E tamau anaˈe na i te imi i te Basileia e te parau-tia a te Atua
“E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” — MATAIO 6:33.
1, 2. Ua faataui te mau papai parau e te mau Pharisea i ta ratou mau ohipa maitai, i te aha, e eaha te faaararaa ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ?
UA IMI na te mau papai parau e te mau Pharisea i te parau-tia mai ta ratou i manaˈo, e ere râ mai te reira te manaˈo o te Atua. Aita ratou i mauruuru i te reira, i to ratou râ raveraa i te mau ohipa maitai, ua faariro ïa ratou i te reira ei faaiteraa haavarevare, ia itehia mai ratou e te taata. E ere o te Atua ta ratou e tavini ra, to ratou iho râ teoteo. Ua aˈo aˈera o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e na reira, ma te parau e: “E ara o te rave outou i ta outou parau maitai i mua i te aro o te taata, ia hiˈohia e ratou; aore a noaa ta outou utua i to outou Metua i te ao ra.” — Mataio 6:1.
2 Te au nei Iehova i te feia e horoa ra na te feia veve, eiaha râ te feia e horoa ra mai tei ravehia e te mau Pharisea. Ua aˈo o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e pee ia ratou: “Ia horoa râ oe i ta oe taoˈa aroha, eiaha e na mua i te faaoto i te pu, mai ta te feia haavare i te mau sunago e te mau aroâ ra, ia haamaitaihia ratou e te taata. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, Ua noaa ta ratou utua [haamauruururaa].” — Mataio 6:2.
3. a) Na roto i teihea huru te mau papai parau e te mau Pharisea i aufau-rahi-hia ˈi no ta ratou mau ô? b) Eaha te haerea taa ê roa no nia i te huru horoaraa ta Iesu i faateitei?
3 Mea pinepine te parau heleni no te parau ra ‘ua noaa rahi ia ratou’, oia hoi (apékho), i te itehia i nia i te mau parau peeraa tei ravehia i roto i te mau ohipa. Te faaite ra to ˈna faaohiparaa i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa e “ua noaa ta ratou utua”, oia hoi “ua tarima ratou i te parau peeraa o ta ratou haamauruururaa: ua faatupuhia to ratou tiaraa ia noaa i ta ratou haamauruururaa, mai te huru ra e ua horoa aˈena ratou i te parau peeraa no te reira”. (Dictionnaire interprétatif des mots du Nouveau Testament [beretane], a W. Vine.) Ua tǎpǔhia i mua i te huiraatira, i roto i te aroâ, i te horoa i te mau ô na te feia veve. Ua piihia te iˈoa o te feia horoa i roto i te mau sunago. Te feia i horoa i te mau ô faahiahia roa ˈˈe, e roaa ïa ia ratou te hanahana taa ê ia parahi i pihai iho i te mau rabi i te taime haamoriraa. Ua horoa ratou ia itehia mai e te mau taata; ua itehia ratou e ua haamaitaihia e te mau taata; no reira, ua nehenehe ia ratou e papai i te parau ra ‘Aufau-rahi-hia’ i nia i te parau peeraa no te haamauruururaa e noaa ia ratou no ta ratou ô. O Iesu râ, ua faaite onoono oia i te hoê haerea taa ê roa: A horoa ‘ma te ore e itehia; e na to Metua iho, tei ore roa i moe te hoê mea ia ˈna ra, ore noâ oia iho i te itea, e faautua faaite mai ia oe’. — Mataio 6:3, 4; Maseli 19:17.
Te mau pure ta te Atua e au
4. No te aha te huru pure a te mau Pharisea i turai ai ia Iesu ia parau e e feia haavarevare ratou?
4 Mea au roa na Iehova te mau pure o te faataehia ˈtu ia ˈna ra, eiaha râ te pure mai ta te mau Pharisea. Ua parau o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E ia pure hoi oe ra, eiaha mai ta te feia haavare, o te hinaaro i te pure tia noa i te mau sunago, e te poro aroâ ra, ia hiˈohia ratou e te taata. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, Ua noaa ta ratou utua.” (Mataio 6:5). E rave rahi mau pure ta te mau Pharisea e parau i te mahana tataitahi, i te mau taime papu maitai, noa ˈtu te vahi tei reira ratou. I te tanoraa mau, e tia ia ratou ia pure, o ratou anaˈe iho. Tera râ, ua imi ratou i te ravea ia itehia ratou i “te poro aroâ ra”, ia itehia mai e te feia tei haere na nia i na eˈa e maha, ia tae i te hora pureraa.
5. a) Eaha te tahi atu mau peu ta te mau Pharisea i rave no reira te Atua i ore ai i faaroo i ta ratou mau pure? b) Ua horoa o Iesu i te parahiraa matamua i roto i te pure ta ˈna i horoa ei hohoˈa, i te aha, e te rave ra anei te mau taata mai ia ˈna ra i to tatou mau mahana?
5 Na roto i te faaiteraa i te hoê moˈaraa haavarevare, ‘ua haamaoro hoi ratou i te pure ei haavareraa’. (Luka 20:47.) Ua faahiti te hoê tutuu i parau-noa-hia e “e tiai na te feia paieti no mutaa ihora hoê hora” na mua ˈˈe i te pure (Mishna). No reira, ma te papu maitai, e ite ïa te taata paatoa i to ratou paieti e e faahiahia ïa ratou i te reira. Aita taua mau pure ra e haere na nia ˈˈe i to ratou upoo. Ua parau o Iesu ia pure e o ratou anaˈe iho, ma te ore e na nia iho noa i te parau i te mau parau haapaoraa ore, e ua horoa oia i te hoê hohoˈa ohie roa o te pure (Mataio 6:6-8; Ioane 14:6, 14; Petero 1, 3:12). E horoa te hohoˈa pure a Iesu i te parahiraa matamua no te mau ohipa faufaa: ‘E to matou Metua i te raˈi ra, ia raa to oe iˈoa. Ia tae mai to oe ra basileia. Ia haapaohia to oe hinaaro.’ (Mataio 6:9-13). I to tatou mau mahana, mea iti roa te feia e ite ra i te iˈoa o te Atua, e e rave rahi atu â o te ore ra e hinaaro ia faaraahia oia; te faariro nei ïa ratou i te Atua mai te hoê atua aita e iˈoa. Ia tae mai te Basileia o te Atua? E rave rahi teie e manaˈo nei e ua tae aˈena mai oia, i roto ia ratou. Peneiaˈe e te pure nei ratou e ia haapaohia To ˈna hinaaro, te rave nei râ te rahiraa i to ratou iho hinaaro. — Maseli 14:12.
6. No te aha Iesu i parau ai e te mau haapaeraa maa a te mau ati Iuda, aita hoê aˈe auraa?
6 E fariihia te haapaeraa maa i mua i te aro o Iehova, eiaha râ mai tei ravehia e te mau Pharisea. Mai ta Iesu atoa i faautua i te huru i ravehia e te mau papai parau e te mau Pharisea no te horoa na te feia veve e ia pure anaˈe ratou, ua faaite atoa oia i ta ratou haapaeraa maa aore roa e auraa, na roto i teie mau parau: “E ia haapae outou i te maa, eiaha mai ta te feia haavare e faarumaruma i te mata ra; o tei faahuru ê i to ratou mata ia ite te taata e te haapae ra ratou i te maa. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na, Ua noaa ta ratou utua.” (Mataio 6:16). Ua haapapu maitai te mau tutuu i parau-noa-hia a te mau Pharisea e, i te roaraa o ta ratou haapaeraa maa, eiaha ratou e tamâ aore ra e faatavai ia ratou, ia tuu râ ratou i te rehu auahi i nia i to ratou upoo. Ia ore anaˈe ratou e haapae i te maa, e horoi ïa te mau ati Iuda ia ratou e e taurumi tamau i to ratou tino i te hinu.
7. a) Eaha tei tia i te mau pǐpǐ a Iesu ia rave ia haapae anaˈe ratou i te maa? b) No nia i te haapaeraa maa, eaha ta Iehova i hinaaro i te mau mahana o Isaia?
7 No nia i te haapaeraa maa, ua horoa o Iesu i teie aˈoraa i ta ˈna mau pǐpǐ: “E tahinu i to upoo, e e horoi i to mata; ia ore ta oe haapaeraa maa ia itea e te taata, e to Metua râ.” (Mataio 6:17, 18). I te mau mahana o Isaia, mea au na te mau ati Iuda i topa faahou i roto i te hara, i te haapae i te maa, i te faaoto i to ratou aau, i te piˈo i te upoo e i te parahi i roto i te pute e te rehu auahi. Ua hinaaro râ o Iehova e hiˈo ia ratou ia faatiamâ i te feia i haavîhia, ia horoa i te maa na te feia e poia ra, ia farii i te feia aita e fare e ia faaahu i te feia aita e ahu. — Isaia 58:3-7.
E haapue anaˈe na i te mau taoˈa i nia i te raˈi
8. Na te aha i aratai i te mau papai parau e te mau Pharisea ia ore e ite faahou i te ravea e noaa mai ai te haamaitairaa a te Atua, e teihea faaueraa tumu, tei faaitehia e Paulo i muri iho, ta ratou i ore i tâuˈa?
8 I roto i ta ratou maimiraa i te parau-tia, ua moehia i te mau papai parau e te mau Pharisea i te huru e roaa mai ai te haamaitairaa a Iehova e ua imi ratou na mua ˈˈe ia mataitaihia ratou e te taata. Ua ume-rahi-hia to ratou manaˈo e te mau peu tutuu a te taata, no reira ratou i tuu ai i te Parau papai a te Atua i te hiti. Ua tapitapi ratou no to ratou tiaraa i nia i te fenua nei, eiaha râ no te mau taoˈa i nia i te raˈi. Aita ratou i tâuˈa i te hoê parau mau ohie roa ta te hoê Pharisea, o tei riro ei kerisetiano, i papai tau matahiti i muri aˈe e: “E ta outou mau mea atoa e rave ra, e rave ma te aau atoa mai te mea e e na te Fatu [Iehova], eiaha na te taata. Ua itea hoi e, e noaa mai ta outou ra utua i te aiˈa no ǒ mai i te Fatu [Iehova] ra.” — Kolosa 3:23, 24.
9. Eaha te mau ati o te nehenehe e haamǎtaˈu i te mau taoˈa i nia i te fenua nei, nafea te hoê taoˈa mau i te paruru-maitai-hia?
9 E tâuˈa Iehova i to outou here rahi no ˈna, e eiaha i ta outou moni i te fare vairaa moni. Ua ite o ˈna e tei reira to outou mafatu i te vahi tei reira ta outou taoˈa. E nehenehe anei te pe e te huhu e haapau i ta outou taoˈa? E nehenehe anei ta te feia eiâ e faaapoo i te mau patu hamanihia e te repo e te ota e e eiâ i ta outou taoˈa? Aore ra, i to tatou tau papu ore i te pae faanavairaa faufaa, e nehenehe anei te maraaraa o te moni hoo e faaiti mai i te hooraa aore ra e faaore roa anei te toparaa o te faito o te mau moni i te reira? E eiâhia anei ta outou taoˈa no te maraaraa o te taparahi taata? Eita mai te peu e ua haapue outou i te reira i nia i te raˈi, mai te peu e mea haehaa to outou mata — mori e haamaramarama ra i to outou tino paatoa — e ua haamauhia i nia i te Basileia o te Atua e Ta ˈna parau-tia. E nehenehe te mau faufaa e mou. “Eiaha e faahope i te puai i te taoˈa ia rahi; eiaha e tiaturi i to oe iho paari. E tiatonu â oe i to oe mata i te taoˈa ra e aita nei ïa? te rave nei hoi te reira i te pererau, e te maue ê nei mai te aeto i nia i te raˈi ra.” (Maseli 23:4, 5). No te aha ïa e erehia ˈi i te taoto no te mau parau o te moni? “No te î (...) o te opu o te feia taoˈa rahi ra i ere ai ratou i te taoto.” (Koheleta 5:12). Eiaha ia moehia ia outou teie faaararaa a Iesu: “O outou nei hoi, e ore e tia ia faaroo i te Atua e te Mamona.” — Mataio 6:19-24.
Te faaroo e faaore i te hepohepo
10. No te aha e mea faufaa roa ia tiaturi tatou i te Atua maoti i te tuu i to tatou tiaturiraa i roto i te mau taoˈa materia, e eaha te aˈoraa ta Iesu i horoa no nia i taua parau ra?
10 Te hinaaro nei o Iehova e ia tiaturi tatou ia ˈna, e ia ore tatou e tuu i to tatou tiaturiraa i roto i te mau taoˈa materia. “Aore e faaroo ra e ore roa oia e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6). Ua parau o Iesu e: “Rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” (Luka 12:15). Eita te mau mirioni i te fare vairaa moni e nehenehe e faaora maoro i te mau mahaha tei maˈihia aore ra te hoê mafatu tei paruparu. “E teie nei, e aˈo atu vau ia outou, ta Iesu i parau i roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa: Eiaha e tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu, e ta outou e inu; e te ahu no to outou tino. E ere anei e rahi te ora i te maa, e te tino i te ahu?” — Mataio 6:25.
11. Mea nafea to Iesu iteraa i te rahiraa o ta ˈna mau parabole, e mea nafea te reira i te faaiteraahia i roto i te Aˈoraa i nia i te mouˈa?
11 Mea aravihi mau o Iesu i roto i te faaohiparaa i te mau parabole parau-noa-hia. E nehenehe ta ˈna e ite i te reira ma te hiˈoraa na te hiti ia ˈna: te hoê vahine e tuu ra i te hoê mori tei tuamahia i nia i te hoê vairaa mori, te hoê tiai mamoe e faataa ra i te mau mamoe e te mau puaaniho, te mau tamarii e hauti ra i nia i te hoê vahi o te matete. Mai te reira atoa te huru a horoa ˈi oia i te Aˈoraa i nia i te mouˈa. A paraparau ai oia no nia i te tapitapiraa i te mau hinaaro i te pae tino, ua ite oia i te mau faahohoˈaraa ma te hiˈo i te mau manu e maurere haere ra e te mau lili tei tapoˈi i te mau aivi. Te ueue ra e te ooti ra anei te mau manu? Aita. Te ohipa ra e te nino ra anei te mau lili? Aita atoa. Ua poiete te Atua ia ratou, e te atuatu nei hoi oia ia ratou. Tera râ, e maitai rahi aˈe to outou i te mau manu e te mau lili (Mataio 6:26, 28-30). Ua horoa oia i ta ˈna Tamaiti no outou, eiaha no ratou. — Ioane 3:16.
12. a) Te mau parabole no nia i te mau manu e te mau tiare, e auraa anei te reira e aita e faufaa na te mau pǐpǐ a Iesu ia rave i te ohipa? b) Eaha te manaˈo ta Iesu i parau no nia i te ohipa e te faaroo?
12 Aita o Iesu i hinaaro e parau e eiaha ta ˈna mau pǐpǐ e rave i te ohipa no te tamaa e te no faaahu ia ratou (hiˈo Koheleta 2:24; Ephesia 4:28; Tesalonia 2, 3:10-12). I taua poipoi o te tupuraa raau, ua haa te mau manu: ua parau ratou i te repo ia roaa mai te maa, ua tataipiti te oni e te ufa, ua hamani hoi i to ratou ofaaraa, ua aupuru e ua faaamu ratou i ta ratou mau fanauˈa. Ua ohipa ratou, ma te ore râ e tapitapi. Ua toro atoa te mau tiare i to ratou aa i roto i te repo no te maimi i te pape e te mau taoˈa maitatai i roto i te fenua, e ua turai ratou i to ratou rauere i te maramarama o te mahana. E tia ia ratou ia ruperupe maitai e ia haamatara i ta ratou mau huero na mua ˈˈe ratou e pohe ai. Ua ohipa ratou, ma te ore râ e tapitapi. No te mea e te haamâha nei te Atua i te hinaaro o te mau manu e o te mau lili, ‘e ore anei ïa oia e haamâha hau atu â i to outou mau hinaaro, o outou i te faaroo tapetepete’? — Mataio 6:30.
13. a) No te aha e mea tano no Iesu i te raveraa i te hoê faito reni, te hoê kubiti, no te parau no nia i te ravea no te faaroa atu â i te hoê oraraa? b) Nafea outou e nehenehe ai e faaroa i to outou ora, mai te huru ra e tau mirioni e mirioni o te kilometera?
13 A tiaturi na ïa. Eiaha e haapeapea. Eita te haapeapearaa e taui i te hoê aˈe mea. “E o vai hoi to outou e tia ia haamaoro i to ˈna iho tino e ia hoê aˈe kubiti ia tapitapi ia ˈna iho?”, ta Iesu ïa i ani (Mataio 6:27). No te aha râ Iesu i tahoê ai i te faito o te reni, te hoê kubiti, i te hoê faito o te taime i roto i te roaraa o te hoê oraraa? Peneiaˈe e no te mea te faaau pinepine nei te Bibilia i te ora o te mau taata i te hoê tere ma te faaohipa i te mau parau mai “te eˈa o te feia rave hara ra”, “te eˈa (...) o te feia parau-tia ra”, ‘te eˈa atea e te aano e tae atu ai i te pohe’ e ‘te eˈa apǐapǐ e te piri e tae atu ai i te ora’. (Salamo 1:1; Maseli 4:18; Mataio 7:13, 14.) Eita te tapitapiraa no nia i te mau hinaaro o te mau mahana atoa e faaroa atu â i te ora o te hoê taata, i roto atoa i te hoê faito iti haihai, mai “te hoê kubiti”. Tera râ, e au ra e e nehenehe tatou e faaroa atu â i to tatou ora tau mirioni e mirioni kilometera, eiaha râ ma te aniani na roto i te manaˈo tapitapi e: “Eaha ta matou ia amu?” aore ra: “Eaha ta matou ia inu?” aore ra: “Eaha to matou ahu ia ahu?”, ma te tiaturi râ e ma te rave i te mea ta Iesu e parau ia tatou ia rave: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” — Mataio 6:31-33.
Mea nafea e roaahia ˈi te Basileia o te Atua e Ta ˈna parau-tia
14. a) Eaha te tumu parau o te Aˈoraa i nia i te mouˈa? b) Na roto i teihea ravea ino to te mau papai parau e te mau Pharisea imiraa i te Basileia e te parau-tia?
14 I roto i te pereota matamua o ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa, ua parau o Iesu e te Basileia o te raˈi, no te feia ïa o te ite i to ratou mau hinaaro i te pae varua. I roto i te maharaa o te pereota, ua haapapu oia e e haamâhahia te feia tei poia e tei poihâ i te parau-tia. I ǒ nei, te tuu ra Iesu i te Basileia e te parau-tia a Iehova i te parahiraa matamua. Ua riro teie mau mea ei tumu parau o te Aˈoraa i nia i te mouˈa. Ua riro ratou ei pahonoraa i te mau hinaaro o te mau taata paatoa. Na roto râ i teihea ravea e nehenehe ai e naeahia te Basileia e te parau-tia a te Atua? Nafea tatou e tia ˈi i te tamau maite i te imi i te reira? Eiaha mai ta te mau papai parau e ta te mau Pharisea i rave. Ua imi ratou i te Basileia e te parau-tia maoti te Ture a Mose, e, ia au i ta ratou parau, tei roto atoa te mau tutuu i parau-noa-hia, inaha ua tiaturi ratou e ua horoahia te mau tutuu i parau-noa-hia e te Atua i nia i te mouˈa Sinai, mai te Ture papaihia atoa.
15. a) Ia au i te mau ati Iuda, i teihea taime ta ratou mau tutuu parau-noa-hia i horoahia ˈi, e mea nafea ratou i te faateiteiraa i te reira na nia ˈˈe i te Ture papaihia a Mose? b) I te tupuraa mau, afea râ taua mau tutuu ra i te faraa mai, e eaha to ratou faahopearaa i nia i te Ture a Mose?
15 No nia i taua parau ra, ua parau ta ratou tutuu e: “Ua roaa te Ture [“te ‘ture i parau-noa-hia’”, nota i raro i te api] ia Mose i nia i te Sinai e ua horoa oia i te reira ia Iosua ra. Ua horoa o Iosua i te reira i te feia paari ra, e te feia paari i te mau peropheta ra; e ua faatae atoa ratou i te reira i te mau melo o te sunago.” I te roaraa o te tau, ua faateiteihia ta ratou ture parau-noa-hia na nia ˈˈe i te Ture papaihia: “[Ia] haapii oia i te mea taa ê i te parau o na Buka e pae a Mose [te Ture papaihia], (...) eita oia e faautuahia i te pohe”, teie râ, “ia haapii anaˈe oia i te mea taa ê noa ˈtu i te tutuu tei haamauhia e te mau papai parau [te mau tutuu i parau-noa-hia], (...) e faautuahia ïa oia”. (Mishna.) Aita ta ratou mau tutuu parau-noa-hia i horoahia i te mouˈa Sinai ra. I te tupuraa mau, ua fa mai te reira e ua parare oioi aˈera fatata e piti senekele na mua ˈˈe i te Mesia. Ua amui te reira i te tahi atu mau faaueraa i te Ture papaihia a Mose, ma te tatara ˈtu i te tahi atu e aita to ˈna hoê aˈe auraa faahou. — Hiˈo Deuteronomi 4:2; 12:32.
16. Mea nafea te mau taata e tae atu ai i te Basileia e i te parau-tia a te Atua?
16 E ere te Basileia e te parau-tia a te Atua no roto mai i te Ture, no rapae mai râ ia ˈna: “Aore roa e taata e tiahia mai i mua i te aro o te Atua, i te ohipa a te ture ra: no te ture hoi te ite i te hara. I teie nei râ, ua itea mai nei te parau-tia a te Atua i te ture ore, i faaitehia mai ïa e te ture e te mau peropheta ra. Oia te parau-tia a te Atua i te faarooraa ia Iesu Mesia ra.” (Roma 3:20-22). No reira, e roaa te Basileia e te parau-tia a te Atua na roto i te faaroo ia Iesu Mesia, o te reira ‘ta te Ture e te mau Peropheta i faaite’ tahaa mai. Ua tupu te mau parau tohu mesia i nia ia Iesu. Ua rave hope atoa oia i te Ture; ua hopoi-ê-hia te Ture na roto i te patitiraahia i nia i to ˈna pou haamauiuiraa. — Luka 24:25-27, 44-46; Kolosa 2:13, 14; Hebera 10:1.
17. Ia au i te parau a te aposetolo Paulo, no te aha aita te mau ati Iuda i nehenehe e ite i te parau-tia a te Atua?
17 No reira te aposetolo Paulo i faaite ai e aita te mau ati Iuda i imi i te parau-tia mai tei titauhia: “O vau te ite ia ratou, e itoito to ratou i ta te Atua, e ere râ i te itoito ite. No to ratou ite ore i te parau-tia a te Atua, o ratou hoi i titau ia tupu ta ratou iho parau-tia, aita aˈenei ratou i auraro maite i te parau-tia a te Atua ra. O te Mesia hoi te faahope i te ture ei parau-tia na te feia atoa e faaroo ra.” (Roma 10:2-4). Ua papai atoa o Paulo no nia ia Iesu e: “Ua faariro hoi oia ia ˈna, i tei ore i ite i te hara ra, ei taraehara na tatou; ia faarirohia tatou ei feia parau-tia i te aro o te Atua ia ˈna ra.” — Korinetia 2, 5:21.
18. Mea nafea ‘te Mesia rîhia i nia i te hoê pou haamauiuiraa’ i te faaauraahia e te mau ati Iuda i faaohipa i te tutuu, e te mau philosopho heleni, e “te feia i haapaohia”?
18 Aita te mau ati Iuda i haafaufaa i te hoê Mesia tei faataahia no te pohe. Area te mau philosopho heleni, ua faaooo ïa ratou i te hoê Mesia mai teie te huru, tei riro ei ohipa maamaa i mua i to ratou mata. Noa ˈtu te reira, mai ta Paulo e parau ra, “te ani ra hoi te ati Iuda i te tapao, e te titau ra te Heleni i te paari; te parau nei râ matou i te Mesia [rîhia i nia i te hoê pou haamauiuiraa], e turoriraa no te ati Iuda, e e mea maamaa i te Heleni. Area i te feia i haapaohia ra, te ati Iuda e te Heleni atoa, o te mana ïa o te Atua, e te paari o te Atua, te parau i te Mesia nei. E paari rahi hoi to te mea maamaa a te Atua nei, i to te taata nei paari; e puai rahi to te paruparu o te Atua, i to te taata nei puai.” (Korinetia 1, 1:22-25.) Ua faaitehia te mana e te paari o te Atua na roto ia Iesu Mesia. Ua riro oia, no ǒ mai i te Atua ra, ei eˈa o te parau-tia e o te ora mure ore no te mau taata e auraro. “Aore roa hoi e ora ia vetahi ê, aita ˈtu hoi e iˈoa i faaitehia mai i te taata i raro aˈe i teie nei raˈi, e ora ˈi tatou nei.” — Ohipa 4:12.
19. Eaha ta te tumu parau i mua nei e faaite mai?
19 E faaite mai te tumu parau i mua nei e, ia hinaaro tatou e ora ˈtu i te haamouraa e ia roaa te ora mure ore, e tia ia tatou ia tamau i te imi i te Basileia o te Atua e Ta ˈna parau-tia. No reira, e tia ia tatou eiaha e faaroo noa i te mau parau a Iesu, ia faaohipa atoa râ.
Faahaamanaˈoraa
◻ Ua faariro te feia paieti haavare ati iuda i ta ratou mau ô aroha, ta ratou mau pure e ta ratou haapaeraa maa, i te aha?
◻ Eaha te vahi maitai no te haaputu i te hoê taoˈa?
◻ No te aha eita e tia ia tatou ia tapitapi no nia i to tatou mau hinaaro i te pae materia?
◻ Eaha ta te mau ati Iuda i parau ma te hape no nia i te tumu o ta ratou mau tutuu parau-noa-hia?
◻ Na roto i teihea ravea te Basileia o te Atua e Ta ˈna parau-tia e haere mai ai?
[Hohoˈa i te api 9]
Mea au na te mau Pharisea ia pure i te mau poro aroâ, i reira te mau taata e nehenehe ai e hiˈo ia ratou.