VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w13 15/10 api 12-16
  • A riro ei “tavini” na Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A riro ei “tavini” na Iehova
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “E AROHA VAU I TAU FATU”
  • E TAVINI TIAMÂ TATOU
  • TE HOÊ TOROA MAURUURU MAU
  • TE HAAPIIRAA TEITEI AˈE AORE RA TE HAAPIIRAA MAITAI AˈE?
  • E FAUFAAHIA OE I TE HAAPIIRAA MAITAI AˈE
  • TE HAAMAITAIRAA A TE TAVINI
  • ‘Ua tauihia outou i te taui’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • Eaha te manaˈo o te mau Ite no Iehova no nia i te haapiiraa?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • Te haapiiraa maoti te hoê tapao
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te haafaufaa ore ra anei te Bibilia i te haapiiraa?
    A ara mai na! 1998
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova—2013
w13 15/10 api 12-16

A riro ei “tavini” na Iehova

‘Ua riro outou ei tavini na te Atua.’—ROMA 6:22.

EAHA TO OUTOU MANAˈO?

  • O teihea huru taviniraa ta Roma 6:22 e faahiti ra?

  • E nafea ia ore e riro ei tîtî na Satani e na teie nei ao?

  • E nafea Iehova e haamaitai ai i ta ˈna mau tavini?

1. (a) Eaha te manaˈo o te rahiraa no nia i te taviniraa? (b) No te aha mea taa ê ai te taviniraa faahitihia i roto i te Roma 6:22?

EAHA te hoê tavini? No te rahiraa, e tîtî ïa te haavîhia e te hamani-ino-hia e to ˈna fatu. Mea taa ê râ te riroraa ei tavini a te Atua. Ia au i te Parau a te Atua, e nehenehe te hoê Kerisetiano e maiti i te tavini i te hoê Fatu î i te here. A aˈo ai te aposetolo Paulo i te mau Kerisetiano matamua ia riro ei ‘tavini na te Atua,’ ua faaitoito atu oia ia tavini ia Iehova no to ratou here ia ˈna. (Roma 6:22) O teihea huru taviniraa teie? E nafea ia ore e tavini ia Satani e ta ˈna ao? Eaha te mau haamaitairaa ia riro ei tavini taiva ore a Iehova?

“E AROHA VAU I TAU FATU”

2. (a) Eaha te turai i te hoê Iseraela ia riro noa ei tavini? (b) No te aha te hoê tavini e faaoti ai ia patiahia to ˈna tariˈa?

2 E tauturu mai te Ture a te Atua ia Iseraela ia taa o teihea huru taviniraa ta Iehova e titau maira. E faatiamâhia te hoê tavini Hebera a tia ˈi ia ˈna e hitu matahiti taviniraa. (Exo. 21:2) Ua rave râ Iehova i te hoê faanahoraa faahiahia no te tavini o tei here mau i to ˈna fatu e o tei hinaaro e faaea noa ia ˈna ra. E aratai te fatu i ta ˈna tavini i te uputa fare aore ra i te pou o taua uputa ra a patia ˈtu ai i to ˈna tariˈa e te hoê tui. (Exo. 21:5, 6) No te aha te tariˈa? No te mea i roto i te reo Hebera, ua taaihia te auraroraa i te faarooraa. Ma te na reira, e faaite te hoê tavini i to ˈna hinaaro e tavini e e auraro noa i to ˈna fatu. Hoê â huru no ta tatou pûpûraa i te Atua. E faaite te reira e ua ineine tatou i te auraro i te Atua no to tatou here ia ˈna.

3. No te aha e pûpû ai ia tatou i te Atua?

3 Ua faaoti tatou e tavini ia Iehova hou a bapetizo ai. A pûpû ai ia tatou ia Iehova, te fafau atu nei tatou e auraro ia ˈna e e rave i to ˈna hinaaro. Aita e taata i faahepo mai ia na reira. Hoê â atoa no te feia apî o tei bapetizohia. Ua na reira ratou no te mea ua hinaaro ratou, e ere noa no te faaoaoa i to ratou metua. No te aha e pûpû ai ia tatou i to tatou Fatu i te raˈi ra o Iehova? No to tatou here ia ˈna. Ua papai te aposetolo Ioane: “Teie hoi te hinaaro i te Atua, o te haapao i ta ˈna ra parau.”—Ioa. 1, 5:3.

E TAVINI TIAMÂ TATOU

4. Eaha tei titauhia no te riro ei “tavini no te parau-tia”?

4 Auê tatou i te mauruuru rahi ia Iehova i te horoaraa mai i tei titauhia no te riro ei tavini na ˈna! Maoti to tatou faaroo i te tusia taraehara o te Mesia, ua tiamâ mai tatou i te zugo o te hara. Noa ˈtu e mea tia ore noâ tatou, ua maiti tatou e auraro ia Iehova e ia Iesu. O ta Paulo ïa i faataa maitai i roto i ta ˈna rata faaurua: “Ua pohe mau [outou] i te ino ra, ia ora râ outou i te Atua, i to tatou Fatu ra ia Iesu Mesia.” Ua faaara o ˈna: “Aita outou i ite e, o ta outou i horoa ia outou iho ei tavini ei faaroo atu ia ˈna, e tavini ïa outou no ˈna no ta outou e faaroo ra; no te ino ra e pohe atu, no te reira ïa, no te haapao e noaa ˈtu te parau-tia ra, no te reira ïa? Ia haamaitaihia râ te Atua i te mea o outou te tavini o te ino na, e ua faaroo ma te aau atoa i te hohoˈa parau i tuuhia ˈtu ia outou na. E ua faatiamâhia outou i te ino, ua riro iho nei ra outou ei tavini no te parau-tia.” (Roma 6:11, 16-18) A tapao na e ua faahiti Paulo e mea faufaa ia “faaroo ma te aau atoa.” E riro ïa tatou ei “tavini no te parau-tia” a pûpû ai ia tatou ia Iehova.

5. Eaha ta tatou aroraa, e no te aha?

5 Ei tavini pûpûhia a te Atua, e piti aroraa ta tatou. A tahi, te aroraa ïa i to tatou huru tia ore mai ia Paulo. Ua papai o ˈna: “Te oaoa nei hoi au i te ture a te Atua, i te haapaoraa i te taata i roto ra; te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te fa[a]riroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei.” (Roma 7:22, 23) Ei taata hara, e mea tia atoa ia haavî noa i to tatou mau hinaaro tia ore. Ua aˈo mai te aposetolo Petero: “Ei feia tiamâ outou, eiaha râ taua tiamâ no outou ra e faarirohia ei tapoˈi parau ino, ei tavini râ outou no te Atua.”—Pet. 1, 2:16.

6, 7. E nafea Satani e turai ai i te taata ia manaˈo e mea au mau teie nei ao?

6 Te piti, o te aroraa ïa i teie nei ao faaterehia e te mau demoni. Te faaohipa nei Satani, te arii o teie nei ao, i te mau mauhaa atoa ia taiva tatou ia Iehova e ia Iesu. Te hinaaro ra o ˈna e faatîtî ia tatou ma te faahema ia tatou ia riro i to teie nei ao. (A taio i te Ephesia 6:11, 12.) Te tahi o ta ˈna mau ravea, o te turairaa ïa i te taata ia manaˈo e mea au mau ta ˈna ao. Ua faaara te aposetolo Ioane: “O te taata i hinaaro i teie nei ao ra, aore te hinaaro i te Metua ra i roto ia ˈna. O te mau mea atoa o teie nei ao, o te hinaaro tia ore o te tino nei, e te hinaaro tia ore o te mata nei, e te ahaaha o te oraraa nei, e ere ïa i to ǒ mai i te Metua ra, no teie nei ao anaˈe ïa.”—Ioa. 1, 2:15, 16.

7 Na te ao atoa, te hinaaro nei te taata e rave rahi atu â taoˈa materia. Te turai nei Satani i te taata ia manaˈo e na te moni e faaoaoa ia ratou. Mea rahi te fare toa rarahi. Te faaitoito noa nei te mau parau faatianiani i te huru oraraa niuhia i nia i te taoˈa e te faaanaanataeraa. Te pûpû nei te mau pu e faanaho ra i te mau tere ia haere i te mau vahi nehenehe mau na muri i te feia hoê â huru feruriraa to ratou i to teie nei ao. Te faaitoito-noa-hia nei tatou ia taui i to tatou huru oraraa, ia au râ i te hinaaro o teie nei ao.

8, 9. Eaha te fifi atâta e vai ra, e no te aha?

8 Ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano matamua no nia i te feia i roto i te amuiraa o tei faaite na i te huru feruriraa o teie nei ao: “[No ratou], mea maitai te hauti i te ao ra. E porao ïa, e ino ïa, te parahi ra ma te hauti i ta ratou haavare, amu noa ˈi ratou i te oroa e outou atoa ra; Ia parau hoi ratou i te parau rahi faufaa ore faaahaaha ra, te vare ra ia ratou, no te rahi o te taiata e te hinaaro o te tino ra, tei ora roa mai no roto i te feia i parahi i roto i te hapa ra. Te parau faatiamâ ra ia ratou, e e tîtî hoi ratou iho na te ino; o ta te taata hoi e vi ra, ua tîtî ïa oia ia ˈna.”—Pet. 2, 2:13, 18, 19.

9 Eita te haamâharaa i “te hinaaro tia ore o te mata nei” e faatiamâ i te hoê taata. E riro râ o ˈna ei tîtî na te fatu ite-ore-hia o teie nei ao, o Satani te Diabolo. (Ioa. 1, 5:19) Mea atâta mau ia faatîtîhia e te nounou taoˈa e mea fifi mau ia tiamâ mai.

TE HOÊ TOROA MAURUURU MAU

10, 11. (a) O vai ma ta Satani e hinaaro iho â e faahema? (b) E nafea te haapiiraa teitei e haafifi ai ia ratou?

10 Mai i roto i te ǒ i Edene, te aro nei Satani i te feia aravihi ore. Te feia apî iho â râ. Te riri nei oia a maiti ai te hoê taata apî aore ra te tahi atu e riro ei tavini a Iehova. Te hinaaro ra te enemi o te Atua ia taiva te feia i pûpû ia ratou ia Iehova.

11 A haamanaˈo na i te tavini tei farii ia patiahia to ˈna tariˈa. E mauiui paha o ˈna maa taime. E faaite râ tera tapao e ua hinaaro o ˈna e faaea i to ˈna ra fatu. Mea fifi paha no te feia apî ia rave i te hoê faaotiraa tei taa ê i ta vetahi ê. Te paturu ra Satani i te manaˈo e e oaoa te hoê taata e toroa anaˈe ta ˈna i roto i teie nei ao. E oaoa noa râ tatou a tuu ai ia Iehova na mua roa i roto i to tatou oraraa. “O tei faaroo â e ua haapao i te parau a te Atua, o ratou tei maitai,” ta Iesu ïa i haapii. (Luka 11:28) Te ora nei te mau Kerisetiano pûpûhia no te rave i to te Atua hinaaro, eiaha to Satani. Te taio e te feruri maite nei ratou i te ture a Iehova i te rui e te ao. (A taio i te Salamo 1:1-3.) Mea rahi roa râ te taime ta te rahiraa o te mau haapiiraa teitei e titau nei. Aita ïa e taime faahou no te hoê tavini a Iehova no te feruri maite i te Bibilia e te tavini i te Atua.

12. Eaha te maitiraa e vai ra i mua i te feia apî i teie mahana?

12 E nehenehe te hoê fatu e ere i te Kerisetiano e haafifi i te hoê tavini o te haamori ra ia Iehova. I roto i ta ˈna rata matamua i to Korinetia, ua na ô atu Paulo: “E tavini anei oe i parauhia ˈi ra? eiaha e haapao i te reira; ia noaa râ ia oe te tiamâ ra, o te reira.” (Kor. 1, 7:21) Mea au aˈe ïa ia tiamâ mai i tera huru fatu. I teie mahana, i te fenua e rave rahi, te faahepo nei te ture ia haere i te haapiiraa e tae roa i te hoê faito matahiti. Ia oti, na ratou e maiti. Ia haere te hoê Kerisetiano i te haapiiraa teitei no te fanaˈo noa i te hoê toroa i roto i teie nei ao, e taotiahia to ˈna tiamâraa no te rave i te taviniraa taime taatoa.—A taio i te Korinetia 1, 7:23.

E tavini oe i teihea fatu?

TE HAAPIIRAA TEITEI AˈE AORE RA TE HAAPIIRAA MAITAI AˈE?

13. O teihea haapiiraa te tauturu rahi aˈe ra i te mau tavini a Iehova?

13 Ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano i Kolosa: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia.” (Kol. 2:8) Mea rahi te orometua e haapii atu nei i “te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei.” E pinepine aita te mau piahi o tei faaoti i te haapiiraa teitei i faaineinehia no te arai i te mau fifi o te oraraa. Area te mau tavini a Iehova, te maiti nei ratou i te hoê haapiiraa o te tauturu ra ia ratou ia ite e nafea ia fanaˈo i te hoê oraraa au noa no te tavini i te Atua. Te haamanaˈo nei ratou i te aˈoraa a Paulo ia Timoteo: “Area te paieti e te mauruuru ra, o te taoˈa rahi mau ïa. E teie nei, e maa ta tatou, e te ahu, ia mauruuru tatou i te reira.” (Tim. 1, 6:6, 8) Aita te mau Kerisetiano mau e tutava ra i te noaa i te mau parau tuite e rave rahi e i te tiaraa iˈoa. Te tutava nei râ ratou i te fanaˈo i te mau “episetole haamaitai.” O te feia ïa ta ratou i tauturu ia riro mai ei pǐpǐ a Iesu. Te na reira nei ratou ma te poro atu â.—A taio i te Korinetia 2, 3:1-3.

14. Ia au i te Philipi 3:8, eaha to Paulo manaˈo i ta ˈna fanaˈoraa taa ê e tavini i te Atua e te Mesia?

14 A hiˈo na i te aposetolo Paulo. Ua haapiihia o ˈna e Gamaliela, te haapii Ture ati Iuda. E nehenehe e faaauhia ta ˈna haapiiraa i te haapiiraa tuatoru i teie mahana. Eaha râ to Paulo manaˈo a faaau ai i te reira i te fanaˈoraa taa ê e tavini i te Atua e te Mesia? Ua papai o ˈna: “Mea faufaa ore atoa te mau mea atoa nei ia ˈu, i te maitai rahi ra i te ite i te Mesia i tau Fatu ra ia Iesu: e faarue ai au i te mau mea atoa ra, e e aua [aore ra e mea hairiiri] ïa ia ˈu, ia noaa ia ˈu te Mesia.” (Phil. 3:8) E tauturu te reira i te mau Kerisetiano apî e i to ratou mau metua ia rave i te faaotiraa î i te paari no nia i te haapiiraa. (A hiˈo i te mau hohoˈa.)

E FAUFAAHIA OE I TE HAAPIIRAA MAITAI AˈE

15, 16. Eaha te haapiiraa ta te faanahonahoraa a Iehova e horoa ra, e ma teihea fa?

15 Eaha te ite-pinepine-hia ra i roto i te haapiiraa tuatoru e rave rahi? E ere anei te peu morare ore e te inu-hua-raa i te ava? Aita anei tera mau faanahoraa e turu ra i te haapiiraa niu ore o te tauiuiraa o te mau mea ora? (Eph. 2:2) Area te faanahonahoraa a Iehova, te horoa nei ïa i te haapiiraa maitai aˈe i roto i te amuiraa au mau. E nehenehe tatou taitahi e faufaahia i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano tahebedoma. Te vai atoa ra te mau haapiiraa taa ê no te mau taeae pionie taa noa (Haapiiraa Bibilia no te mau taeae taa noa) e no te mau hoa faaipoipo pionie (Haapiiraa Bibilia no te mau taeae faaipoipo e ta ratou vahine). E tauturu mai tera mau haapiiraa Kerisetiano ia auraro ia Iehova, to tatou Fatu i te raˈi.

16 E itea ia tatou e rave rahi pue parau mau faufaa roa i roto i te Index des publications e te CD-ROM Watchtower Library. Te fa o tera haapiiraa Bibilia, o te haamoriraa ïa ia Iehova. Te haapii mai ra te reira e nafea ia tauturu ia vetahi ê ia faafaite i te Atua. (Kor. 2, 5:20) E nehenehe atoa ïa tera mau taata e haapii i te tahi atu.—Tim. 2, 2:2.

TE HAAMAITAIRAA A TE TAVINI

17. Eaha te mau haamaitairaa ia maiti i te haapiiraa maitai aˈe?

17 I roto i te parabole a Iesu o te mau taleni, ua haapopouhia na tavini taiva ore e piti. Ua oaoa raua, oia atoa to raua fatu o tei horoa ˈtu â i te ohipa. (A taio i te Mataio 25:21, 23.) E oaoa e e haamaitaihia tatou a maiti ai i te haapiiraa maitai aˈe. Te hiˈoraa ïa o Michael. E piahi aravihi mau o ˈna e ua hinaaro to ˈna mau orometua e aparau ia ˈna no nia i te neheneheraa e haere i te haapiiraa tuatoru. Ua maere mau ratou a maiti ai Michael i te hoê tau haapiiraa poto no te haapii mai i te tahi ohipa no te amo i ta ˈna mau haamâuˈaraa ei pionie tamau. Te tatarahapa ra anei o ˈna? Te faatia ra o ˈna: “Mea faufaa roa te haapiiraa Kerisetiano ta ˈu i fanaˈo ei pionie e i teie nei ei matahiapo. Eita e nehenehe e faaau te mau haamaitairaa e te mau hopoia ta ˈu i fanaˈo i te tahi noa ˈˈe tino moni. Te oaoa mau nei au i te maitiraa eiaha e haere i te haapiiraa teitei.”

18. No te aha e maiti ai i te haapiiraa maitai aˈe?

18 Te tauturu maira te haapiiraa maitai aˈe ia ite i to te Atua hinaaro e ia tavini ia ˈna. Te horoa atoa maira i te tiaturiraa e e ‘faaorahia tatou i te tapea o te pohe, ia noaa te tiamâ maitai o te tamarii a te Atua.’ (Roma 8:21) E te mea faufaa ˈtu â, tera te ravea maitai aˈe no te faaite e te here mau ra tatou i to tatou Fatu i te raˈi ra o Iehova.—Exo. 21:5.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono