VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/12 api 10-14
  • O Iehova, e Atua o tei “ineine i te faaore i te hara”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Iehova, e Atua o tei “ineine i te faaore i te hara”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha o Iehova ‘e ineine ai i te faaore i te hara’?
  • Eaha te hohonuraa ia faaore o Iehova i te hara?
  • “E ore au e manaˈo faahou i ta ratou hara”
  • E te mau faahopearaa ïa?
  • Te hoê Atua tei “ineine i te faaore i te hara”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • A tiaturi e faaore mau â Iehova i ta oe mau hara
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • Faaore i te hapa e e haamoe—Nafea?
    A ara mai na! 1995
  • O Iehova te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te faaoreraa i te hapa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/12 api 10-14

O Iehova, e Atua o tei “ineine i te faaore i te hara”

“E mea maitai oe, e Iehova, e ua ineine i te faaore i te hara.”—SALAMO 86:5, MN.

1. Eaha te hopoia teimaha ta te Arii ra o Davida i amo, e mea nafea to ˈna iteraa i te tamǎrûraa no to ˈna mafatu ahoaho?

UA ITE maitai te Arii no Iseraela tahito ra o Davida, i te hopoia teimaha o te hoê haava manaˈo faahapa. Ua papai oia e: “Ua na nia ta ˈu nei mau hara i tau upoo, mai te hopoia teiaha e ore e maraa ia ˈu ra. Ua paruparu roa vau, ua aao roa; te aue pii hua nei au i te arepurepu o tau aau.” (Salamo 38:4, 8) Ua itea mai râ ia Davida i te tamǎrûraa no to ˈna mafatu ahoaho. Ua ite oia e, noa ˈtu e te riri nei o Iehova i te hara, eita oia e riri i te taata rave hara—mai te peu e e tatarahapa mau oia e e faarue oia i to ˈna haerea hara. (Salamo 32:5; 103:3) Ma te tiaturi taatoa i te hinaaroraa o Iehova e faatae i to ˈna aroha i te feia tatarahapa, ua parau o Davida e: “E mea maitai oe, e Iehova, e ua ineine i te faaore i te hara.”—Salamo 86:5, MN.

2, 3. (a) Ia hara anaˈe tatou, eaha paha te hopoia ta tatou e amo, e no te aha te reira e riro ai ei mea maitai? (b) Eaha te atâtaraa ia “horomii-noa-hia” tatou i te manaˈo faahapa? (c) Eaha te haapapuraa ta te Bibilia e horoa maira no nia i to Iehova ineineraa i te faaore i te hara?

2 Ia hara anaˈe tatou, e riro atoa paha tatou i te amo i te hopoia hepohepo o te hoê haava manaˈo haamauiui. E mea tano teie huru haapeapearaa, e mea maitai atoa hoi. Inaha, e nehenehe te reira e turai ia tatou ia rave i te mau taahiraa avae e tano, no te faatitiaifaro i ta tatou mau hape. Ua teimaha rahi roa râ vetahi mau Kerisetiano i te manaˈo faahapa. E onoono paha to ratou mafatu e faahapa noa ra ia ratou e, eita te Atua e faaore roa mai i ta ratou hara, noa ˈtu e e tatarahapa mau ratou. Ia ˈna i haamanaˈo i te hoê hape o ta ˈna i rave na, ua parau te hoê tuahine e: “E mea peapea roa ia manaˈo anaˈe oe e, aita paha o Iehova e here faahou ra ia oe.” I muri aˈe atoa i to ˈna tatarahaparaa e to ˈna fariiraa i te mau aˈoraa tauturu a te mau matahiapo o te amuiraa, ua vai noa mai te manaˈo ra e, eita e tia i te Atua ia faaore mai i ta ˈna hara. Te faataa ra oia e: “Aita hoê mahana i mairi e aita vau i ani ia Iehova ia faaore mai i ta ˈu hara.” Mai te peu e e “horomii-noa-hia” tatou i te manaˈo faahapa, e nehenehe o Satani e tamata i te turai ia tatou ia faarue, ma te manaˈo e eita e tia ia tatou ia tavini ia Iehova.—Korinetia 2, 2:5-7, 11.

3 E ere roa ˈtu râ mai te reira to Iehova hiˈoraa i te mau ohipa! Te haapapu maira ta ˈna Parau e, ia faaite anaˈe tatou i te tatarahapa mau ma te aau rotahi, e hinaaro o Iehova, e, ua ineine o ˈna, i te faaore i ta tatou hara. (Maseli 28:13) No reira, mai te peu e ua manaˈo outou e eita roa ˈtu te Atua e faaore mai i ta outou hara, peneiaˈe te mea e hinaarohia ra, ia papu maitai aˈe ïa ia outou e, no te aha e mea nafea oia ia faaore i te hara.

No te aha o Iehova ‘e ineine ai i te faaore i te hara’?

4. Eaha ta Iehova e haamanaˈo ra no nia i to tatou huru, e nafea te reira ia ohipa i nia i ta ˈna huru raveraa ia tatou?

4 Te taio nei tatou e: “Mai te hitia o te râ e taa ê i te tooa o te te râ ra, o ta ˈna [ïa] faataa-ê-raa i ta tatou mau hara ia tatou nei. Mai te aroha o te metua i ta ˈna ra mau tamarii, o to Iehova ïa aroha i te feia i mǎtaˈu ia ˈna ra.” No te aha o Iehova e farii ai i te faaite i te aroha? Te pahono ra te irava i muri iho e: “Ua ite hoi oia i to tatou huru; te manaˈo ra oia e, e repo tatou nei.” (Salamo 103:12-14) Oia mau, eita e moehia ia Iehova e e feia tatou i hamanihia i te repo, e feia paruparu, no to tatou hoi huru taata tia ore. Te faahaamanaˈo maira te pereota ra e ua ite oia “i to tatou huru” e, te faaau ra te Bibilia ia Iehova i te hoê potera e ia tatou i te mau aˈua o ta ˈna e hamani.a (Ieremia 18:2-6) E tapea te potera i ta ˈna mau aˈua araea ia mau maitai i roto i to ˈna rima, ma te mǎrû atoa râ, no te mea ua ite oia i to ratou huru. Oia atoa, te faaaifaito nei o Iehova, te Potera Rahi, i ta ˈna mau huru raveraa i nia ia tatou, ia au i te paruparu o to tatou huru taata hara.—A faaau e te Korinetia 2, 4:7.

5. Nafea te buka Roma ia faataa i te tapea puai o te hara i nia i to tatou tino tia ore?

5 Ua taa maitai ia Iehova i te puai o te hara. Te faataa ra te mau Papai i te hara mai te hoê mana puai o te haavî i te taata i to ˈna tapea pohe. Eaha râ te puai o te tapea o te hara? I roto i te buka Roma, te faataa ra te aposetolo Paulo i faauruahia mai i te reira ma te mau parau maramarama maitai: Tei “raro aˈe [tatou] i te hara,” mai te mau faehau i raro aˈe i to ratou raatira (Roma 3:9, MN); ua “faatere” te hara i te huitaata nei mai te hoê arii ra te huru (Roma 5:21, MN); te “vai” nei, aore ra te “parahi, MN” nei, te hara i roto ia tatou (Roma 7:17, 20); te ohipa noa nei ta ˈna “ture” i roto ia tatou, ma te tamata hoi i te faatere i to tatou oraraa. (Roma 7:23, 25) Auê ïa aroraa fifi no te patoi atu i te haavîraa puai a te hara i nia i to tatou tino tia ore!—Roma 7:21, 24.

6. Nafea o Iehova ia hiˈo i te feia e imi nei i to ˈna aroha ma te mafatu tatarahapa?

6 Ua ite râ to tatou Atua aroha e eita ta tatou e nehenehe e auraro ia ˈna ma te tia roa, noa ˈtu e te hinaaro hua ra to tatou mafatu e auraro atu ia ˈna. (Te mau arii 1, 8:46) Te haapapu maira oia ia tatou ma te here e, ia imi tatou i to ˈna aroha metua ma te mafatu tatarahapa, e faaore mai oia i ta tatou hara. Ua parau te papai salamo ra o Davida e: “O ta te Atua tusia hinaaro ra, o te aau paruparu ra ïa; o te aau paruparu ra e te oto ra, e ore roa te Atua e vahavaha i te reira.” (Salamo 51:17) Eita roa o Iehova e patoi, aore ra e tâuˈa ore, i te hoê mafatu paruparu e te oto ra i te hopoia o te manaˈo faahapa. Auê ïa parau nehenehe e no te faataa i te ineineraa o Iehova i te faaore i te hara!

7. No te aha eita e tia ia tatou ia tamau noa i te rave i te hara no te mea e e Atua aroha o Iehova?

7 Tera râ, te auraa anei e, no te mea e e Atua aroha o Iehova, e tamau noa ïa tatou i te rave i te hapa, ma te faariro i to tatou huru taata hara ei otoheraa no te hara? Eita roa ˈtu! Aita o Iehova e putapû matapo noa. E otia to to ˈna aroha. Eita roa ˈtu oia e faaore i te hara a te feia e tamau nei i te rave i te hara ino ma te mafatu etaeta, ma te hinaaro mau e ma te tatarahapa ore. (Hebera 10:26-31) I te tahi aˈe pae, ia ite anaˈe oia i te hoê mafatu ‘paruparu e te oto,’ “ua ineine [oia] i te faaore i te hara.” (Maseli 17:3) E hiˈo anaˈe na i te tahi mau parau e faahitihia ra i roto i te Bibilia no te faataa i te hohonuraa o ta te Atua huru faaoreraa i te hara.

Eaha te hohonuraa ia faaore o Iehova i te hara?

8. Eaha ta Iehova e rave mau ra ia faaore mai oia i ta tatou mau hara, e eaha te faahopearaa i nia ia tatou?

8 Ua parau te Arii tatarahapa ra o Davida e: “E maoro aˈera, ua faˈi atura vau i tau hara ia oe; e aore au i huna i to ˈu nei piˈo: i na ô aˈera hoi au e, E faˈi au i tau hara ia Iehova ra; e ua faaore mai oe i te ino o taua hara na ˈu ra.” (Salamo 32:5) Te huri ra te parau ra “faaore mai” i te hoê taˈo Hebera teie hoi to ˈna auraa tumu “e afai i nia,” “e amo, e hopoi.” To ˈna auraa i ǒ nei, ‘e afai ê ïa i te hapa, te hara, te ohipa ino.’ Mai te mea ˈtura ïa e, ua afai o Iehova i te mau hara a Davida i nia e ua hopoi ê atu. (A faaau e te Levitiko 16:20-22.) Eita e ore e, ua tamǎrû te reira i te mau manaˈo faahapa ta Davida i amo noa na. (A faaau e te Salamo 32:3.) E nehenehe atoa tatou e tiaturi papu i te Atua o te faaore mai i te mau hara a te feia e imi nei i te tatarahapa na roto i to ratou faaroo i te tusia no te hoo o Iesu Mesia. (Mataio 20:28; a faaau e te Isaia 53:12.) No te feia ta Iehova i afai ta ratou hara i nia e i hopoi ê atu, aita ïa e faufaa e ia tamau noa ratou i te amo i te hopoia o te mau manaˈo faahapa no te mau hara i ravehia i mutaa iho.

9. Eaha te auraa o te mau parau a Iesu e: “E faaore mai i ta matou mau tarahu”?

9 Ua faahiti o Iesu i te mau taairaa i rotopu i te feia horoa tarahu e te feia amutarahu, no te faahohoˈa i ta Iehova huru faaoreraa i te hara. Ei hiˈoraa, ua faaue mai o Iesu ia tatou ia pure e: “E faaore mai i ta matou [“mau tarahu,” MN].” (Mataio 6:12) Ua faaau o Iesu i te mau “hara” i te “mau tarahu.” (Luka 11:4) Ia hara anaˈe tatou, e riro mai tatou ei “feia amutarahu” ia Iehova. Te parau haa Heleni i hurihia na roto i te taˈo ra “faaore,” teie atoa to ˈna auraa “e vaiiho, e faarue, i te hoê tarahu, ma te ore e titau faahou.” I roto i te hoê auraa, ia faaore anaˈe Iehova i te hara, e faaore roa atoa oia i te tarahu e ahiri eita, e titauhia mai hoi ia tatou ia aufau. E nehenehe ïa te feia hara tatarahapa e tamǎrûhia. Eita roa ˈtu o Iehova e titau e ia aufauhia te hoê tarahu o ta ˈna i faaore!—Salamo 32:1, 2; a faaau e te Mataio 18:23-35.

10, 11. (a) Eaha te hohoˈa e faahitihia ra e te pereota ra “ia paraihia,” i roto i te Ohipa 3:19? (b) Nafea te faahohoˈaraahia te hohonuraa o ta Iehova huru faaoreraa i te hara?

10 I roto i te Ohipa 3:19, te faaohipa ra te Bibilia i te tahi atu hohoˈa e faaite ra i ta te Atua huru faaoreraa i te hara: “E teie nei, e tatarahapa outou, e e fariu mai, ia paraihia ta outou hara.” Te huri ra te pereota ra “ia paraihia” i te hoê parau haa Heleni teie hoi to ˈna auraa taipe “e tumâ, e haamoe, e faaore aore ra e haamou.” Ia au i te tahi feia tuatapapa, te manaˈo e faahitihia ra i ǒ nei, o te tumâraa ïa i te parau i papai-rima-hia. Nafea ïa? I tahito ra, e faaohipahia na te hoê inita i hamanihia i te huˈa arahu anoihia i te tapau e te pape. I muri noa iho i to ˈna papairaa e teie nei inita, e nehenehe te hoê taata e rave i te hoê rimu rarirari e e tumâ i te mea o ta ˈna i papai.

11 E hohoˈa nehenehe roa teie no te hohonuraa o ta Iehova huru faaoreraa i te hara. Ia faaore anaˈe oia i ta tatou mau hara, mai te mea ˈtura e, e rave mai oia i te hoê rimu e tumâ roa ˈtu ai i te reira. Eiaha tatou ia mǎtaˈu ia faahapa noa mai oia ia tatou i taua mau hara ra a muri aˈe, inaha te faaite ra te Bibilia i te tahi atu mea faahiahia roa no nia i te aroha o Iehova, oia hoi: Ia faaore anaˈe oia i te hara, e haamoe atoa oia!

“E ore au e manaˈo faahou i ta ratou hara”

12. Ia parau anaˈe te Bibilia e e haamoe o Iehova i ta tatou mau hara, te auraa anei ïa e eita ta ˈna e nehenehe faahou e haamanaˈo i te reira, e no te aha outou e na reira ˈi i te pahono?

12 Na roto i te peropheta ra o Ieremia, ua tǎpǔ o Iehova no nia i te feia tei ô i roto i te faufaa apî e: “E faaore hoi au i ta ratou hara, e ore au e manaˈo faahou i ta ratou [“hara,” MN].” (Ieremia 31:34) Te auraa anei ïa, e ia faaore anaˈe Iehova i te hara, eita ta ˈna e nehenehe faahou e haamanaˈo i te reira? Eita. Te faahiti ra hoi te Bibilia i te mau hara a te feia e rave rahi ta Iehova i faaore, mai ta Davida atoa. (Samuela 2, 11:1-17; 12:1-13) Oia mau, aita i moehia ia Iehova te mau hapa o ta ratou i rave, e na reira atoa no tatou nei. Inaha, ua faahereherehia te faatiaraa no nia i ta ratou mau hara, e tae noa ˈtu to ratou tatarahaparaa e te faaoreraahia mai ta ratou hara e te Atua, no to tatou nei maitai. (Roma 15:4) Eaha ïa te auraa, ia parau anaˈe te Bibilia e, e ore Iehova “e manaˈo faahou” i te mau hara a te feia o ta ˈna i faaore i te hapa?

13. (a) Eaha te faahiti-atoa-hia ra i roto i te auraa o te parau haa Hebera i hurihia “e manaˈo faahou [vau]”? (b) Ia parau anaˈe o Iehova e, “E ore au e manaˈo faahou i ta ratou hara,” eaha ïa ta ˈna e haapapu maira ia tatou?

13 Te auraa o te parau haa Hebera i hurihia “e manaˈo faahou [vau],” ua hau atu ïa i te haamanaˈo-noa-raa i to mutaa ihora. Ia au i te hoê buka (Theological Wordbook of the Old Testament), te faahiti-atoa-hia ra “te auraa no te raveraa i te ohipa e tano.” E ia au i te reira, “e manaˈo faahou,” oia ïa te auraa, e rave i te tahi ohipa i nia i te feia rave hara. I to te peropheta ra o Hosea parauraa no nia i te mau Iseraela faaroo ore e, “E manaˈo oia [Iehova] i ta ratou parau ino,” te hinaaro ra te peropheta e parau e e rave o Iehova i te tahi ohipa i nia ia ratou no to ratou tatarahapa ore. No reira te toea o te irava e parau ai e: “E tahoo hoi oia i ta ratou hara.” (Hosea 9:9) I te tahi aˈe pae, ia parau anaˈe o Iehova e, “E ore au e manaˈo faahou i ta ratou hara,” te haapapu maira oia ia tatou e, ia faaore anaˈe oia i te hara a te hoê taata tatarahapa, e ore oia e ohipa faahou mai i nia ia ˈna a muri aˈe, no taua mau hara ra. (Ezekiela 18:21, 22) No reira, e haamoe oia i roto i te auraa e eita oia e faahaamanaˈo noa mai i ta tatou mau hara, no te faahapa aore ra no te faautua noa ia tatou. Te horoa maira ïa o Iehova i te hoê hiˈoraa nehenehe roa no tatou ia pee, i roto i to tatou mau taairaa e o vetahi ê. Ia tupu anaˈe te mau peapea, e mea hau aˈe ia ore e haamanaˈo noa i te mau faainoraa i ravehia na i mutaa iho, o ta outou hoi i farii na i te faaore roa.

E te mau faahopearaa ïa?

14. No te aha te faaoreraa i te hara, e ere ïa te auraa e e ape roa te hoê taata rave hara tatarahapa i te mau faahopearaa atoa o to ˈna haerea ino?

14 Te ineineraa o Iehova i te faaore i te hara, te auraa anei e e ape roa te hoê taata rave hara tatarahapa i te mau faahopearaa atoa o to ˈna haerea ino? Eita roa ˈtu. Eita tatou e nehenehe e hara noa ma te ape i te mau faahopearaa. Ua papai o Paulo e: “O ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” (Galatia 6:7) E farerei paha tatou i te tahi mau faahopearaa no ta tatou ohipa aore ra to tatou mau fifi, tera râ, i muri aˈe i to Iehova faaoreraa i ta tatou hara, eita oia e rave e ia roohia tatou i te ati. Ia tupu anaˈe te fifi, eiaha te hoê Kerisetiano ia manaˈo e, ‘Peneiaˈe te faautua maira o Iehova ia ˈu no ta ˈu mau hara i rave i mutaa iho.’ (A faaau e te Iakobo 1:13.) I te tahi aˈe pae, eita o Iehova e paruru ia tatou i te mau faahopearaa atoa o ta tatou mau ohipa iino i rave. Te faataaraa, te hapûraa hinaaro-ore-hia, te maˈi purumu, te ereraa i te tiaturi aore ra i te faatura—o te mau faahopearaa peapea paha ïa o te hara, e eita o Iehova e paruru mai ia tatou i te reira. A haamanaˈo na, noa ˈtu e ua faaore o Iehova i te mau hara ta Davida i rave e o Bate-seba e i nia ia Uria, aita oia i paruru ia Davida i te mau faahopearaa iino roa o tei tupu mai i muri iho.—Samuela 2, 12:9-14.

15, 16. Mea nafea te ture i papaihia i roto i te Levitiko 6:1-7 i te haamaitairaa i te taata i faainohia e te taata faaino atoa?

15 E mau faahopearaa ê atu paha to ta tatou mau hara. Ei hiˈoraa, a rave na i te faatiaraa i roto i te Levitiko pene 6. I roto i teie pene, te faataa ra te Ture a Mose i te hoê huru tupuraa, i reira te hoê taata e rave ai i te hoê ohipa ino mau, na roto i te haruraa i te mau faufaa a te tahi atu Iseraela, na roto i te eiâ, te taviri, aore ra te haavare. E i muri iho, e parau taua taata rave hara ra e aita o ˈna i rave i teie nei ohipa, e tae roa oia i te tǎpǔ haavare. Aita ˈtura e taahia ra e ta vai te parau mau. I muri iho râ, e haapeapea roa te haava manaˈo o te taata faaino ia ˈna, e e faˈi oia i ta ˈna hara. Ia faaore mai te Atua i ta ˈna hara, e toru mea te tia â ia ˈna ia rave: e faahoˈi i ta ˈna i rave, e aufau i te taata eiâhia te hoê utua e 20 %, e e pûpû i te hoê mamoe oni ei tusia taraehara. I muri iho, te na ô ra te ture e: “E na te tahuˈa e hopoi i te taraehara na ˈna i mua i te aro o Iehova, e e faaorehia ta ˈna hara.”—Levitiko 6:1-7; a faaau e te Mataio 5:23, 24.

16 Ua riro teie ture ei faanahoraa aroha mau no ǒ mai i te Atua ra. Ua haamaitai hoi te reira i te taata i faainohia, inaha ua faahoˈihia mai ta ˈna faufaa, e eita e ore e ua topa to ˈna hau i to te taata faaino faˈiraa i ta ˈna hara i te pae hopea. I te hoê â taime, ua haamaitai teie ture i te taata tei turaihia e to ˈna haava manaˈo ia farii i ta ˈna hapa e ia faatitiaifaro i ta ˈna ohipa ino. Oia mau, ahiri e ua patoi oia i te na reira, eita roa ˈtu ïa te Atua e faaore mai i ta ˈna hara.

17. Ia mauiui anaˈe vetahi ê na roto i ta tatou mau hara, eaha ta Iehova e titau ra ia tatou ia rave?

17 Noa ˈtu e aita tatou i raro aˈe i te Ture a Mose, te horoa maira te reira i te maramarama faufaa rahi no nia i te huru feruriraa o Iehova, e tae noa ˈtu i to ˈna manaˈo no nia i te faaoreraa i te hara. (Kolosa 2:13, 14) Ia mauiui anaˈe aore ra ia erehia anaˈe vetahi ê na roto i ta tatou mau hara, e oaoa o Iehova ia imi anaˈe tatou i te ravea no te ‘faatitiaifaro i te ino.’ (Korinetia 2, 7:11, MN) Oia ïa, te faˈiraa i ta tatou hara, te fariiraa i ta tatou hape, e te aniraa i te tatarahapa i te taata i faainohia. I reira noa tatou e nehenehe ai e tiaoro ia Iehova na nia i te tusia o Iesu, e fanaˈo atu ai i te tamǎrûraa o te hoê haava manaˈo mâ e te haapapuraa e ua faaore mai te Atua i ta tatou hara.—Hebera 10:21, 22.

18. Ia faaore Iehova i te hara, eaha paha te aˈo te apiti-atoa-hia mai?

18 Mai te hoê metua here, e nehenehe o Iehova e faaore i te hara, ma te horoa atoa râ i te aˈo. (Maseli 3:11, 12) E tia paha i te hoê Kerisetiano tatarahapa ia vaiiho i ta ˈna hopoia taa ê e tavini ei matahiapo, ei tavini tauturu, aore ra ei pionie. E mea mauiui paha no ˈna ia erehia oia no te tahi area taime i te mau hopoia taa ê o ta ˈna i poihere na. E ere râ teie huru aˈo i te auraa e, ua ere-roa-hia oia i te farii maitai o Iehova, aore ra ua haapae o Iehova i te faaore i ta ˈna hara. Hau atu, e tia ia tatou ia haamanaˈo e, ua riro te aˈo no ǒ mai ia Iehova ra, ei tapao no to ˈna here ia tatou nei. Ia farii e ia faaohipa tatou i teie nei aˈo, e maitaihia ïa tatou e e nehenehe te reira e aratai i te ora mure ore.—Hebera 12:5-11.

19, 20. (a) Mai te peu e ua rave outou i te mau ohipa iino, no te aha eita e tano ia manaˈo e eita e tia ia outou ia fanaˈo i te aroha o Iehova? (b) Eaha te vauvauhia i roto i te tumu parau i muri nei?

19 Auê ïa tamǎrûraa e ia ite e te tavini nei tatou i te hoê Atua o tei “ineine i te faaore i te hara”! Aita noa o Iehova e hiˈo ra i ta tatou mau hara e ta tatou mau hape. (Salamo 130:3, 4) Ua ite oia e eaha to roto i to tatou mafatu. Mai te peu e te manaˈo ra outou e te paruparu ra e te oto ra to outou mafatu no te mau hapa i ravehia i mutaa iho, eiaha e faaoti e eita e tia ia outou ia fanaˈo i te aroha o Iehova. Noa ˈtu te mau hape o ta outou i rave na, mai te peu e ua tatarahapa mau outou, ua rave outou i te mau taahiraa avae i titauhia no te faatitiaifaro i te ino, e ua pure outou ma te aau rotahi ia faaore mai Iehova i ta outou hara na roto i te toto o Iesu tei manii, e nehenehe outou e tiaturi papu e e tano te mau parau a te Ioane 1, 1:9 no outou: “Ia faˈi râ tatou i ta tatou hara, e parau mau ta te Atua e te tia i te faaoreraa mai i ta tatou hara, e te tamâraa ia tatou i te mau parau-tia ore atoa.”

20 Te faaitoito maira te Bibilia ia tatou ia pee i te hiˈoraa o Iehova i te pae no te faaoreraa i te hara, i roto i to tatou mau taairaa te tahi e te tahi. I roto râ i teihea faito tatou e faaore ai i te hara e e haamoe ai i te ino i ravehia e vetahi ê i nia ia tatou? E vauvauhia te reira i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a Ma te anaanatae, te faaohipahia ra te taˈo Hebera i hurihia “i to tatou huru,” no nia i te mau aˈua araea hamanihia e te hoê potera.—Isaia 29:16.

Nafea outou ia pahono?

◻ No te aha o Iehova ‘e ineine ai i te faaore i te hara’?

◻ Nafea te Bibilia ia faahohoˈa i te hohonuraa o ta Iehova huru faaoreraa i te hara?

◻ Ia faaore anaˈe Iehova i te hara, e haamoe oia i roto i teihea auraa?

◻ Eaha ta Iehova e titau ra ia tatou ia rave ia mauiui anaˈe vetahi ê na roto i ta tatou mau hara?

[Hohoˈa i te api 12]

Ia mauiui anaˈe vetahi ê na roto i ta tatou mau hara, te titau ra Iehova e ia haere atu tatou e tatarahapa

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono