VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w94 1/7 api 8-13
  • Te amu ra outou i teihea airaa maa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te amu ra outou i teihea airaa maa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te aperaa i “te amuraa a te mau demoni”
  • Te tufa nei ‘te tavini haapao maitai’ i te maa i nia i te airaa maa a Iehova
  • A ara maitai i te maa faataero e vai ra i nia i te airaa maa a te mau demoni
  • O te airaa maa a Iehova anaˈe iho te toe mai
  • Mea puai aˈe Iesu i te mau demoni
    A faaroo i te Orometua rahi
  • Te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e te mau haapiiraa demoni
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te mau demoni—e nafea ia patoi atu?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te mau taurearea—Ta vai haapiiraa ta outou e haapao maitai?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
w94 1/7 api 8-13

Te amu ra outou i teihea airaa maa?

“Eita e tia ia outou ia amu i te amuraa a [Iehova] ra, e te amuraa a te mau demoni.”—KORINETIA 1, 10:21.

1. Eaha te mau airaa maa e vai ra i mua ia tatou, e eaha te faaararaa a Paulo no nia i te reira?

TE FAAITE ra teie mau parau faauruahia a te aposetolo Paulo e te vai ra i mua i te huitaata nei e piti airaa maa taipe. E itehia te huru o te airaa maa taitahi i te huru o te maa taipe e tuuhia ra i nia iho, e te amu ra tatou pauroa i nia i te hoê aore ra i te tahi atu. Mai te peu râ te hinaaro nei tatou ia auhia tatou e te Atua, eita ïa tatou e nehenehe e amu i ta ˈna airaa maa e i te hoê â taime e amuamu rii i nia i te airaa maa a te mau demoni. Ua faaara te aposetolo Paulo e: “Ta te Etene i faatusia ra, i faatusia ïa na te mau demoni, e ere na te Atua: aore hoi au i hinaaro e ia amui atoa outou i te haamori demoni ra. Eita e tia ia outou ia inu i te aˈua a [Iehova] ra, e te aˈua a te mau demoni: eita e tia ia outou ia amu i te amuraa a [Iehova] ra, e te amuraa a te mau demoni.”—Korinetia 1, 10:20, 21.

2. (a) Eaha te airaa maa a Iehova o te vai ra i te mau mahana o Iseraela i tahito ra, e o vai te amui i te mau tusia no te maitai? (b) Eaha te auraa i te amuraa i te airaa maa a Iehova i teie nei mahana?

2 Te faahaamanaˈo ra teie mau parau a Paulo i te mau tusia no te maitai o ta te mau Iseraela i tahito i pûpû ia au i te Ture a Iehova. E piihia te fata a te Atua e airaa maa, e te taata e hopoi i te animala no te faatusia e parauhia ïa e ua faatupu oia i te taairaa piri roa e o Iehova e te mau tahuˈa. Nafea ïa? A tahi, e amui Iehova i te tusia no te mea e pîpîhia te toto i nia i ta ˈna fata e e tutuihia te meˈi i te auahi. A piti, e amui te tahuˈa i te mea e, e amu oia (e ta ˈna atoa hoi utuafare) i te ouma e te humaha atau euhia o te animala i faatusiahia. A toru, e amui te taata i pûpû i te tusia ma te amuraa i te toea o te reira. (Levitiko 7:11-36) I teie nei mahana, teie ïa te auraa e parahi amui tatou i te airaa maa a Iehova ia horoa anaˈe tatou i te huru haamoriraa o ta ˈna e titau maira, mai tei faaitehia mai e Iesu e ta ˈna mau aposetolo. No te na reira, e tia ïa ia tamaa tatou i te pae varua i ta Iehova e horoa maira na roto i ta ˈna Parau e ta ˈna faanahonahoraa. Ua opanihia te mau Iseraela, i fanaˈo na i te taairaa taa ê e o Iehova i nia i ta ˈna airaa maa, ia pûpû i te mau tusia na te mau demoni i nia i ta ratou airaa maa. Te mau Iseraela i te pae varua e to ratou mau hoa “te mau mamoe ê atu” tei raro aˈe ïa ratou i te hoê â opaniraa a te Atua.—Ioane 10:16.

3. Nafea te hoê taata e hara ˈi i te amuraa i te airaa maa a te mau demoni i teie nei mahana?

3 Nafea te hoê taata e hara ˈi i te amu i te airaa maa a te mau demoni i to tatou nei mahana? Na roto i te tururaa i te mau faufaa o te tahi noa ˈˈe mea o te patoi ra ia Iehova. I nia i te airaa maa a te mau demoni te vai ra te polititaraa taatoa a te mau demoni, o tei faanahohia no te aratai ia tatou i nia i te eˈa hape e ia fariu ê ia Iehova. O vai ma hoi te hinaaro e faaamu i to ˈna mafatu e to ˈna feruriraa i teie taoˈa taero? E patoi te mau kerisetiano mau i te amui atu i te mau tusia e pûpûhia ra e te rahiraa o te taata i teie nei mahana na te mau atua o te tamaˈi e na te mau taoˈa moni rahi.—Mataio 6:24.

Te aperaa i “te amuraa a te mau demoni”

4. Eaha te uiraa e vai ra i mua ia tatou paatoa, e no te aha e ore ai tatou e amu ma te opua mau i te airaa maa a te mau demoni?

4 Teie te uiraa e vai ra i mua ia tatou taitahi, te amu ra vau i teihea airaa maa? Eita tatou e nehenehe e ape i te mea e e tia iho â ia tatou ia tamaa i te hoê airaa maa e aore ra i te tahi atu. (A faaau i te Mataio 12:30.) Eita tatou e hinaaro e amu ma te opua mau i te airaa maa a te mau demoni. I te na reiraraa e erehia tatou i te haamaitairaa a te Atua ora parau mau hoê roa, o Iehova. I te tahi atu pae, e aratai ïa te amuraa i te maa e vai ra i nia i te airaa maa a Iehova anaˈe iho ia ora tatou e a muri noa ˈtu i roto i te oaoa! (Ioane 17:3) Te vai ra te hoê parau paari oia hoi, te huru o te hoê taata tei te huru ïa o te maa o ta ˈna e amu ra. E tia ïa i te taata taitahi o te hinaaro nei i te tino e te feruriraa oraora maitai ia haapao maitai i te huru o ta ˈna maa. Mai te mau amuamuraa hinu roa, noa ˈtu te au rahi o te tamitiraa, e ore e haamaitai tamau i te oraora-maitai-raa o to tatou nei tino, hoê atoa ïa huru no te polititaraa a teie nei ao tamitihia i te mau manaˈo a te mau demoni ua riro ïa ei mau amuamuraa taipe iino o te haaviivii i to tatou feruriraa.

5. Nafea tatou e ape ai i te rave mai i te mau haapiiraa a te mau demoni i teie nei mahana?

5 Ua tohu atea te aposetolo Paulo e i te mau mahana hopea, e arataihia te taata i rapae i te eˈa tano e te mau “parau o te mau demoni.” (Timoteo 1, 4:1) Eita e ite-noa-hia teie huru parau a te mau demoni i roto i te mau tiaturiraa hape a te mau haapaoraa, ua parare rahi atoa râ te reira na roto i te tahi atu mau ohipa. Ei hiˈoraa, e tia ia tatou ia hiˈo maitai e ia hiˈopoa maite i te huru buka e vea o ta tatou e ta tatou mau tamarii e taio nei, te huru porotarama afata teata o ta tatou e hiˈo nei, e te huru hauti e hohoˈa taviri o ta tatou e mataitai nei. (Maseli 14:15) Ia taio anaˈe tatou i te mau aamu haavare ei faaanaanataeraa, te faataa ra anei te reira i te haavîraa uˈana aroha ore, te taiataraa, aore ra te mau ohipa tahutahu? Ia taio tatou i te mau aamu mau ia noaa ia tatou te ite, te faataa papu ra anei te reira i te philosopho e aore ra i te hoê huru oraraa “aore i au i ta te Mesia ra”? (Kolosa 2:8) Te faaitehia ra anei te tahi mau ravea faufaa ore, aore ra te anihia ra anei ia riro te hoê taata ei melo no te mau taatiraa totiale a teie nei ao? Te faaitoitohia ra anei ia rahi te taoˈa? (Timoteo 1, 6:9) E buka aore ra e vea anei o tei faaite ma te aravihi i te mau haapiiraa amahamaha e ere na te kerisetiano? Ahiri e, e, te pahonoraa e te tamau noa nei â tatou i te taio aore ra i te hiˈo i teie huru mea, e nehenehe tatou e atihia i te amu i te airaa maa a te mau demoni. I teie nei mahana, e au ra e mea maramarama e te parare nei te mau hanere tausani buka e vea o te faaitoito ra i te mau philosopho a te ao nei. (Koheleta 12:12) E ere râ teie huru polititaraa i te mea apî; e eita atoa te reira e haafaufaa e e haamaitai i te taata, mai te mau parau faahema a Satani ia Eva tei ore roa ˈtu i ohipa no to ˈna maitai.—Korinetia 2, 11:3.

6. Ia titau manihini o Satani ia tamata tatou i ta ˈna mau amuamuraa demoni, e nafea mau ïa tatou?

6 No reira, ia titau manihini o Satani ia tamata tatou i ta ˈna mau amuamuraa demoni, e nafea ïa tatou? Mai ia Iesu ïa te huru i te tamataraahia e Satani ia faariro i te mau ofai ei maa. Ua pahono o Iesu: “Ua papaihia, E ore te taata e ora i te maa anaˈe ra, i te mau mea atoa râ i haapaohia e te Atua.” E i to te Diabolo pûpûraa ˈtu ia Iesu “te mau basileia atoa i te ao nei e to ratou hinuhinu” ia tipapa oia i raro e ia haamori ia Satani, ua pahono o Iesu e: “E haere ê atu oe, e Satani; ua oti hoi i te papaihia, O to Atua o Iehova ta oe e haamori, e oia anaˈe ra ta oe e faaroo.”—Mataio 4:3, 4, 8-10.

7. No te aha tatou e haavare ai ia tatou iho ia manaˈo anaˈe tatou e e nehenehe tatou e amu ma te manuïa i te airaa maa a Iehova e te airaa maa a te mau demoni atoa?

7 Eita roa ˈtu te hau e tupu i rotopu i te airaa maa a Iehova e te airaa maa faaineinehia e to ˈna mau enemi te mau demoni! Oia mau, ua tamatahia te reira i tahito ra. Te haamanaˈo ra outou i te mau Iseraela i tahito i te mau mahana o te peropheta ra o Elia. Ua faahua haamori te taata ia Iehova, ma te tiaturi atoa râ e nehenehe te tahi atu mau atua, mai ia Baala, e horoa mai i te oraraa fanaˈo. Ua haafatata o Elia i te mau taata ma te parau e: “Mai te aha te maoro o tena na feaa-piti-raa? o Iehova te Atua ra, a pee ia ˈna; o Baala, a pee ia ˈna.” Ma te papu, ua haere pirioi noa te mau Iseraela ma te tuu “na mua ˈˈe te hoê avae e i muri iho te tahi atu ïa avae.” (Te mau Arii 1, 18:21; Te Bibilia a Ierusalema, beretane) Ua faatihaehae o Elia i te mau tahuˈa a Baala ia haapapu ratou i te tiaraa atua o ta ratou atua. Te Atua o te faatae i te auahi mai te raˈi mai i nia i te tusia o ˈna ïa te Atua mau. Noa ˈtu ta ratou mau tutavaraa, aita te mau tahuˈa a Baala i manuïa. I reira ra, ua pure noa o Elia e: “E faaroo mai oe, e Iehova, e faaroo mai, ia ite teie nei feia e, o oe te Atua e Iehova.” I reira iho, haamairi maira Iehova i te auahi mai te raˈi mai e pau ihora te tusia animala faararihia e te pape. I to te taata putapûraa i te faaiteraa papu o te tiaraa Atua o Iehova, faaroo ihora te taata ia Elia e ua haapohe i te taatoaraa o te mau 450 peropheta a Baala. (Te mau Arii 1, 18:24-40) I teie nei â mahana, e tia ia tatou ia farii e o Iehova te Atua mau ma te amu papu i ta ˈna anaˈe iho airaa maa ahiri e aitâ tatou i na reira aˈena.

Te tufa nei ‘te tavini haapao maitai’ i te maa i nia i te airaa maa a Iehova

8. O vai te tavini o ta Iesu i tohu atea o ta ˈna e faaohipa no te faaamu i ta ˈna mau pǐpǐ i te maa pae varua i te roaraa o to ˈna vairaa mai, e o vai ïa teie tavini?

8 Ua tohu te Fatu ra o Iesu Mesia e i to ˈna vairaa mai e horoa te hoê “tavini haapao maitai e te paari” i te maa pae varua no ta ˈna mau pǐpǐ: “E ao to te reira tavini, to te roohia mai e to ˈna ra fatu te na reira ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e faariro oia ia ˈna ei tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” (Mataio 24:45-47) Ua ite-papu-hia e teie tavini, e ere ïa i te hoê anaˈe iho taata, e pǔpǔ râ o te mau kerisetiano faatavaihia tei pûpû ia ratou iho no te Atua. Ua tuu teie pǔpǔ i nia i te airaa maa a Iehova te maa pae varua maitai roa ˈˈe na te toea faatavaihia e te “feia rahi roa” atoa. I teie nei, te tia ra hau atu i te maha mirioni taata, te nahoa rahi, i te pae o te toea faatavaihia no te turu i te mana arii o Iehova i nia i te ao taatoa nei e i ta ˈna Basileia o te faahanahana i to ˈna ra iˈoa moˈa.—Apokalupo 7:9-17.

9. Eaha te mauhaa ta te pǔpǔ o te tavini e faaohipa ra no te horoa i te maa pae varua na te mau Ite no Iehova, e mea nafea te faataaraahia te oroa amuraa maa pae varua i tohu-atea-hia?

9 Ua faaohipa teie tavini haapao maitai i te Taiete Watch Tower Bible and Tract Society no te horoa i te maa pae varua i te mau Ite no Iehova atoa. I te mea e te pohe poia ra te amuiraa faaroo kerisetiano e te toea o te faanahoraa o te mau mea i te ereraa i te maa pae varua o te horoa mai i te ora, te tamaa maitai nei râ te nunaa a Iehova. (Amosa 8:11) Ei faatupuraa ïa i te parau tohu a Isaia 25:6: “Ei reira Iehova sabaota ra e rave ai, na te taata atoa i teie nei mouˈa, i te oroa amuraa maa maitatai, i te oroa uaina tahito, i te mau mea maitatai roa ra, i te uaina tahito faaateate-maitai-hia ra.” Mai te faaitehia i roto i te irava 7 e te 8, e tamau noa teie oroa amuraa maa e a muri noa ˈtu. Auê ïa haamaitairaa no te feia atoa i roto i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova i teie nei â, e auê ïa haamaitairaa rahi e o te vai tamau e a muri noa ˈtu!

A ara maitai i te maa faataero e vai ra i nia i te airaa maa a te mau demoni

10. (a) Mai te aha te huru o te maa e horoahia ra e te pǔpǔ o te tavini ino, e eaha ta ratou opuaraa? (b) Eaha te huru o te pǔpǔ o te tavini ino i nia i to ratou mau hoa tavini tahito?

10 E maa taero to nia i te airaa maa a te mau demoni. A hiˈopoa, ei hiˈoraa, i te maa e horoahia ra e te pǔpǔ o te tavini ino e te mau apotata. Eita te reira e faaamu aore ra e faaitoito: eita e haamaitai i te tino e te feruriraa. Eita iho â, no te mea ua faaea te mau apotata i te amu i te airaa maa a Iehova. Ei faahopearaa, noa ˈtu te huru taata apî o ta ratou i faatupu, ua moe ê ïa. Te mea e turai ra ia ratou, e ere ïa te varua moˈa, o te inoino uˈana râ. Hoê noa tapao ta ratou e onoono noa—tairi i to ratou mau hoa tavini tahito, mai ta Iesu i tohu.—Mataio 24:48, 49.

11. Eaha ta C. T. Russell i papai no nia i te maitiraa o te taata taitahi i te maa pae varua, e mea nafea oia i te faataaraa i te feia tei faarue roa i te airaa maa a Iehova?

11 Ei hiˈoraa, i te matahiti 1909, ua papai te peretiteni o te Taiete Watch Tower o te reira tau, o C. T. Russell, no nia i te feia tei faarue i te airaa maa a Iehova e o tei haamata i te rave ino i to ratou mau hoa tavini tahito. Te parau ra Te Pare Tiairaa no te 1 no atopa, 1909, e: “Te feia atoa o tei faataa ê ia ratou i te Taiete e ta ˈna ohipa, maoti i te maitai e te faaitoito i te faaroo a vetahi ê e i te faatupuraa i te mau hotu o te varua, e mea taa ê roa ta ratou e rave ra—e faaino ratou i te Tumu o ta ratou i tavini na, e, ma te huti rahi i te ara-maite-raa i nia ia ratou, ua hiˈa mǎrû noa ratou ma te aramoina roa, ma te faaino ia ratou anaˈe iho e te tahi atu taata hoê â huru feruriraa aimǎrô. . . . Ahiri e te manaˈo ra te tahi pae e e noaa ia ratou hoê â huru maa e aore ra e maa maitai aˈe to nia i te tahi atu airaa maa, e aore ra e nehenehe ratou iho e horoa hoê â huru maa e aore ra e maa maitai aˈe—a vaiiho ia ratou ia na reira . . . Tera râ, e vaiiho noa matou ia haere te tahi pae i te mau vahi atoa no te imi i te maa e te maramarama no te haamâha ia ratou, te mea maere râ, mea taa ê roa te haerea o te feia e patoi ra ia tatou. Maoti i te parau ia au i te huru matauhia a te ao, ‘Ua itehia ia ˈu te tahi mea o ta ˈu e au rahi; parahi ïa!’ e faaite ratou i te riri, te opuaraa ino, te feii, te tatamaˈi, ‘e mau ohipa ta te tino e rave e na te diabolo’ e tae roa ˈtu i te hoê otia o ta tatou e ore e ite ra i rotopu i te taata o teie nei ao. E au ra e ua ô te maamaa, te riri rahi a Satani [te hae] i roto ia ratou. E tairi vetahi pae ia matou e i muri iho e parau ratou e na matou e tairi ra. Ua ineine ratou i te parau e te papai atoa i te mau parau au ia vahavahahia e i te faahaehaa ia ratou ma te faufau.”

12. (a) Mea nafea te mau apotata i te tairiraa i to ratou mau hoa tavini? (b) No te aha e mea atâta no tatou te hinaaro e hiˈo noa i te mau papai a te mau apotata?

12 Oia mau, e pia te mau apotata i te mau buka e te mau vea o te faaite pinepine i te mau parau piˈo, te mau parau e ere i te parau mau roa, e te haavare mau e ua tae roa ratou i te hahaere aore ra te tia i te mau tairururaa a te mau Ite, ma te tamata i te ume o te ore e vai ara. I te mea e e ohipa atâta mau te faatiaraa i to tatou hinaaro e hiˈo noa, ia faaamuhia tatou i teie mau huru papai aore ra ia faaroo i ta ratou mau oreroraa viivii! E manaˈo paha tatou e ere i te mea atâta no tatou iho, tei reira noa râ te tumu o te ati. No te aha? No te hoê mea, te faaite ra te tahi o te mau papai a te mau apotata i te mau haavare ma te “parau [mǎrû]” e te “parau haavare.” (Roma 16:17, 18; Petero 2, 2:3) E ere râ anei te reira o ta outou e tiai ra no te airaa maa a te mau demoni? E noa ˈtu â ïa e e faaite te mau apotata i te tahi mau tupuraa, e mai tei matarohia, ua iritihia ïa te reira i rapae au i te taatoaraa o te tupuraa e ta ratou fa o te faaatea-ê-raa i te taata i te airaa maa a Iehova. Te taatoaraa o ta ratou mau papai no te faahapa noa e no te huri i raro! Aore roa e faaitoitoraa aˈe.

13, 14. Eaha te mau hotu a te mau apotata e ta ratou polititaraa?

13 Ua parau Iesu e: “E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa.” (Mataio 7:16) I teie nei, eaha ïa te mau hotu a te mau apotata e ta ratou mau buka e mau vea? E maha tapao e vai ra i roto i ta ratou polititaraa. (1) Te ravea paari. Te na ô ra te Ephesia 4:14 e: E “te paari i te mau peu atoa o te haavare ra.” (2) Te ite faaahaaha. (3) Te ereraa i te here. (4) Te haavare e rave rau. O te reira mau te mau tuhaa o te maa e vai ra i nia i te airaa maa a te mau demoni, o tei faanaho-taatoa-hia no te haaparuparu i te faaroo a te nunaa a te Atua.

14 E te vai ra te tahi atu tuhaa. Ua hoˈi te mau apotata ihea roa? I te rahiraa o te tupuraa, ua hoˈi faahou ratou i roto i te pouri o te amuiraa faaroo kerisetiano e ta ˈna mau haapiiraa, mai te tiaturiraa e e haere te mau kerisetiano atoa i nia i te raˈi. Hau atu â, eita te rahiraa e haapapu etaeta faahou i to ratou tiaraa no roto mai i te mau Papai no nia i te toto, te oreraa e amui i to te ao nei, e eita atoa ratou e poro faahou i te Basileia o te Atua. I te mea e ua maue ê tatou i rapae au i te pouri o Babulonia rahi, e eita roa ˈtu ïa tatou e hinaaro e hoˈi faahou i reira. (Apokalupo 18:2, 4) Ei mau tavini haavare ore a Iehova, no te aha tatou e amuamu rii ai i te polititaraa haamauhia e teie feia o tei faarue i te airaa maa a Iehova e o te tairi nei e te parau teimaha i teie nei i te feia e tauturu nei ia tatou ia rave mai i te “parau mau”?—Timoteo 2, 1:13.

15. Eaha te faaueraa tumu o te Bibilia tei tauturu ia tatou ia rave i te haerea o te paari ia faaroo anaˈe tatou i te mau faahaparaa a te mau apotata?

15 E nehenehe te tahi pae i te uiui no nia i te mau faahaparaa a te mau apotata. E haapao râ tatou ma to tatou mafatu atoa i te faaueraa tumu e vai ra i roto i te Deuteronomi 12:30, 31. I ǒ nei te faaara ra o Iehova na roto i te arai o Mose i te mau Iseraela no nia i te mau mea e tia ia apehia ia pau anaˈe te mau etene i te Fenua i tǎpǔhia. “E haapao maitai ia oe iho, ia pau ratou ra, ia ore hoi oe ia fifi i te peeraa ˈtu ia ratou ra, eiaha hoi oe e ui i to ratou ra mau atua, i te na ôraa e, I nahea teie nei mau nunaa i te haamori i to ratou ra mau atua? e na reira atoa hoi au nei: eiaha hoi oe e na reira i to oe ra Atua ia Iehova.” Oia mau, ua ite te Atua ra o Iehova i te huru ohiparaa ia hinaaro anaˈe te taata ia ite noa. A haamanaˈo ia Eva e i te vahine a Lota atoa! (Luka 17:32; Timoteo 1, 2:14) Eiaha roa ˈtu tatou e faaroo aˈe i te parau e te huru raveraa a te mau apotata. Ia ohipa noa râ tatou no te faaitoito i te taata e ia amu tatou ma te haavare ore i te airaa maa a Iehova.

O te airaa maa a Iehova anaˈe iho te toe mai

16. (a) Eaha te fatata i te tupu i nia ia Satani, i nia i ta ˈna mau demoni, e i nia i ta ˈna airaa maa taipe i reira te mau nunaa o te ao nei i te tamaaraa? (b) Eaha te tupu mai i nia i te mau taata atoa e amu tamau ra i te airaa maa a te mau demoni?

16 Ua fatata, te ati rahi i te tupu taue mai, ma te haere oioi i to ˈna hopea rahi i roto i “te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra.” (Apokalupo 16:14, 16) E naea-roa-hia to ˈna hopea ia haamou Iehova i teie faanahoraa o te mau mea e te airaa maa taipe i reira te mau nunaa o te ao nei i te tamaaraa. E faataahuri atoa o Iehova i te faanahonahoraa ite-mata-ore-hia taatoa a te Diabolo ra o Satani e ta ˈna mau pueraa demoni. Te feia o tei amu tamau i te airaa maa pae varua a Satani, te airaa maa a te mau demoni, e faahepohia ratou ia tae i te hoê amuraa mau, eiaha ei taata o te tamaa, ei maa râ—ia haamou-anaˈe-hia ratou!—Hiˈo Ezekiela 39:4; Apokalupo 19:17, 18.

17. Eaha te mau haamaitairaa tei tae mai i nia i te feia o te amu i te airaa maa a Iehova anaˈe iho?

17 O te airaa maa a Iehova anaˈe iho te toe mai. E paruruhia ïa te feia e amu ra ma te mauruuru i te reira e e fanaˈo ratou i te amu i te reira e a tau a hiti noa ˈtu. Eita roa ˈtu te ereraa i te maa noa ˈtu eaha te huru e haapeapea faahou ia ratou. (Salamo 67:6; 72:16) Ma te tino oraora maitai roa e tavini ratou i te Atua ra o Iehova i roto i te Paradaiso. I te pae hopea, e tupu ma te hanahana te mau parau faahiahia mau a te Apokalupo 21:4: “E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” No te mea e aita e patoiraa faahou, e itehia i te mau vahi atoa te mana arii o te Atua ra o Iehova i te ao taatoa nei e a muri noa ˈtu ei haamaitairaa hopea ore no ǒ mai i te Atua ra o te niniihia i nia i te huitaata tiamâ i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei. Ia noaa ia tatou teie utua maitai, ia amu ïa tatou pauroa ma te opua mau i te airaa maa a Iehova anaˈe iho, o tei î i te maa pae varua maitai roa ˈˈe!

E nafea outou ia pahono mai?

◻ E nafea tatou ia ape i te aratairaa hape a te mau haapiiraa a te mau demoni?

◻ No te aha e ore ai tatou e manuïa i te amu i te airaa maa a Iehova e i te airaa maa a te mau demoni atoa?

◻ Mai te aha te huru o te maa e horoahia ra e te mau apotata?

◻ No te aha e mea atâta mau te hinaaro e hiˈo noa ˈtu i te mau pariraa a te mau apotata?

◻ Eaha te mau hotu a te mau apotata?

[Hohoˈa i te api 10]

Ua î te airaa maa a Iehova i te maa pae varua maitai roa ˈˈe

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono