VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/7 api 14-15
  • Ua arai te hoê vahine maramarama i te ati

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua arai te hoê vahine maramarama i te ati
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E hamani maitai i haafaufaa-ore-hia
  • Ua faaite o Abigaila i to ˈna maramarama
  • Te mau haapiiraa ta tatou e huti mai
  • Ua haa oia ma te feruriraa maitai
    A pee i to ratou faaroo
  • Te auraroraa a te hoê vahine—Eaha te auraa?
    A ara mai na! 1996
  • Te mau vahine o tei faaoaoa i to Iehova aau
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2003
  • E vai anei te haamaitairaa a iehova i nia ia outou?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/7 api 14-15

Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova

Ua arai te hoê vahine maramarama i te ati

E VAHINE ara maite tei faaipoipohia i te hoê taata faufaa ore—tera ïa te huru tupuraa o Abigaila raua o Nabala. “E vahine ite maitai i te parau, e te maitai hoi i te huru” o Abigaila. Area o Nabala ra, “e taata mârô [ïa], e te rave i te parau iino.” (Samuela 1, 25:3) Na roto i te ohipa i roohia i nia i teie nau taata faaipoipo tei taa ê roa i te tahi e te tahi, ua haamanaˈo-noa-hia to raua iˈoa i roto i te aamu Bibilia. E hiˈo anaˈe na e mea nafea.

E hamani maitai i haafaufaa-ore-hia

Tei te senekele 11 H.T.T. tatou. Ua faatavaihia na o Davida ei arii e faatere mai ia Iseraela a muri aˈe, aita râ oia e arii ra, ua tapuni râ oia. Inaha, ua opua o Saula, oia te arii e faatere ra, e haapohe ia ˈna. No reira ˈtura, ua faahepohia o Davida ia ora mai te hoê taata tapuni. Ua haere atura oia e tau 600 hoa to ˈna e parahi i te medebara no Parana, i te pae apatoa no Iuda i pihai atu i te medebara no Sinai.—Samuela 1, 23:13; 25:1.

A parahi ai ratou i reira, ua farerei aˈera ratou i te mau tiai mamoe tarahuhia e te hoê taata o Nabala te iˈoa. E fatu na taua taata faufaa rahi no roto mai i te opu o Kaleba ra, e 3 000 mamoe e 1 000 puaaniho, e e paoti na oia i te huruhuru o ta ˈna mau mamoe i Karemela, e oire tei te pae apatoa no Heberona e peneiaˈe tau 40 noa kilometera te atea ia Parana.a Ua tauturu aˈera o Davida e to ˈna mau taata i te mau tiai mamoe a Nabala ia paruru i ta ratou mau mamoe i te nǎnǎ eiâ e hahaere na na roto i te medebara.—Samuela 1, 25:14-16.

I taua area taime ra, ua haamata ïa te paotiraa huruhuru mamoe i Karemela. E taime oroa te reira, e au i te tau auhune no te taata faaapu. E taime horoaraa ô atoa ïa, i reira te mau fatu nǎnǎ mamoe e haamauruuru ai i te feia o tei rave i te ohipa na ratou. No reira, aita o Davida i rave i te tahi ohipa teoteo i to ˈna tonoraa ˈtu hoê ahuru taata i te oire no Karemela no te ani ia Nabala ia horoa mai i te tahi maa ei faahoˈiraa i ta ratou ohipa i rave no te paruru i ta ˈna mau nǎnǎ.—Samuela 1, 25:4-9.

Aita roa ˈtu râ o Nabala i pahono maitai atu. “O vai hoi Davida?” o ta ˈna ïa i faaooo atu. I muri iho, ma te faahua parau e e mau tavini i horo ê noa o Davida e to ˈna mau taata, ua ani atura oia e: “E rave anei hoi au i ta ˈu ra pane, e ta ˈu ra pape, e ta ˈu ra puaa i patiahia e au na tau mau paoti mamoe nei, a hopoi atu ai na te mau taata itea-ore-hia e au, e to ratou vahi no reira ratou ra?” I to Davida faarooraa i teie nei parau, ua faaue atura oia i to ˈna mau taata e: “A tatua na outou atoa i ta outou mau ˈoˈe.” Tau 400 taata tei faaineine ia ratou no te aroraa.—Samuela 1, 25:10-13.

Ua faaite o Abigaila i to ˈna maramarama

Ua haerehia maira e faaite ia Abigaila, te vahine a Nabala, i te parau haavahavaha a ta ˈna tane. Peneiaˈe e ere a tahi ra to ˈna tiaraa mai no te faaafaro i te peapea i faatupuhia e Nabala. Noa ˈtu râ, aita o Abigaila i faataere. Ma te ore e faaara ˈtu ia Nabala, ua haaputu ihora oia i te taoˈa—e pae mamoe e te maa e rave rahi—e ua haere atura e farerei ia Davida i roto i te medebara.—Samuela 1, 25:18-20.

I to Abigaila iteraa ˈtu ia Davida, ua piˈo ihora oia i raro i mua ia ˈna. “Eiaha na oe, e tau fatu, e haapao i teie nei taata faufaa ore ia Nabala,” o ta ˈna ïa i taparu atu. “E rave mai oe i teie nei ô iti i hopoihia mai e to tavini vahine nei na tau fatu, e hopoi noa ˈtu na te mau taata e pee mai ia oe na, e tau fatu.” Ua na ô atoa ˈtura oia e: “E ore hoi teie [nei fifi e o Nabala] e riro ei mauiui no oe i reira, e ore to aau e peapea, e tau fatu, i reira.” Te taˈo Hebera i hurihia i ǒ nei na roto i te taˈo ra “mauiui,” e tano ïa no te tahi ahoahoraa o te haava manaˈo. No reira, te faaara ra o Abigaila ia Davida ia ore oia ia rave vave noa i te tahi mea o ta ˈna e tatarahapa i muri iho.—Samuela 1, 25:23-31.

Ua faaroo atura o Davida ia Abigaila. “Ia ora na hoi oe i ta oe parau maitai, e ia ora hoi oe o tei tapea mai ia ˈu i teie nei mahana, ia ore ia manii te toto ia ˈu,” o ta ˈna ïa i parau atu. “Ahiri oe aore i haere etaeta mai ia farerei vave mai ia ˈu nei, ua poipoi anaˈe ra, ua ore roa ua toe to Nabala e tae noa ˈtu i te hoê taata [“e omaha noa ˈtu i nia i te patu ra,” MN].”b—Samuela 1, 25:32-34.

Te mau haapiiraa ta tatou e huti mai

Te faaite ra teie aamu a te Bibilia e e ere roa ˈtu i te mea hape ia rave te hoê vahine paieti i te tahi opuaraa mai te peu e e titauhia. Ua ohipa o Abigaila ma te ofati i te mau faaueraa a ta ˈna tane ra o Nabala, tera râ, aita te Bibilia e faahapa ra ia ˈna no te ohipa o ta ˈna i rave. Area râ, te haapopouhia nei oia ei vahine maramarama e te ara maite. Na roto i te raveraa i te opuaraa i roto i teie nei tupuraa atâta, ua faaora ïa o Abigaila e rave rahi taata i te pohe.

Noa ˈtu e, i te rahiraa o te mau tupuraa, e tia i te hoê vahine ia faaite i te auraro paieti, e nehenehe atoa râ oia e ore e farii i te manaˈo o ta ˈna tane mai te peu e e nehenehe te reira e ofati i te mau faaueraa tumu tia. Parau mau, e tutava noa oia i te faaite i “te aau mǎrû e te mamahu” e eita oia e ohipa i to ˈna aˈe pae na roto i te manaˈo tahoo, te teoteo, aore ra te patoi. (Petero 1, 3:4) Teie râ, eiaha te hoê vahine paieti ia manaˈo e e tia ia ˈna ia rave i te tahi mea o ta ˈna i ite e eita e tano, aore ra o te ofati ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Oia mau, te horoa maira te aamu o Abigaila i te tahi pahonoraa papu maitai i te feia e parau onoono nei e, te faariro nei te Bibilia i te mau vahine ei mau tîtî.

Te haapii atoa maira teie nei aamu ia tatou i te parau no te hitahita ore. I te tahi mau taime, ua faaite maite o Davida i teie nei huru. Ei hiˈoraa, aita oia i hinaaro e haapohe i te Arii tahoo ra o Saula, noa ˈtu e e ravea ta ˈna e e hopoi mai te pohe o Saula i te hau no Davida. (Samuela 1, 24:2-7) Area râ, i to Nabala faaoooraa mai ia ˈna ma te vahavaha, ua riri vave atura o Davida e ua opua e tahoo. E faaararaa maramarama maitai teie no te mau Kerisetiano e tutava nei “eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei.” I te mau taime atoa, e tia ia ratou ia pee i teie nei faaueraa a Paulo: “Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri.”—Roma 12:17-19.

[Nota i raro i te api]

a Te manaˈohia ra e e haere roa te medebara no Parana i te pae apatoerau e tae noa ˈtu i Bere-seba. Mea rahi ïa te fenua faaamuraa nǎnǎ i taua tuhaa fenua ra.

b “Te hoê taata e omaha noa ˈtu i nia i te patu ra,” e pereota matauhia teie na roto i te reo Hebera no te faataa i te mau tane, e parau haavahavaha ïa.—A faaau e Te mau arii 1, 14:10.

[Hohoˈa i te api 15]

Te pûpû ra o Abigaila i te ô na Davida

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono