VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/9 api 14-19
  • Te ture a te Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ture a te Mesia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faufaa apî
  • Te ture o te tiamâraa
  • Iesu e te mau Pharisea
  • E mea faatia noa anei te ture a te Mesia?
  • Te haaviivii nei te Amuiraa faaroo kerisetiano i te ture a te Mesia
  • Te haapiiraa no roto mai i te mau hape a te Amuiraa faaroo kerisetiano
  • Te ture hou te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te ture a Mose — eaha to ˈna auraa no outou?
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
  • “Mea tia roa te ture a Iehova”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • Uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2021
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/9 api 14-19

Te ture a te Mesia

“Tei raro aˈe . . . vau i te ture i te Mesia.”—KORINETIA 1, 9:21.

1, 2. (a) Nafea e rave rahi o te mau hape a te huitaata nei e nehenehe ai e apehia? (b) Eaha ta te Amuiraa faaroo kerisetiano i ore i haapii no roto mai i te aamu o te haapaoraa ati Iuda?

“AITA te mau nunaa e te mau faatereraa i haapii noa ˈˈe i te tahi mea mai roto mai i te aamu, aore ra i ohipa ia au i te mau faaueraa tumu no reira mai.” O ta te hoê philosopho Helemani ïa no te senekele 19 i parau. Ua faataa-mau-hia te tereraa o te aamu o te taata nei mai te hoê “tereraa o te mau ohipa maamaa,” te hoê anairaa hape e te mau ati au ore roa, e nehenehe hoi e ape e rave rahi o te reira ahiri te huitaata nei i hinaaro e haapii mai roto mai i te mau hape tahito.

2 Te haamatarahia ra taua noâ hinaaro ore ra e haapii mai roto mai i te mau hape tahito i roto i teie tuatapaparaa o te ture a te Atua. Ua mono te Atua ra o Iehova i te Ture a Mose e te hoê ture maitai aˈe—te ture a te Mesia. Aita râ te mau raatira o te Amuiraa faaroo kerisetiano, tei faahua haapii e tei faahua ora ia au i teie ture, i haapii mai te maamaa rahi o te mau Pharisea. Inaha, ua faahuru ê e ua faaohipa hape te Amuiraa faaroo kerisetiano i te ture a te Mesia mai ta te haapaoraa ati Iuda atoa i rave i nia i te Ture a Mose. Mea nafea ïa? Na mua, e tuatapapa mai tatou i teie iho ture—eaha taua ture ra, no vai teie ture e mea nafea, e eaha to ˈna taa-ê-raa e te Ture a Mose. I muri iho, e hiˈopoa mai tatou e mea nafea to te Amuiraa faaroo kerisetiano faaohipa-hape-raa i teie ture. E haapii anaˈe ïa mai roto mai i te aamu e e haafaufaa anaˈe i te reira!

Te faufaa apî

3. Eaha te tǎpǔ ta Iehova i fafau no nia i te hoê faufaa apî?

3 O vai taa ê noa ˈtu i te Atua ra o Iehova te nehenehe e haamaitai i te hoê Ture tia roa? E faufaa tia roa te Ture a Mose. (Salamo 19:7) Noa ˈtu râ, ua tǎpǔ Iehova e: “Inaha, te fatata maira te anotau, e faaau ai au i te utuafare o Iseraela, e te utuafare o Iuda, i te tahi faufaa apî; eiaha mai te faufaa ta ˈu i faaau atu i to ratou ra mau metua.” Ua papaihia na Ture Ahuru—te pu o te Ture a Mose—i nia iho i te mau pǎpǎ ofai. Teie râ ta Iehova i parau no nia i te faufaa apî: “E tuu vau i tau ture i roto ia ratou, e papai au i te reira i roto i to ratou aau.”—Ieremia 31:31-34.

4. (a) Teihea Iseraela tei fariihia i roto i te faufaa apî? (b) O vai ma, taa ê noa ˈtu te mau ati Iseraela pae varua, tei raro aˈe i te ture a te Mesia?

4 O vai te fariihia i roto i teie faufaa apî? Papu maitai, e ere ïa te “utuafare o Iseraela” i te pae tino, tei patoi i te Arai o teie faufaa. (Hebera 9:15) E ere, o teie “Iseraela” apî te ‘Iseraela o te Atua,’ te hoê nunaa o te mau Iseraela pae varua. (Galatia 6:16; Roma 2:28, 29) I muri iho, e apiti mai te “feia rahi roa” no roto mai i te mau nunaa atoa e imi atoa ra i te haamori ia Iehova, i teie pǔpǔ iti o te mau Kerisetiano faatavaihia i te varua. (Apokalupo 7:9, 10; Zekaria 8:23) Noa ˈtu e aita ratou i roto i te faufaa apî, tei raro aˈe atoa râ ratou i te ture. (A faaau e te Levitiko 24:22; Numera 15:15.) Ei “hoê aˈe nǎnǎ” i raro aˈe e “hoê hoi tiai,” tei “raro aˈe” ratou pauroa “i te ture i te Mesia,” mai ta te aposetolo Paulo i papai. (Ioane 10:16; Korinetia 1, 9:21) Ua pii Paulo i teie faufaa apî te hoê “faufaa maitai roa.” No te aha? No te mea e ua niuhia te reira i nia i te mau tǎpǔ tei tupu, eiaha râ i nia i te ata o te mau mea no a muri aˈe.—Hebera 8:6; 9:11-14.

5. Eaha te tapao o te faufaa apî, e no te aha te reira e manuïa ˈi?

5 Eaha te tapao o teie faufaa? O te faatupuraa ïa i te hoê nunaa arii e tahuˈa no te haamaitai i te huitaata taatoa nei. (Exodo 19:6; Petero 1, 2:9; Apokalupo 5:10) Aita te faufaa o te Ture a Mose i faatupu aˈenei i teie nunaa mai ta Iehova i tohu, no te mea ua orure hau o Iseraela taatoa e ua erehia ratou i ta ratou haamaitairaa. (A faaau e te Roma 11:17-21.) Area râ te faufaa apî, e manuïa mau â oia, no te mea ua tuatihia oia i te hoê huru ture taa ê roa. Taa ê ïa i roto i teihea tuhaa?

Te ture o te tiamâraa

6, 7. Nafea te ture a te Mesia e pûpû ai i te tiamâraa rahi aˈe i ta te Ture a Mose?

6 Ua taai-pinepine-hia te ture a te Mesia i te tiamâraa. (Ioane 8:31, 32) Ua faaauhia te reira i “te ture tiamâ ra” e “te ture tia roa o te tiamâ ra.” (Iakobo 1:25; 2:12) Parau mau, e mea taotia te tiamâraa atoa i rotopu i te taata. Noa ˈtu râ, te pûpû nei teie ture i te tiamâraa rahi roa ˈˈe i ta te Ture a Mose, ta ˈna i mono. Nafea ïa?

7 Ei hiˈoraa, aita hoê aˈe taata i fanauhia i raro aˈe i te ture a te Mesia. Aita te parau no te nunaa e te vahi fanauraa i te mea faufaa faahou. Na te mau Kerisetiano mau e maiti ma te tiamâ i roto i to ratou mafatu e farii i te zugo e auraro i teie ture. I to ratou na reiraraa, ua ite ratou e e zugo maitai, e te mama te reira. (Mataio 11:28-30) Inaha, ua horoa-atoa-hia te Ture a Mose no te haapii i te taata e e taata hara oia e te hinaaro ru nei oia i te hoê tusia hoo no te faatiamâ mai ia ˈna. (Galatia 3:19) Te haapii ra te ture a te Mesia e ua haere mai te Mesia, ua aufau oia i te hoo maoti to ˈna ora, e ua iriti oia no tatou i te eˈa no te faatiamâ ia tatou i te haavîraa riaria a te hara e te pohe! (Roma 5:20, 21) No te fanaˈoraa i te reira, e tia ia tatou ia “faatupu i te faaroo” i roto i taua tusia ra.—Ioane 3:16, MN.

8. Eaha ta te ture a te Mesia e titau ra, e no te aha râ e ore e titauhia i te feia e ora ra ia au i te reira, ia tamau aau i te mau hanere ture?

8 E “faatupu i te faaroo” oia ïa e ora ia au i te ture a te Mesia. Tae noa ˈtu i te auraroraa i te mau faaueraa atoa a te Mesia. Te auraa anei ïa e tamau aau i te mau hanere ture e te mau faaueraa? Eita. Noa ˈtu e ua papai o Mose, te arai o te faufaa tahito, i te Ture a Mose, aita roa ˈtu Iesu, te Arai o te faufaa apî, i papai i te tahi noa ˈˈe ture. Tera râ, ua ora oia ia au i teie ture. Na roto i to ˈna oraraa tia roa, ua horoa mai oia i te hoê hiˈoraa ia pee te taatoaraa. (Petero 1, 2:21) No reira paha i faaauhia ˈi te haamoriraa a te mau Kerisetiano matamua i “Te Eˈa.” (Ohipa 9:2, MN; 19:9, 23; 22:4; 24:22) No ratou, ua haapapuhia te ture a te Mesia na roto i te hiˈoraa o te oraraa o te Mesia. No te pee i te hiˈoraa o Iesu, e tia ïa ia auraro i teie ture. Na to ratou here puai no ˈna e faaite e ua papai-mau-hia teie ture i roto i to ratou mafatu, mai tei tohuhia. (Ieremia 31:33; Petero 1, 4:8) Eita roa ˈtu te taata o te auraro no te here e manaˈo e te haavîhia ra oia—teie ïa te tahi atu tumu i piihia ˈi te ture a te Mesia “te ture tiamâ ra.”

9. Eaha te niu matamua o te ture a te Mesia, e mea nafea teie ture i te faaôraa mai i te hoê faaueraa apî?

9 I te mea e e mea faufaa te here i roto i te Ture a Mose, o te here iho ïa te niu matamua o te ture kerisetiano. Te vai ra hoi i roto i te ture a te Mesia te hoê faaueraa apî—e tia i te mau Kerisetiano ia faaite i te here faatusia no vetahi ê. E tia ia ratou ia here mai ia Iesu atoa; ua ineine oia i te horoa i to ˈna ora no to ˈna mau hoa. (Ioane 13:34, 35; 15:13) E mea tano ïa ia parau e ua riro te ture a te Mesia ei faaiteraa o te faatereraa teotaratia hau aˈe i te teitei i te Ture a Mose. Mai ta teie vea i tapao na mua ˈtu: “Te faatereraa teotaratia na te Atua ïa; e here te Atua, no reira ïa te faaterehia ra te faatereraa teotaratia e te here.”

Iesu e te mau Pharisea

10. Nafea te haapiiraa a Iesu i taa ê ai e ta te mau Pharisea?

10 E ere i te mea maere e ua aimârô Iesu e te mau raatira faaroo ati Iuda i to ˈna ra tau. Aita roa ˈtu te hoê “ture tia roa o te tiamâ ra” i ô i roto i te feruriraa o te mau papai parau e te mau Pharisea. Ua tamata ratou i te faatere i te taata na roto i te mau faatureraa taata. E mea haavî, faautua, e te faahapa ta ratou haapiiraa. Area râ ta Iesu, e haapiiraa faaitoito roa e te haamaitai! E taata aravihi oia e ua haamâha oia i te mau hinaaro mau e te mau tapitapiraa o te taata. Ua haapii atu oia ma te ohie e te manaˈo hohonu mau, na roto i te faaohiparaa i te mau faahohoˈaraa no roto mai i te oraraa i te mau mahana atoa e te mana o te Parau a te Atua. No reira, “ua maere anaˈe ihora te taata atoa i te huru o ta ˈna parau.” (Mataio 7:28) E, ua putapû to ratou mafatu i te haapiiraa a Iesu!

11. Nafea to Iesu faaiteraa e tia ia faaohipahia te Ture a Mose ma te manaˈo tia e te aroha?

11 Maoti i te amui mai e rave rahi atu â mau faatureraa i te Ture a Mose, ua faaite Iesu e nafea e tia ˈi i te mau ati Iuda ia faaohipa i taua Ture ra—ma te manaˈo tia e te aroha. Ei hiˈoraa, a haamanaˈo na i te taime a tapiri mai ai te hoê vahine i pohehia i te tapahi ia ˈna. Ia au i te Ture a Mose, e viiviihia te taata ta ˈna e tapea noa ˈtu, eita ïa e tia ia ˈna ia amui atu i roto i te rahiraa taata! (Levitiko 15:25-27) No to ˈna râ hinaaro rahi e ia ora oia, ua haere atura oia na roto i te rahiraa taata e ua tapea ihora i te ahu o Iesu. Ua mau taue atura to ˈna tapahi. Ua faahapa anei Iesu ia ˈna no to ˈna ofatiraa i te Ture? Aita; ua taa râ ia ˈna i to ˈna hepohepo rahi e ua faaite aˈera oia i te faaueraa rahi roa ˈˈe o te Ture—te here. Ua na ô atura oia ia ˈna ma te taa i to ˈna huru: “E tau tamahine, i ora oe i to faaroo; a haere ma te hau, e ma te ora i to maˈi.”—Mareko 5:25-34.

E mea faatia noa anei te ture a te Mesia?

12. (a) No te aha eita e tia ia tatou ia faaoti e mea faatia noa te Mesia? (b) Na te aha e faaite ra e te aratai ra te haamauraa e rave rahi ture i te imiraa e rave rahi ravea aperaa?

12 E tia anei ia tatou ia faaoti e no te mea e mea “tiamâ” te ture a te Mesia, e mea faatia noa ïa oia, area te mau Pharisea ra, na roto i ta ratou mau tutuu parau-vaha-hia, ua faahepo ratou i te haerea o te taata na roto i te mau opaniraa etaeta? Eita. Te faataa ra te mau faanahoraa ture i teie mahana, e te rahi noa ˈtu te mau ture, te rahi noa ˈtu atoa te mau ravea aperaa e itehia mai e te taata.a I te tau o Iesu, ua faaitoito te faarahiraa te mau ture a te mau Pharisea ia imi i te mau ravea aperaa, ia rave i te ohipa ma te faatia ture noa e te aroha ore, e ia faatupu i te hoê huru taata rapaeau noa no te huna i te viiviiraa no roto.—Mataio 23:23, 24.

13. No te aha te ture a te Mesia e titau ai i te hoê huru haerea teitei aˈe i te tahi pǎpǎ ture papaihia?

13 Area râ te ture a te Mesia, aita e faaitoito ra i teie mau haerea. Inaha, te auraroraa i te hoê ture tei niuhia i nia i te here o Iehova e o te aurarohia na roto i te peeraa i te here faatusia o te Mesia no vetahi ê, e faatupu ïa te reira i te hoê huru haerea teitei aˈe i te pee-noa-raa i te hoê pǎpǎ ture etaeta. Eita te here e imi i te mau ravea aperaa; te tapea nei te reira ia ore tatou ia rave i te mau mea iino o ta te hoê pǎpǎ ture e ore e opani tahaa ra. (A hiˈo i te Mataio 5:27, 28.) No reira, e turai te ture a te Mesia ia tatou ia rave i te mau ohipa no vetahi ê—ia faaite i te horoa maitai, te farii maitai, e te here—na roto i te mau ravea e aita te ture etaeta e faaue ra ia tatou ia rave.—Ohipa 20:35; Korinetia 2, 9:7; Hebera 13:16.

14. Eaha ta te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua i fanaˈo i te oraraa ia au i te ture a te Mesia?

14 A ora noa ˈi to ˈna mau melo ia au i te ture a te Mesia, ua fanaˈo te amuiraa kerisetiano matamua i te hoê huru mahanahana, e te here, taa ê roa i te mau haerea etaeta, faahapa, e te haavare i parare i roto i te mau sunago i taua tau ra. Ua tia mau â i te mau melo o teie mau amuiraa apî ia taa e te ora ra ratou ia au i “te ture tiamâ ra”!

15. Eaha vetahi mau tutavaraa matamua a Satani no te haaviivii i te amuiraa kerisetiano?

15 Ua hinaaro râ o Satani e haaviivii i te amuiraa kerisetiano i roto noa ia ˈna iho, mai ta ˈna i haaviivii i te nunaa Iseraela. Ua parau te aposetolo Paulo ia ara i te mau taata mai te mau urî taehae ra te huru o te “parau mai i te parau piˈo” e o te haavî i te nǎnǎ a te Atua. (Ohipa 20:29, 30) Ua aro o ˈna i te feia faaati Iuda, o tei tamata i te taui i te tiamâraa au noa o te ture a te Mesia no te faahepo i te faatîtîraa a te Ture a Mose, o tei faatiahia i roto i te Mesia. (Mataio 5:17; Ohipa 15:1; Roma 10:4) I muri aˈe te poheraa o te aposetolo hopea, aita e mea i tapea faahou ia tupu teie huru ohipa apotata. Ua rahi roa atura te viiviiraa.—Tesalonia 2, 2:6, 7.

Te haaviivii nei te Amuiraa faaroo kerisetiano i te ture a te Mesia

16, 17. (a) Eaha te viiviiraa i ravehia i roto i te Amuiraa faaroo kerisetiano? (b) Nafea te mau ture a te Ekalesia Katolika i te faaitoitoraa i te hoê manaˈo huru ê no nia i te taatiraa?

16 Mai roto atoa i te haapaoraa ati Iuda, ua rau te huru o te viiviiraa i roto i te Amuiraa faaroo kerisetiano. Ua hema atoa oia i te mau haapiiraa hape e te mau huru morare iino. Ua pinepine ta ˈna mau tutavaraa e paruru i ta ˈna nǎnǎ i te mau mana no rapae mai, i te faaino i te mau mea atoa i toe mai o te haamoriraa viivii ore. Ua rahi roa mai te mau ture etaeta e aita e vai ra i roto i te mau Papai.

17 Ua tutava hua te Ekalesia Katolika i te haamau e rave rahi roa ture ekalesia. Ua faahuru ê iho â râ teie mau ture i te mau tumu parau no nia i te taatiraa i te pae tino. Ia au i te buka ra Taatiraa e Katolikaraa (beretane), ua rave mai te ekalesia i te haapiiraa philosopho Heleni a te mau Setoiko, o tei faahapa i te mau huru mea navenave atoa. Ua haapii ihora te ekalesia e ua riro te mau mea navenave atoa i te pae taatiraa, te mau taatiraa matau-atoa-hia i roto i te faaipoiporaa, ei hara. (A faaau e te Maseli 5:18, 19.) Ua parauhia e no te fanauraa noa te taatiraa, ua oti atu ai. No reira ïa te ture ekalesia i opani ai i te mau ravea faataimeraa i te fanau, e hara ino roa te reira, o te titau i te tahi mau taime e rave rahi matahiti tatarahaparaa. Hau atu â, ua opanihia te mau perepitero ia faaipoipo, te hoê faaueraa tei faatupu e rave rahi taatiraa tia ore, e tae noa ˈtu i te hamani-ino-raa i te tamarii.—Timoteo 1, 4:1-3.

18. Eaha tei tupu i te faarahiraahia te mau ture ekalesia?

18 A rahi noa ˈi te mau ture ekalesia, ua haaputuhia te reira i roto i te mau buka. Ua haamata teie mau buka i te haapoiri e i te mono i te Bibilia. (A faaau e te Mataio 15:3, 9.) Mai te haapaoraa ati Iuda, ua faahapa te haapaoraa Katolika i te mau papai no teie ao e ua faariro i te reira mai te hoê haamǎtaˈuraa. Aita i maoro ua na nia ˈˈe teie manaˈo i te faaararaa au noa a te Bibilia no nia i te tumu parau. (Koheleta 12:12; Kolosa 2:8) Teie ta te hoê papai ekalesia o te senekele maha o to tatou nei tau ra o Jérome i parau: “E ta ˈu Fatu e, ia noaa faahou mai ta ˈu mau buka a teie nei ao aore ra ia taio noa ˈtu i te reira, ua huna ïa vau ia oe.” I muri iho, ua opani ihora te ekalesia i te mau buka—te mau buka atoa no nia i te mau tumu parau no teie ao. No reira te taata tuatapapa i te reva teitei o te senekele 17 ra o Galilée i faahapahia ˈi no to ˈna papairaa e te ohu ra te fenua ati aˈe te mahana. Ua onoono te ekalesia e e mana rahi to ˈna i nia i te mau mea atoa—i nia atoa i te mau uiraa o te reva teitei—ua faaino atura te reira i muri iho i te tiaturiraa i roto i te Bibilia.

19. Nafea to te mau fare monahi faatereraa ma te haavî?

19 Ua parare atoa te mau ture a te ekalesia i roto i te mau fare monahi, i reira hoi te mau monahi i te faataa-ê-raa ia ratou i teie nei ao no te ora ma te haapae ia ratou iho. Ua haapao maite te rahiraa fare monahi Katolika i “Te Ture a Benoît Peata.” Ua faatere te monahi rahi (no roto mai teie parau i te parau Aramea ra “metua”) ma te mana taotia-ore-hia. (A faaau e te Mataio 23:9.) Mai te peu e e fanaˈo te hoê monahi i te hoê taoˈa horoa a to ˈna mau metua, na te monahi rahi e faaoti e tia anei i te monahi aore ra te tahi atu ia fanaˈo i te reira. Ma te ore e faahapa i te mau parau ino, ua opani te hoê ture i te mau paraparauraa rii e te mau parau hauti, ma te na ô e: “Eita e tia i te hoê pǐpǐ ia paraparau i teie mau mea.”

20. Na te aha e faaite ra e ua faatupu atoa te haapaoraa Porotetani i te faatereraa haavî aita i roto i te mau Papai?

20 I muri iho, ua faito noa te haapaoraa Porotetani, tei imi i te taui i te mau peu etaeta aita i roto i te mau Papai a te haapaoraa Katolika, i te haamauraa i te mau ture haavî ma te ore e niu i nia i te Ture a te Mesia. Ei hiˈoraa, ua piihia te raatira tahito o te Reforomatio ra o Ioane Kalavino “te iriti ture o te Ekalesia faaapîhia.” Ua faatere oia i te ekalesia i te oire no Genève e e rave rahi ture etaeta e na te “mau Matahiapo” e ara ia haapaohia te reira e to ratou “toroa,” o ta Kalavino ïa i tapao, “o te tiairaa ïa i te oraraa o te taata taitahi.” (A faaau e te Korinetia 2, 1:24.) Ua hiˈopoa te ekalesia i te mau hotela e ua faature ratou e teihea tumu parau e faatiahia ia paraparau. Te vai ra te mau utua etaeta no te mau huru hape mai te himeneraa i te mau himene tura ore aore ra te oriraa.b

Te haapiiraa no roto mai i te mau hape a te Amuiraa faaroo kerisetiano

21. Eaha te mau faahopearaa rarahi i to te Amuiraa faaroo kerisetiano raveraa ‘hau i tei papaihia ra’?

21 Ua paruru anei teie mau faatureraa e mau ture atoa i te Amuiraa faaroo kerisetiano i te viiviiraa? Aita roa ˈtu! I teie mahana, ua vahi te Amuiraa faaroo kerisetiano e mau hanere pǔpǔ faaroo amaha, te tahi, mea etaeta rahi roa, area vetahi ra, mea faatia roa ïa. Na roto i te hoê aore ra i te tahi atu ravea, ua ‘hau [ratou paatoa] i tei papaihia ra,’ ma te faatia i te manaˈo taata ia faatere i te nǎnǎ e ia haafifi i te ture a te Atua.—Korinetia 1, 4:6.

22. No te aha te taivaraa te Amuiraa faaroo kerisetiano, e ere ïa te auraa e te hopearaa o te ture a te Mesia?

22 Teie râ, aita te aamu o te ture a te Mesia i hope na roto i te hoê ati. Eita roa ˈtu te Atua ra o Iehova e faatia i te mau taata rii ia faaore i ta ˈna ture. E mea puai mau te ture kerisetiano i teie mahana i rotopu i te mau Kerisetiano mau, e te fanaˈo ra ratou i te haamaitairaa rahi taa ê e ora ia au i te reira. I muri aˈe râ i te tuatapaparaa eaha ta te haapaoraa ati Iuda e ta te Amuiraa faaroo kerisetiano i rave i nia i te ture a te Atua, e mea tano ia uiui tatou e, ‘Nafea tatou e ora ˈi ia au i te ture a te Mesia a ape noa ˈi i te marei e haaviivii i te Parau a te Atua e te mau haaferuriraa e te mau ture taata o te faaino i te auraa mau o te ture a te Atua? Eaha te manaˈo aifaito e tia i te ture a te Mesia ia faatupu i roto ia tatou i teie mahana?’ Na te tumu parau i mua nei e tuatapapa i teie mau uiraa.

[Nota i raro i te api]

a O te mau Pharisea te tumu rahi o te huru haapaoraa ati Iuda e itehia ra i teie mahana, e ere ïa i te mea maere e te imi noa ra te haapaoraa ati Iuda i te mau ravea aperaa i roto i ta ˈna e rave rahi faatureraa amuihia mai no nia i te Sabati. Ei hiˈoraa, e nehenehe te hoê taata e haere ra i te hoê fare maˈi orthodoxe ati Iuda, e ite e e tapea te piha hivi taata i te tahua taitahi ia ore hoi te mau ratere “ia rave i te ohipa” e ia hara na roto i te taumiraa i te hoê pitopito. Te papai nei vetahi mau taote Orthodoxe i te mau parau raau e te inita o te mâ hoi tau mahana i muri iho. No te aha? No te mea te faariro ra te Mishnah i te papairaa mai te hoê “ohipa,” te faataa nei râ oia i te “papairaa” mai te hoê tapao mure ore.

b Ua tutuihia o Servet, tei aimârô i te tahi mau manaˈo faaroo o Kalavino, i nia i te pou ei hairesi.

Eaha ta outou e pahono?

◻ Eaha te niu matamua o te ture a te Mesia?

◻ Nafea te huru haapiiraa a Iesu i taa ê ai i ta te mau Pharisea?

◻ Nafea to Satani faaohiparaa i te hoê huru feruriraa etaeta e te haamauraa i te ture no te haaviivii i te Amuiraa faaroo kerisetiano?

◻ Eaha vetahi mau faahopearaa maitatai e ora ia au i te ture a te Mesia?

[Hohoˈa i te api 16]

Ua faaohipa Iesu i te Ture a Mose ma te manaˈo tia e te aroha

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono