anei au i te tura e au ia vetahi ê?’—Luka 10:27.

Mau hiˈoraa o te faatura

Te faatura, ia au i te hoê titionare, o te faaiteraa ïa i te haapao maitai, te tura e te manaˈo maitai. Mea tano mau teie mau faataaraa i te tiaraa o te Arii o te Ao atoa nei o te Atua ra o Iehova! Oia mau, e taai pinepine te mau Papai i te tura i nia ia Iehova e to ˈna mana arii. Ua haamaitaihia o Mose, o Isaia, o Ezekiela, o Daniela, te aposetolo Ioane, e te tahi atu â i to ratou horoaraahia te mau orama i faauruahia no nia i te Teitei Hope e ta ˈna tiribuna i nia i te raˈi, e e faaite tamau noa ta ratou mau faataaraa i te hanahana rahi e te tura. (Exodo 24:9-11; Isaia 6:1; Ezekiela 1:26-28; Daniela 7:9; Apokalupo 4:1-3) Ua parau te Arii ra o Davida i roto i te hoê pure arue e: “Tei ia oe, e Iehova, te rahi, e te mana, e te hanahana, e te pau e te tura, to nia i te raˈi ra, e to nia i te fenua, na oe anaˈe ïa.” (Paraleipomeno 1, 29:11) Oia mau, aore e taata e au i te tura e te manaˈo maitai mai te Atua ra o Iehova.

I to ˈna poieteraa i te taata ia au i to ˈna hohoˈa e to ˈna huru, ua pûpû atoa Iehova i te hoê faito haapao maitai, e te au ia ˈna iho e te tura i roto i te taata. (Genese 1:26) No reira ˈtura, i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê, e tia ia faaite tatou i te tura e te haapao maitai i te mau taata atoa. Ia na reira tatou, te faˈi ra ïa tatou i te Pu o te tura o te taata, oia te Atua ra o Iehova.—Salamo 8:4-9.

Te tura i roto i te mau taairaa utuafare

Ma te faauruahia, ua aˈo te aposetolo Petero, e taata faaipoipohia hoi oia, i te mau tane kerisetiano ia “faatura ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.” (Petero 1, 3:7; Mataio 8:14) “E te vahine ra,” ta te aposetolo Paulo ïa i faaara, “ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) Inaha, i roto i te faaipoiporaa, e titauraa Bibilia te faaiteraa i te tura e te haapao maitai e au i to ˈna hoa. Nafea ia faaite i te reira?

Mai te pape e tauturu i te tiare ia tupu, e haamaitai te paraparauraa ma te mǎrû e te aparaa rima maitai i rotopu i te tane e te vahine, i mua i te taata e aore ra i roto noa ia raua iho, i to raua mau taairaa. I te tahi aˈe pae, e hamani ino te mau parau teimaha e te faaino aore ra te mau faahaehaaraa haapaoraa ore e te patiatia, mai tei faaroo-pinepine-hia i roto i te afata teata. E nehenehe te reira e faaore roa i te tura e e horoa mai i te hepohepo e te inoino; e nehenehe roa atoa e faatupu i te mau pepe i te pae o te mau manaˈo hohonu e ere i te mea ohie ia rapaau.

Te faaiteraa i te tura e au ia vetahi ê, o te farii-atoa-raa ïa ia ratou ia au i to ratou huru, eiaha ia tamata i te faatuea ia ratou i to oe manaˈo i feruri-aˈena-hia aore ra e faaau tia ore noa ia ratou ia vetahi ê. Mea faufaa roa teie manaˈo i rotopu iho â râ i te mau tane e te mau vahine. Ia tupu ohie noa te aparauraa e te mau peu rii e ia ore te hoê e mǎtaˈu ia faainohia aore ia tamaˈihia oia, e maitai roa mai te mau taairaa. Ia nehenehe te hoê ia ora ia au i to ˈna iho huru i roto i te faaipoiporaa, ei reira mau te fare e riro mai ai ei haapuraa no te ape i te ino o te ao.

Te faaue nei te mau Papai i te mau tamarii ia faatura e ia faaroo i to ratou mau metua. I to ratou aˈe pae, mea maitai ia faˈi te mau metua paari e te here e e au atoa te tura i ta ratou mau tamarii. Mea maitai roa te haapopou-mahanahana-raa e te aˈo ma te faaoromai mai te peu e mea titauhia, no te haapapu i te “faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa.” E riro te mau faainoraa tamau, te tutuô, e te piiraa i te iˈoa ma te apitihia e te mau parau mai te “maamaa” aore ra “maau,” i te faariri noa ia ratou.—Ephesia 6:4, MN.

Te na ô maira te hoê matahiapo e metua tane kerisetiano, e toru tamarii tamaroa ta ˈna e e toru tamarii tamahine, e: “I te Piha no te Basileia, e horoa mâua i te aˈo i hinaarohia ma te mǎrû mai te peu e nehenehe. E navai pinepine noa te hoê patu iti i te poro rima aore ra te hoê faaararaa papu, ma te faatuatua i te mata. Ia titauhia te hoê aˈoraa teimaha rii aˈe, e horoa ïa mâua i te reira ia vai matou anaˈe i te fare eiaha ia itehia e te tahi mau tamarii. Ei teie nei ua paari rii te mau tamarii, te aˈo hau, te horoa-atoa-raa ïa i te mau manaˈo î i te here e te paari ia au i to ratou mau hinaaro taitahi no roto mai i te Parau a te Atua. E tamata mâua i te tapea na mâua noa i te mau ohipa taitahi ei faaiteraa ïa i to mâua haapao maitai i to te tamarii taitahi tiaraa e to ratou tura.”

Eiaha ia haamoehia e mea hinaarohia te mau peu maitai i roto i te paraparau e te ohipa i rotopu i te utuafare. E ore e tia ia faarue tatou i te mau parau mai te “mai na,” “mauruuru,” “eiaha oe e inoino mai,” e “ua hape au,” no te mea noa e ua matau maitai tatou ia tatou iho. Mea faahiahia te mau peu maitai no to oe iho tura e no to vetahi ê atoa.

I roto i te amuiraa kerisetiano

“E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora,” ta Iesu ïa i parau. (Mataio 11:28) E piri atu iho â te feia i faateimahahia, tei hepohepo, e oia atoa te tamarii, ia Iesu. E hiˈo-ino-hia ratou i taua tau ra e te mau upoo faatere haapaoraa teoteo e te mau aratai o tei manaˈo e e feia parau-tia ratou. Na roto râ ia Iesu, ua itea mai ia ratou te hoê taata o te faaite i te tura e au ia ratou.

Ei peeraa ia Iesu, e hinaaro atoa tatou e riro ei pu haumǎrû no to tatou mau hoa i te pae faaroo. Teie ïa te auraa, ia imi tatou i te taime maitai no te haamaitai ia ratou na roto i ta tatou mau parau e ta tatou mau ohipa. Mea tano mau â ia faaohipa tatou i te mau parau maitai ma te haavare ore e te manaˈo maitai i roto i ta tatou mau aparauraa. (Roma 1:11, 12; Tesalonia 1, 5:11) E faaite tatou e te feruri ra tatou i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê ia haapao maitai tatou i ta tatou mau parau oia atoa nafea ia parau. (Kolosa 4:6) E faaite atoa te ahu e te faanehenehe e au i te mau putuputuraa kerisetiano i to tatou faatura i te Atua, ta ˈna haamoriraa e to tatou mau hoa i te pae faaroo.

E faatura Iesu i te taata noa ˈtu e te tauturu ra oia ia ratou. Aita oia i faateitei aˈenei ia ˈna iho a faaino ai ia vetahi ê aore ra na roto i te faahaehaaraa ˈtu ia ratou. Te haereraa mai te hoê taata lepera e imi i te ora ia ˈna ra, aita Iesu i tiahi i taua taata ra ei taata viivii e te tura ore, aita atoa oia i faatupu i te mataitairaa na roto i te hutiraa i te ara-maite-raa o te taata i nia ia ˈna iho. Aita, i to te taata lepera taparuraa ia Iesu e: “E te Fatu, ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe,” ua faatura Oia i te taata lepera i te na ôraa e: “Ua tia ia ˈu.” (Luka 5:12, 13) Auê te oaoa no tatou e, eiaha noa te tautururaa i te feia e erehia ra, te haapapu-atoa-raa râ ia ratou e e ere ratou i te mea taahoa, mea hinaarohia e te herehia râ! Mea pinepine te feia mamahu, te feia hepohepo e te mau huma i te ore e tâuˈahia, te apehia e te faahaehaahia i roto i teie nei ao. E ite mai râ ratou i te auhoaraa mau e te farii-maite-raa ia amui atu ratou i roto i te mau taeae e tuahine kerisetiano. E tia ia rave tatou i ta tatou hopoia i te patururaa i teie huru feruriraa.

Ua here Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ mai “tana taata” e ua “[here] noa ˈtura oia ia ratou e tae noa ˈtura i te hopea ra” noa ˈtu ta ratou mau hapa rii e te maamaa rii o to ratou huru taata. (Ioane 13:1) Ua itea mai ia ˈna i roto ia ratou i te mau mafatu viivii ore e to ratou taairaa ma te nephe taatoa i to ˈna Metua. Oia atoa, eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e mea ino anaˈe te mau hinaaro o to tatou mau hoa i te pae haamoriraa no te mea noa e aita ratou e rave ra i te ohipa mai ia tatou aore ra mea riri na tatou ta ratou mau peu aore ra to ratou huru taata. E turai te faatura i to tatou mau taeae ia tatou ia here e ia farii tatou ia ratou ia au i to ratou huru, ma te tiaturi e te here atoa ra ratou ia Iehova e te tavini ra ratou ia ˈna ma te mafatu viivii ore.—Petero 1, 4:8-10.

E tia iho â râ i te mau matahiapo ia ara maite eiaha ratou ia faatupu i te hepohepo tia ore i nia i te feia e tiaturi ra i to ratou tiai. (Petero 1, 5:2, 3) Ia putuputu ratou e te hoê melo o te amuiraa tei hara, e mea maitai ia faaohipa te mau matahiapo i te mau parau mǎrû e te tura e ia haapao maitai eiaha ratou ia ui faufaa ore noa i te mau uiraa e haamâ ˈi te taata. (Galatia 6:1) Noa ˈtu e mea titauhia te faahaparaa aore ra te aˈo, ia tamau noâ ratou i te faatura i te taata hara e to ˈna auraa ia ˈna iho.—Timoteo 1, 5:1, 2.

Te atuaturaa i to oe iho tura

I te mea e ua poietehia tatou ma to te Atua hohoˈa e to ˈna huru, e tia ia faaite tatou i nia i te faito rahi roa ˈˈe, i to te Atua mau hotu faahiahia mau—oia atoa hoi te tura—i te mau mahana atoa o to tatou oraraa. (Genese 1:26) Te vai atoa ra i roto i te faaueraa ia “[here atu] . . . i to taata-tupu, mai to [here] ia oe iho na” te titauraa ia tura oe iho e ia au oe ia oe iho i te hoê faito au noa. (Mataio 22:39) Ia hinaaro tatou ia haapao maitai mai vetahi ê e ia faatura mai ratou ia tatou, e tia ïa ia faaite tatou e e au te reira ia tatou.

Te hoê ravea faufaa mau no te atuatu i to tatou iho tura, te atuaturaa ïa i te hoê haava manaˈo mâ. E aratai ohie te hoê haava manaˈo viivii e te faahaparaa ia oe iho, i te manaˈo tura ore, te inoino, e te hepohepo. No reira, ia rave te hoê taata i te hoê hape ino, ia opua oioi ïa oia i te tatarahapa e te maimi i te tauturu pae varua a te mau matahiapo, e tia ˈi, ia fanaˈo oia i te “anotau haumǎrû no ǒ mai i te aro o [“Iehova,” MN] ra.” E riro atoa te tataîraa i to oe iho tura e to oe auraa ia oe iho ei haumǎrû.—Ohipa 3:19.

Mea maitai aˈe râ te tutavaraa i te atuatu i to tatou haava manaˈo haapiihia e te Bibilia, e eiaha ia vaiiho i te hoê noa ˈˈe ohipa ia haaviivii e ia haaparuparu ia ˈna. Te faaohiparaa i te hitahita ore i te mau mahana atoa o to tatou oraraa—te tamaa, te inu, te ohipa, te faaanaanataeraa, te amuiraa te tahi i te tahi te tane e te vahine,—e tauturu ïa ia tapea tatou i te hoê haava manaˈo mâ e ia faaite i te hanahana o te Atua e to ˈna tura i roto i to tatou oraraa.—Korinetia 1, 10:31.

Nafea ïa oe ia ore te manaˈo faahapa ia oe iho e iti mai? Aore ra nafea oe ia tamau noa oe i te mauiui ia haamanaˈo oe i te mau hamani-ino-raa i tupu? E nehenehe te reira e tuino i to tatou iho tura e e horoa mai i te hepohepo. Auê ïa te mahanahana te mau parau a te Arii ra o Davida e itehia i roto i te Salamo 34:18 e: “Te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ”! E ineine noa Iehova e te hinaaro atoa i te tauturu i to ˈna mau tavini ia faaruru ratou i te hepohepo e te manaˈo tura ore. Te taparuraa ia ˈna ma te maimi i te tauturu a te feia ite i te pae varua, mai te mau metua kerisetiano, te mau matahiapo, e te tahi atu â feia paari i roto i te amuiraa, na te reira e tataî i to oe auraa ia oe iho e to oe tura.—Iakobo 5:13-15.

I te tahi aˈe pae, e ara tatou eiaha tatou ia anoi i te parau no te tura e te parau no te teoteo. Teie te aˈoraa a te Bibilia: “Eiaha ia hau te manaˈo ia ˈna iho, i tei au ia ˈna ia manaˈo ra: e haapao maite râ i te manaˈo, ia au i te huru o te faaroo i tufahia e te Atua i te taata atoa ra.” (Roma 12:3) Mea tano te faahoturaa i te auraa ia tatou iho, eita râ tatou e hinaaro e faarahi roa i to tatou tura, aore ra e anoi i te tura o te taata i te miimii e te tutavaraa i te tapoˈi i te mau hapa i mua ia vetahi ê.

Oia, te faaiteraa i te tura ia vetahi ê, o te hoê ïa titauraa kerisetiano. E au to tatou mau fetii e to tatou mau hoa kerisetiano ia haapao-maitai-hia, ia faaturahia e ia manaˈo-maitai-hia. Ua pûpû Iehova na tatou taitahi i te hoê faito tura o ta tatou e tia i te faˈi e te atuatu. Hau atu â râ, ia haapao maitai tatou i te tura hau ê e te hanahana o to tatou Metua i te raˈi ra, te Atua ra o Iehova, e tia ˈi.

[Hohoˈa i te api 31]

Ia faaite te feia apî i te tura i te feia huma

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono