VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/3 api 18-23
  • Te oraraa ia au i te pûpûraa kerisetiano i roto i te tiamâraa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te oraraa ia au i te pûpûraa kerisetiano i roto i te tiamâraa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E faaiti te varua o te Atua i te titauraa i te mau ture
  • E faahoˈiraa anei i te Tino Aratai?
  • Feia haapii e mau faehau
  • O vai te aratai ra i to te Atua nunaa i teie mahana?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Ia ohipa amui na tatou e te Tino aratai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • Te tiaraa o “te tavini haapao maitai e te paari”
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • Eaha te ohipa a te Tino aratai i teie mahana?
    O vai te rave nei i to Iehova hinaaro i teie mahana?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/3 api 18-23

Te oraraa ia au i te pûpûraa kerisetiano i roto i te tiamâraa

“Tei ia ˈna te [v]arua o [Iehova] ra, tei reira te tiamâ.”—KORINETIA 2, 3:17; MN.

1. Ua pûpûhia te mau Ite no Iehova no vai, e no te aha ratou e faaohipa ˈi i te mau taatiraa au i te ture?

TE TIATURI nei te mau Ite no Iehova e e vai ta ratou haapaoraa e a muri noa ˈtu. No reira, te manaˈo ra ratou e tavini i te Atua “ma te varua e te parau mau” e a tau a hiti noa ˈtu. (Ioane 4:23, 24) Ei mau tia morare tiamâ, ua faatupu teie mau Kerisetiano i te hoê pûpûraa taatoa no te Atua ra o Iehova e ua faaoti papu ratou e ora ia au i te reira. No reira ïa ratou e tiaturi ai i nia i te Parau a te Atua e i nia i to ˈna varua moˈa. I to ratou tamau-noa-raa ma te mafatu taatoa i to ratou pûpûraa kerisetiano i roto i te tiamâraa i hohia mai e te Atua, te faaite ra te mau Ite i te tura e au no te tiaraa o te “feia mana toroa” a te hau e te faaohipa maitai ra ratou i te mau ravea e te mau faaauraa au i te ture. (Roma 13:1; Iakobo 1:25) Ei hiˈoraa, te faaohipa ra te mau Ite i te Taiete Watch Tower ei mauhaa au i te ture—hoê o te rahiraa e vai ra i te mau fenua rau—ia nehenehe ratou e rave i ta ratou ohipa tautururaa i te taata-tupu i te pae varua iho â râ. Ua pûpû hoi te mau Ite ia ratou no te Atua, eiaha râ no te tahi noa ˈˈe taatiraa au i te ture, e e vai to ratou pûpûraa ˈtu ia ratou no Iehova e a muri noa ˈtu.

2. No te aha ua mauruuru roa te mau Ite no Iehova i te Taiete Watch Tower e te mau taatiraa hoê â huru au i te ture?

2 Ei mau tavini pûpûhia no te Atua, e titauhia te mau Ite no Iehova ia pee i te mau faaueraa a Iesu no te “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou i roto i te iˈoa o te Metua, e no te Tamaiti, e no te [varua moˈa]; ma te haapii atu ia ratou.” (Mataio 28:19, 20) E tamau noa teie ohipa e tae noa ˈtu i te hopea o te faanahoraa o te mau mea, ia au i ta Iesu i parau e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:3, 14) I te mau matahiti atoa, te faatae ra te mau fare neneiraa a te Taiete Watch Tower e te mau taatiraa hoê â huru au i te ture, i te mau mirioni Bibilia, buka, vea iti, e te vea i te mau Ite no Iehova no te faaohipa i te reira i roto i ta ratou pororaa na te ao nei. E mea faufaa ïa teie mau ravea au i te ture no te tautururaa i te mau tavini pûpûhia no te Atua ia ora ia au i ta ratou pûpûraa.

3. Nafea te mau Ite no Iehova i te faaohiparaa na mua ˈˈe i te parau “te Taiete”?

3 E na ô paha te hoê taata e te huru paraparau a te mau Ite no nia i te Taiete Watch Tower—aore ra mea pinepine “te Taiete” noa—te faaite ra ïa e te faariro ra ratou i te reira hau atu i te hoê noa mauhaa au i te ture. Aita anei ratou e manaˈo ra e o oia te mana hopea no nia i te mau tumu parau no nia i te haamoriraa? Te haamaramarama ra te buka ra Te mau Ite no Iehova—Feia poro i te Basileia o te Atua (Farani) i teie tuhaa ma te faataaraa e: “Ia faahiti anaˈe Te Pare Tiairaa [1 no Atete 1938] i ‘Te Taiete,’ teie ïa te auraa, e ere i te hoê noa mauhaa au i te ture, o te tino râ o te mau Kerisetiano faatavaihia o tei haamau i teie ravea au i te ture e o te faaohipa ra i te reira.”a Ua tano ïa teie parau no “te tavini haapao maitai e te paari.” (Mataio 24:45) Mea na reira te mau Ite i te faaohipa-noa-raa i teie parau “te Taiete.” Oia mau, eita te mau parau te taatiraa au i te ture e “te tavini haapao maitai e te paari” e nehenehe e mono te tahi i te tahi. E maitihia te Feia faatere o te Watch Tower Society, area ra te mau Ite melo no te “tavini haapao maitai” ua faatahinuhia ïa ratou e te varua moˈa o Iehova.

4. (a) Nafea e rave rahi Ite i te paraparau no te aperaa i te taa ore? (b) No te aha tatou e vai aifaito ai no nia i te huru paraparau?

4 No te aperaa i te taa ore, e tamata te mau Ite no Iehova i te haapao maitai i ta ratou huru paraparau. Maoti i te parau, “te haapii ra te Taiete,” mea au aˈe na e rave rahi Ite i te parau mai teie te huru, “te na ô ra te Bibilia” aore ra, “ua taa ia ˈu e te haapii ra te Bibilia.” Mea na reira ratou i te haafaufaaraa i te faaotiraa i ravehia e te mau Ite taitahi iho i to ratou fariiraa i te mau haapiiraa a te Bibilia e ma te ape atoa i te horoaraa i te manaˈo tano ore e ua riro paha te mau Ite i te haavîraa a te tahi pǔpǔ faaroo amaha. Parau mau, eiaha ïa te mau manaˈo i horoahia no nia i te huru paraparau ia riro ei tumu aimârôraa. E mea faufaa hoi te huru paraparau i te mea noa e e arai ïa i te taa ore. E titauhia ïa te manaˈo kerisetiano aifaito. Te faaitoito nei te Bibilia ia tatou e “eiaha . . . e mârô i te parau.” (Timoteo 2, 2:14, 15) Te horoa atoa ra te mau Papai i teie faaueraa tumu: “Ia ore to outou vaha ia parau i te parau itea ra, eaha ihora e itea ˈi te parau i parauhia ra?”—Korinetia 1, 14:9.

E faaiti te varua o te Atua i te titauraa i te mau ture

5. Nafea ia taa i te Korinetia 1, 10:23 e tia ˈi?

5 “E tia te mau mea atoa ia ˈu, eita râ e au paatoa ia rave,” ta te aposetolo Paulo ïa i tapao. Ua na ô â oia e: “E mea tia anaˈe ïa ia ˈu, eita râ te mau mea atoa e faarahi i te maitai.” (Korinetia 1, 10:23) Aita mau o Paulo i horoa i te manaˈo e e au i te ture ia rave i te mau mea o ta te Parau a te Atua e faautua etaeta ra. Ia faaau-anaˈe-hia i te mau 600 e tiahapa ture i horoahia ia Iseraela i tahito ra, e mea iti ïa ia faafaito-anaˈe-hia i te mau faaueraa papu o te faatere ra i te oraraa kerisetiano. Ua vaiihohia e rave rahi tumu parau i te haava manaˈo o te taata hoê. E fanaˈo te taata o te pûpû ia ˈna iho no Iehova i te tiamâraa e noaa i te aratairaa a te varua o te Atua. I te fariiraa oia iho i te parau mau, e pee ïa te hoê Kerisetiano i to ˈna haava manaˈo haapiihia e te Bibilia e e tiaturi oia i te aratairaa a te Atua na roto i te varua moˈa. E tauturu te reira i te Kerisetiano pûpûhia ia faataa eaha te mea o tei “faarahi i te maitai” e o tei “au . . . ia rave” no ˈna iho e no vetahi ê. Ua taa ia ˈna e e ohipa te mau faaotiraa o ta ˈna e rave ra i nia i to ˈna auhoaraa e te Atua, i pûpû hoi oia no ˈna.

6. I te mau putuputuraa kerisetiano, nafea tatou ia haapapu e ua farii tatou iho i te parau mau?

6 E faaite te hoê Ite e ua farii oia iho i te parau mau na roto i te pahonoraa i te mau putuputuraa kerisetiano. Na mua ˈˈe, e taio noa paha o ˈna i te parau i roto i te vea o ta ˈna i faaineine. I te roaraa râ, e haere oia i mua a nehenehe ai e horoa na roto i ta ˈna iho mau parau i te mau manaˈo no nia i te mau haapiiraa Bibilia. Te haapapu ra te reira e te haamaitai ra o ˈna i to ˈna huru feruriraa, eiaha râ i te parau na nia iho noa i ta vetahi ê ra parau. Te faaiteraa i to ˈna mau manaˈo na roto i ta ˈna iho mau parau e te faahitiraa i te mau parau tano no nia i te parau mau ma te aau putapû e hopoi mai ïa te reira i te oaoa rahi e e faaite te reira e ua papu oia i to ˈna iho ra feruriraa.—Koheleta 12:10; a faaau e te Roma 14:5b.

7. Eaha te mau faaotiraa i rave-tiamâ-hia e te mau tavini o Iehova?

7 Na te here no te Atua e no to ratou taata-tupu e turai ra i te mau Ite no Iehova. (Mataio 22:36-40) Parau mau, ua taai-amui-hia ratou e te tatua o te here mai to te Mesia ra, ei autaeaeraa i te ao nei. (Kolosa 3:14; Petero 1, 5:9) Ei tia morare tiamâ râ ua faaoti taitahi te taata hoê e faaite i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, e ore oia e faaô i roto i te politita, e haapae i te toto, e ape i te tahi huru faaanaanataeraa, e e ora ia au i te mau ture a te Bibilia. Aita teie mau faaotiraa i faahepohia i nia ia ratou. E mau faaotiraa teie o te riro ei tuhaa no te huru oraraa i maitihia ma te tiamâ e te feia o te riro ei mau Ite a muri aˈe hou hoi ratou e rave ai i te taahiraa no te pûpûraa kerisetiano.

E faahoˈiraa anei i te Tino Aratai?

8. Eaha te uiraa o te tia ia haamaramaramahia?

8 Te faaite maitai ra te Bibilia e aita te mau Kerisetiano mau e tavini ra i te Atua ma te faahepohia. Te na ô ra oia e: “O [Iehova] taua [V]arua ra, e tei ia ˈna te [v]arua o [Iehova] ra, tei reira te tiamâ.” (Korinetia 2, 3:17; MN) Nafea râ te reira e au maite ai e te manaˈo o te hoê “tavini haapao maitai e te paari” e ta ˈna Tino Aratai?—Mataio 24:45-47.

9, 10. (a) Nafea ia faaohipa i te faaueraa tumu no nia i te tiaraa upoo i roto i te amuiraa kerisetiano? (b) Eaha ta te peeraa ˈtu i te faaueraa tumu no nia i te tiaraa upoo i titau i roto i te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua?

9 No te pahono i teie uiraa, e tia ia tatou ia haamanaˈo i te tiaraa upoo ia au i te mau Papai. (Korinetia 1, 11:3) I roto i te Ephesia 5:21-24, te faataahia ra te Mesia mai te “upoo ïa no te ekalesia,” o te tia ia “auraro” atu. Ua taa i te mau Ite no Iehova e te tavini haapao maitai e te paari, o te mau taeae i te pae varua ïa o Iesu. (Hebera 2:10-13) Ua nominohia teie pǔpǔ o te tavini haapao maitai no te horoa i te nunaa o te Atua i te “maa [varua] i te hora mau ra.” I teie tau hopea, ua nomino te Mesia i teie tavini ei “tiaau i te mau taoˈa atoa na ˈna ra.” E tia ïa ia faaturahia teie tiaraa no ˈna e te taata atoa e parau ra e e Kerisetiano oia.

10 Te opuaraa o te tiaraa upoo no te parururaa ïa i te tahoêraa e no te haapapuraa e ‘te ravehia ra te mau mea atoa ma te tia e ma te nahonaho.’ (Korinetia 1, 14:40) Ia naeahia te reira i te senekele matamua, ua maitihia te hoê numera o te mau Kerisetiano faatavaihia no roto mai i te pǔpǔ o te tavini haapao maitai e te paari ei tia no te pǔpǔ taatoa. Ei faahopearaa, ua haapapu te mau mea i tupu e ua fariihia e ua haamaitaihia e Iehova te tiaauraa i ravehia e teie tino aratai o te senekele matamua. Ua farii ma te oaoa te mau Kerisetiano o te senekele matamua i teie faanahoraa. Oia mau, ua farii maitai ratou e ua mauruuru hoi i te mau hotu maitatai o ta te reira i faatupu mai.—Ohipa 15:1-32.

11. Nafea tatou ia hiˈo anaˈe i te Tino Aratai o teie tau?

11 Te vai noa nei â te faufaaraa o teie huru faanahoraa. I teie nei, te vai ra i roto i te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova hoê ahuru Kerisetiano faatavaihia, e e mau ahuru matahiti oraraa kerisetiano aˈena to ratou pauroa. Te pûpû ra ratou i te aratairaa i te pae varua i te mau Ite no Iehova, mai tei ravehia na e te tino aratai o te senekele matamua. (Ohipa 16:4) Mai te mau Kerisetiano matamua, e hiˈo atu te mau Ite ma te oaoa i te mau taeae paari o te Tino Aratai no te aratairaa niuhia i nia i te Bibilia e no te aveia i te pae haamoriraa. Noa ˈtu e e mau tîtî te mau melo o te Tino Aratai no Iehova e no te Mesia, mai to ratou mau hoa kerisetiano, te faaue ra te Bibilia ia tatou e: “E faaroo i to outou mau aratai, e auraro atu outou; te faaitoito ra hoi ratou i to outou mau [“nephe,” MN], e faaitehia hoi ta ratou parau; ia na reira râ ratou ma te oaoa, eiaha ma te oto: e ore hoi e faufaahia ta outou i te reira.”—Hebera 13:17.

12. E faahoˈiraa ta te Kerisetiano taitahi ia vai?

12 Teie râ anei te auraa e no te tiaraa tiaau ta te mau Papai i tuu i nia i te Tino Aratai e faahoˈiraa ïa ta te mau Ite no Iehova taitahi no ta ratou mau ohipa, e tia ˈi? Aita ïa, ia au i te mau parau a Paulo i te mau Kerisetiano no Roma: “Eaha râ hoi oe i faahapa ˈi i to taeae? e eaha hoi oe i vahavaha ˈtu ai i to taeae? e tia atoa hoi tatou i mua i te haavaraa a te [“Atua,” MN] ra. . . . E hope roa tatou atoa i te faˈi i te parau ia ˈna iho i te Atua ra.”—Roma 14:10-12.

13. No te aha te mau Ite no Iehova e tapao ai i ta ratou ohipa pororaa?

13 Aita mau anei râ e anihia ra i te mau Ite taitahi ia tabula i ta ratou ohipa pororaa? Oia, ua faataa-papu-hia râ te opuaraa o te reira i roto i te hoê buka a te mau Ite, o te na ô ra e: “Ua anaanatae te mau pîpî matamua a Iesu Mesia i te tabularaa i te haereraa i mua o te pororaa. (Mareko 6:30) I te manuïaraa te ohipa, ua tapaohia te mau numera e te aamu atoa o te mau tupuraa faahiahia o te feia e tuhaa ta ratou i roto i te pororaa i te parau apî maitai. . . . (Ohipa 2:5-11, 41, 47; 6:7; 1:15; 4:4) . . . E faaitoitoraa mau â te reira no te mau Kerisetiano rave ohipa haapao maitai ia faaroo anaˈe ratou i te mau faatiaraa o te mau mea i ravehia! . . . Hoê â huru, te haa ra te faanahonahoraa a Iehova no teie tau no te tapao i te mau numera papu o te ohipa i ravehia ei faatupuraa i te Mataio 24:14.”

14, 15. (a) Nafea te Korinetia 2, 1:24 e tano ai i te Tino Aratai? (b) I nia i teihea niu e tia i te mau Kerisetiano taitahi ia rave i te mau faaotiraa na ratou iho, ma te farii i teihea mea?

14 E faanahoraa î i te here te Tino Aratai e o te hoê hiˈoraa teie no nia i te faaroo o te tia ia peehia ˈtu. (Philipi 3:17; Hebera 13:7) Ma te piriraa ˈtu e ma te peeraa ˈtu ratou i te Mesia ei hiˈoraa, hoê â parau ta ratou e ta Paulo: “E ere râ mai te mea e o matou te fatu o to outou faaroo, ei [“hoa rave ohipa,” MN] râ matou i to outou oaoa; e mau faaroo hoi to outou.” (Korinetia 2, 1:24) Ma te hiˈopoaraa i te mau huru peu, te huti ra te Tino Aratai i te ara-maite-raa i nia i te haamaitairaa e noaa i te peeraa i te mau aˈoraa a te Bibilia, te pûpû ra oia i te mau manaˈo no nia i te faaohiparaa i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Bibilia, te faaara ra oia no nia i te mau ati huna, e te horoa ra i te mau “hoa rave ohipa” i te faaitoitoraa e au. Mea na reira oia i te haapao i te tiaauraa kerisetiano, i te tauturu ia ratou ia vai noa to ratou oaoa, e i te patu i to ratou faaroo ia nehenehe ratou e mau papu.—Korinetia 1, 4:1, 2; Tito 1:7-9.

15 Ia rave anaˈe te hoê Ite i te mau faaotiraa ma te pee i te mau aˈoraa a te Bibilia i tuuhia ˈtu e te Tino Aratai, ua na reira oia na roto i to ˈna iho hinaaro no te mea ua papu ia ˈna e tera te haerea tano na roto i ta ˈna iho haapiiraa Bibilia. O te Parau iho a te Atua o te ohipa ra i nia i te Ite taitahi ia haapao i te mau aˈoraa maitai a te mau Papai i pûpûhia ˈtu e te Tino Aratai, ma te taa maitai e e ohipa te mau faaotiraa o ta ˈna e rave ra i nia i to ˈna iho auhoaraa e te Atua, i pûpû hoi oia no ˈna.—Tesalonia 1, 2:13.

Feia haapii e mau faehau

16. Noa ˈtu e te mau faaotiraa no nia i te haerea e maitiraa a te taata iho, no te aha ïa e tiavaruhia ˈi vetahi?

16 Mai te peu râ te mau faaotiraa no nia i te haerea e maitiraa a te taata iho, no te aha ïa e tiavaruhia ˈi vetahi mau Ite no Iehova? Aore e taata te tia i te faataa noa e e titau te raveraa i te hoê hara taa ê i te tiavaruraa. Tera râ, e titauhia teie ohipa e te mau Papai, ia rave anaˈe te hoê melo o te amuiraa i te mau hara rahi ma te tatarahapa ore, mai te mau hara e faahitihia ra i roto i te pene 5 o te Korinetia Hoê. No reira, ia tiavaru-anaˈe-hia te hoê Kerisetiano i te raveraa i te poreneia, e tupu noa te reira ia ore anaˈe te taata e farii i te tauturu i te pae varua a te mau tiai mamoe î i te here. E ere te mau Ite no Iehova anaˈe te pee ra i teie peu kerisetiano. Te tapao ra Te Buka parau paari no nia i te Haapaoraa (Beretane) e: “E titau te mau taatiraa atoa i te tiaraa e paruru ia ˈna iho i te mau melo auraro ore o te nehenehe e haafifi i te maitai o te taatoaraa. I roto i te hoê tupuraa faaroo e pinepine te haapaarihia teie tiaraa na roto i te tiaturiraa e i te faautuaraa [no te huriraa i rapae] e fifihia ˈi te tiaraa o te hoê taata i mua i te Atua.”

17, 18. Nafea ia faahohoˈa i te tanoraa o te tiavaruraa?

17 E feia haapii i te Bibilia te mau Ite no Iehova. (Iosua 1:8; Salamo 1:2; Ohipa 17:11) E nehenehe e faaauhia te porotarama haapiiraa Bibilia e horoahia ra e te Tino Aratai i te hoê haapueraa haerea a te hoê fare haapiiraa e tuuhia ˈtu e te hoê tino faatere haapiiraa. Noa ˈtu e e ere te tino faatere iho te tumu o te mau mea e haapiihia ra, na ˈna râ e haamau i te haapueraa haerea, e faataa i te huru haapiiraa, e e horoa i te mau aratairaa titauhia. Ahiri e eita roa te hoê e farii i te ora ia au i te mau titauraa a te fare haapiiraa, e e haafifi oia i te mau hoa haere haapiiraa, aore ra e faaino i te roo o te fare haapiiraa, e nehenehe o ˈna e tiahihia. E tiaraa to te feia faatere haapiiraa no te ohipa no te maitai o te mau tamarii haere haapiiraa taatoa.

18 Hau atu i te riroraa ei feia haapii, e mau faehau no Iesu Mesia te mau Ite no Iehova, o tei haapiihia no te “rohi hua . . . i te rohiraa maitai ra i te faaroo.” (Timoteo 1, 6:12; Timoteo 2, 2:3) E nehenehe iho â te hoê haerea tamau tano ore i te hoê faehau kerisetiano i te au-ore-hia e te Atua. Ei taata haamaitaihia e te tiamâraa no te maiti, e nehenehe te hoê faehau kerisetiano e faaoti mai ta ˈna e hinaaro, e tia râ ia ˈna ia amo i te mau faahopearaa o ta ˈna faaotiraa. Ua haaferuri o Paulo e: “E ore roa tei haere i te tamaˈi ra e haafifi ia ˈna iho i te peu rii no teie nei ao, ia haamauruuru oia i tei maiti ia ˈna ei aito ra. E te taata hoi ia tô ra, ia ore râ oia ia tô ma te haapao i te ture ra e ore ïa oia e faakoronahia.” (Timoteo 2, 2:4, 5) E faaea noa te mau Kerisetiano paari, e tae noa ˈtu i te mau taeae o te Tino Aratai, i raro aˈe i to ratou Aratai o Iesu Mesia, ma te tapea i “te ture” ia noaa ia ratou te re o te ora mure ore.—Ioane 17:3; Apokalupo 2:10.

19. I te hiˈopoaraahia te mau mea mau no nia i te pûpûraa kerisetiano, e nehenehe tatou e papu i te aha?

19 Aita anei te mau mea e tupu ra e haapapu maitai ra e e mau tavini te mau Ite no Iehova no te Atua, eiaha râ e mau tîtî no te taata? Ei mau Kerisetiano pûpûhia o te fanaˈo ra i te tiamâraa o ta te Mesia i faatiamâ ia ratou, e vaiiho ratou e na te varua o te Atua e ta ˈna ra Parau e faatere i to ratou oraraa a tavini ai ratou ma te tahoê e to ratou mau taeae i roto i te amuiraa o te Atua. (Salamo 133:1) E faaore atoa te mau haapapuraa i te tahi noa ˈtu feaaraa no nia i te tumu o to ratou puai. E nehenehe ratou e himene e te taata papai Salamo e: “O Iehova tau puai e tau paruru; te tiaturi nei tau aau ia ˈna, e ua turuhia mai au; i rahi ai te oaoa o to ˈu nei aau; e haamaitai au ia ˈna i te himene.”—Salamo 28:7.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia i te matahiti 1993 e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Nafea outou ia pahono?

◻ Nafea te Taiete Watch Tower e te mau taatiraa hoê â huru au i te ture ia tauturu i te mau Ite no Iehova?

◻ Nafea te mau Kerisetiano ia faufaahia i te ohipa a te Tino Aratai a te mau Ite no Iehova?

◻ No te aha te nunaa a Iehova e tapao ai i ta ratou ohipa pororaa?

◻ I raro aˈe i teihea mau tupuraa e mea tano ia tiavaruhia te hoê Kerisetiano pûpûhia?

[Hohoˈa i te api 19]

Ua paruru te tino aratai o te senekele matamua i te hoêraa o te haapiiraa

[Hohoˈa i te api 23]

Na te ao nei, te fanaˈo nei te mau Ite no Iehova i te tiamâ ta te Mesia i faatiamâ mai ia ratou

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono