VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w99 15/2 api 18-23
  • Eita roa ˈtu te eˈa o te here e mou

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eita roa ˈtu te eˈa o te here e mou
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E tauturu te here ia tatou ia haavî i te teoteo
  • E faatupu te here i te mau auraa hau
  • E tauturu te here ia faaoromai tatou
  • Te here—“Te eˈa maitai rahi roa”
  • “Ei haerea here noa” to oe
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • A pee i te eˈa maitai roa o te here
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te here (agape)—Eaha ta ˈna e ore e rave e eaha ta ˈna e rave
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • E atuatu anaˈe i te aroha e ore roa e mou
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
w99 15/2 api 18-23

Eita roa ˈtu te eˈa o te here e mou

“Te nounou na outou i te mau toroa rahi ra; e faaite atu râ vau ia outou i te eˈa maitai rahi roa ra.”—KORINETIA 1, 12:31.

1-3. (a) Nafea te haapiiraa i te here e tuea ˈi i te haapiiraa i te hoê reo apî? (b) Eaha te mau mea e nehenehe e faariro i te faaiteraa i te here ei tautooraa?

UA TAMATA aˈena anei outou i te haapii i te hoê reo apî? Papu maitai ïa e mea fifi roa! Parau mau, e nehenehe te hoê tamarii e haapii i te hoê reo na roto noa i te faarooraa ˈtu i te reira. E apo mai to ˈna roro i te mau taˈiraa e te mau auraa o te mau parau, e nehenehe atu ai te aiû e paraparau oioi ma te maitai e ma te maumau ore atoa paha. E ere mai te reira no te feia paari. E pinepine tatou i te imi i te hoê titionare reo ě no te hamani noa i te tahi mau pereota na roto i te hoê reo ě. Ia aravihi rii mai râ tatou, e haamata ïa tatou i te manaˈo na roto i te reo apî e e ohie roa mai ia paraparau i taua reo ra.

2 Te haapiiraa i te faaite i te here, e au ïa i te haapiiraa i te hoê reo apî. Parau mau, te vai ra te tahi faito o teie huru maitai o te Atua i roto i te taata. (Genese 1:27; a faaau e te Ioane 1, 4:8.) No te haapii râ i te faaite i te here, e titauhia ïa te mau tutavaraa rahi—i teie mahana iho â râ, e mea iti roa te aroha. (Timoteo 2, 3:1-5) Te reira hoi te ohipa e tupu ra i te tahi taime i roto roa i te utuafare. Oia, e rave rahi tei paari mai i roto i te hoê huru oraraa fifi roa, mea varavara ia faaroohia te mau parau î i te here—aore ra aita roa ˈtu. (Ephesia 4:29-31; 6:4) Nafea ïa tatou e nehenehe ai e haapii i te faaite i te here—noa ˈtu e mea varavara tatou i te na reiraraa?

3 E nehenehe te Bibilia e tauturu mai. I roto i te Korinetia 1, 13:4-8, te horoa ra o Paulo, eiaha i te hoê tatararaa faatia ture noa i te auraa o te here, i te hoê râ faataaraa oraora nafea teie huru teitei roa ˈˈe o te here ia ohipa. Ia tuatapapa tatou i teie mau irava, e taa ïa ia tatou te natura o teie huru maitai o te Atua e e ineine maitai atu â tatou i te faaite i te reira. E hiˈo mai ïa tatou i te tahi mau huru o te here mai ta Paulo i faataa. E vahi tatou i te reira na roto e toru tuhaa: to tatou haerea i te rahiraa o te taime; to tatou iho â râ mau auraa e vetahi ê i muri iho; e i te pae hopea, to tatou faaoromai.

E tauturu te here ia tatou ia haavî i te teoteo

4. Eaha ta te Bibilia e faaite maira no nia i te pohehae?

4 I muri aˈe i ta ˈna tatararaa matamua no nia i te here, teie ta Paulo i papai i to Korinetia: “E ore te [“here,” MN] e feii.” (Korinetia 1, 13:4) E itehia te pohehae i roto i te au-ore-raa e te nounouraa ia vetahi ê no ta ratou mau taoˈa aore ra mau ohipa i rave. Mea ino taua huru pohehae ra—i te pae tino, i te pae o te mau manaˈo horuhoru, e i te pae varua.—Maseli 14:30; Roma 13:13; Iakobo 3:14-16.

5. Nafea te here e tauturu ai ia tatou ia haavî i te pohehae i te mea e au ra e aita e horoahia maira te tahi mau hopoia teotaratia?

5 No reira, a uiui na e, ‘Te pohehae ra anei au i te mea e au ra e aita e horoahia maira te tahi mau hopoia teotaratia?’ Mai te peu e e, eiaha e haaparuparu. Te faahaamanaˈo maira te papai Bibilia ra o Iakobo e te vai ra “te feii” i roto i te taata tia ore atoa. (Iakobo 4:5) E nehenehe te here no to outou taeae e tauturu ia outou ia faaafaro i to outou huru. Maoti te reira e nehenehe ai outou e oaoa e te feia e oaoa ra e eiaha e manaˈo e te faahaehaahia ra outou ia fanaˈo vetahi ê i te hoê haamaitairaa aore ra i te hoê haapopouraa.—A faaau e te Samuela 1, 18:7-9.

6. Eaha te huru tupuraa ino mau i itehia i roto i te amuiraa no Korinetia i te senekele matamua?

6 Te na ô atoa ra o Paulo e “e ore” te here “e faarahi, e ore hoi e faaahaaha.” (Korinetia 1, 13:4) Mai te peu e mea aravihi aore ra mea ite tatou, aita e faufaa ia faaahaaha. E au ra e teie te fifi e te tahi mau taata nounou toroa i faaô i roto i te amuiraa no Korinetia i tahito ra. Peneiaˈe e mea aravihi roa ratou ia faataa i te mau manaˈo aore ra mea ite ia rave i te tahi mau mea. No to ratou paha hutiraa i te ara-maite-raa i nia ia ratou iho i amahamaha ˈi te amuiraa. (Korinetia 1, 3:3, 4; Korinetia 2, 12:20) I te mea e ua ino roa te fifi, ua tia ˈtura ia Paulo i muri iho ia aˈo i to Korinetia no to ratou ‘faaoromairaa i te feia maamaa,’ ta ˈna i faataa ma te faahapa ei “mau aposetolo rarahi.”—Korinetia 2, 11:5, 19, 20.

7, 8. A faaite mai na roto i te Bibilia nafea tatou e nehenehe ai e faaohipa i to tatou aravihi no te turu i te tahoêraa.

7 E nehenehe teie atoa ohipa e tupu i teie mahana. Ei hiˈoraa, mea au paha na vetahi e faateitei no ta ratou mau ohipa i rave i roto i te taviniraa aore ra i ta ratou mau hopoia i roto i te faanahonahoraa a te Atua. Noa ˈtu e e aravihi aore ra e ite taa ê to tatou aita hoi to vetahi ê i roto i te amuiraa, e tano anei ia faaoru tatou? Inaha, e tia ia tatou ia faaohipa i to tatou aravihi atoa no te turu i te tahoêraa—eiaha râ no te faateitei ia tatou.—Mataio 23:12; Petero 1, 5:6.

8 Ua papai o Paulo e noa ˈtu e mea rahi te melo i roto i te hoê amuiraa, “ua taati maite râ te Atua i te tino.” (Korinetia 1, 12:19-26) Te auraa o te parau Heleni i hurihia e “taati,” oia ïa amui-maite-raa, mai te anoiraa i te mau peni. No reira ïa, eiaha te hoê taata i roto i te amuiraa e faaoru no to ˈna mau aravihi e e tamata i te faatere ia vetahi ê. Aita e parahiraa to te teoteo e te nounou toroa i roto i te faanahonahoraa a te Atua.—Maseli 16:19; Korinetia 1, 14:12; Petero 1, 5:2, 3.

9. Eaha te mau hiˈoraa ei faaararaa ta te Bibilia e horoa maira no nia i te mau taata i imi i to ratou noa iho maitai?

9 “Eita” te here “e imi i te maitai no ˈna iho.” (Korinetia 1, 13:5) Eita te hoê taata î i te here e rama ia vetahi ê no te pee mai ia ˈna. Te horoa ra te Bibilia i te tahi mau hiˈoraa ei faaararaa no nia i te reira. Ei hiˈoraa: Te vai ra o Delila, o Iezebela, e o Atalia—e mau vahine i rama ia vetahi ê no to ratou iho mau hinaaro miimii. (Te mau tavana 16:16; Te mau arii 1, 21:25; Paraleipomeno 2, 22:10-12) Te vai atoa ra o Abasaloma, te tamaiti a te Arii ra o Davida. E haafatata oia i te feia e haere mai i Ierusalema no te haavaraa e e haavare oia e aita te tiribuna a te arii e anaanatae mau ra i to ratou mau fifi. I reira oia e parau roa ˈtu ai e e hinaaro mau te tiribuna i te hoê taata maitai mai ia ˈna! (Samuela 2, 15:2-4) Parau mau, aita o Abasaloma e manaˈo ra i te feia i teimaha, ia ˈna anaˈe râ. A faaarii ai oia ia ˈna iho, ua haaputapû oia i te mafatu o te taata e rave rahi. I muri iho râ, ua pau roa o Abasaloma. I to ˈna poheraa, aita oia i hunahia ma te tura.—Samuela 2, 18:6-17.

10. Nafea tatou e faaite ai e te haapao ra tatou i te maitai o vetahi ê?

10 E faaararaa teie i te mau Kerisetiano i teie mahana. E tane anei aore ra e vahine tatou, e mana iho â to tatou no te haapapu i te manaˈo. Mea ohie paha no tatou ia rave mai ta tatou e hinaaro, ia paraparau ma te faatere i te hoê aparauraa aore ra ma te vavahi i te feia mea taa ě to ratou manaˈo. Mai te peu râ e e taata î mau tatou i te here, e haapao ïa tatou i te maitai o vetahi ê. (Philipi 2:2-4) Eita tatou e tarere ia vetahi ê aore ra e horoa i te mau manaˈo huru ê no te mea e mea aravihi tatou aore ra e tiaraa to tatou i roto i te faanahonahoraa a te Atua, mai te mea ra e to tatou anaˈe te mau manaˈo faahiahia aˈe. E haamanaˈo râ tatou i te maseli a te Bibilia, e na ô ra e: “O te teoteo to te pohe ra na mua, e te aau faateitei to te hiˈa.”—Maseli 16:18.

E faatupu te here i te mau auraa hau

11. (a) Nafea tatou e faaite ai e e hamani maitai e mea au te here? (b) Nafea tatou e faaite ai e eita tatou e oaoa i te parau-tia ore?

11 Ua papai atoa o Paulo e e “hamani maitai” te here e “eita e rave i te mea au ore.” (Korinetia 1, 13:4, 5) Oia, eita te here e turai ia tatou ia iria, ia parau ino, aore ra ia faatura ore. E haapao râ tatou i te mau manaˈo hohonu o vetahi ê. Ei hiˈoraa, eita te hoê taata î i te here e rave i te tahi mau mea o te faaturori i te haava manaˈo o vetahi ê. (A faaau e te Korinetia 1, 8:13.) “Eita [te here] e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau.” (Korinetia 1, 13:6) Mai te peu e te here ra tatou i te ture a Iehova, eita ïa tatou e faaiti i te ino o te peu taiata aore ra e vaiiho e ia faaanaanataehia tatou e te mau mea e ririhia e te Atua. (Salamo 119:97) E tauturu te here ia ite tatou i te oaoa i roto i te mau mea o te faaitoito eiaha râ o te vavahi.—Roma 15:2; Korinetia 1, 10:23, 24; 14:26.

12, 13. (a) Eaha to tatou huru e tia ˈi ia hapa mai te tahi taata i nia ia tatou? (b) A faahiti mai na i te tahi mau hiˈoraa Bibilia no te faaite e e nehenehe atoa te riri tano e turai ia tatou ia ohipa ma te maamaa.

12 Te papai ra o Paulo e “eita [te here] e riri vave” (“eita e inoino haere noa,” Phillips). (Korinetia 1, 13:5) Parau mau, e huru ê aore ra e riri rii iho â tatou te taata tia ore nei ia hapa mai te tahi taata i nia ia tatou. Mea ino râ ia tapea maoro i te inoino aore ra ia tamau noa i te riri. (Salamo 4:4; Ephesia 4:26) Ia ore te riri ia haavîhia noa ˈtu e e riri tano, e nehenehe tatou e rave i te tahi mea maamaa, e faahape atu ai Iehova ia tatou no te reira.—Genese 34:1-31; 49:5-7; Numera 12:3; 20:10-12; Salamo 106:32, 33.

13 Ua vaiiho vetahi i te mau hapa a vetahi ê ia faataupupu i ta ratou faaotiraa e haere i te mau putuputuraa Kerisetiano aore ra i roto i te taviniraa. Na mua ˈˈe, e rave rahi tei rave i te hoê aroraa puai no te faaroo, ma te faaoromai atoa paha i te patoiraa a te utuafare, te faaoooraa a te mau hoa ohipa, e vetahi atu mau mea mai te reira. Ua faaoromai ratou i taua mau fifi ra no te mea ua faariro ratou i te reira ei mau tamataraa i to ratou taiva ore ma te tano maitai. Eaha râ te tupu ia parau aore ra ia rave te hoê hoa Kerisetiano i te tahi mea hape? E ere anei e tamataraa atoa te reira i te taiva ore? Oia mau, no te mea ia tamau noa tatou i te riri, e nehenehe tatou ‘e tuu i te vahi na te Diabolo.’—Ephesia 4:27.

14, 15. (a) Eaha te auraa “e tapaopao i te ino i ravehia”? (b) Nafea tatou e nehenehe ai e pee i te hiˈoraa o Iehova ia faaore tatou i te hapa?

14 Ua tano Paulo i te parau-faahou-raa e “eita [te here] e tapaopao i te ino i ravehia.” (Korinetia 1, 13:5, MN) Ua faaohipa o Paulo i ǒ nei i te hoê parau numeraraa, mai te mea ra e e papaihia te hapa i roto i te hoê buka tapaopaoraa ia ore te reira ia moehia. E tapao o te here anei ia haamanaˈo noa tatou i te tahi parau aore ra te tahi ohipa mauiui, mai te mea ra e e hinaaro tatou e faahiti faahou i te reira a muri aˈe? Auê tatou i te oaoa e aita o Iehova e hiˈopoa ra ia tatou ma te aroha ore! (Salamo 130:3) Oia, ia tatarahapa tatou, e parai oia i ta tatou mau hapa.—Ohipa 3:19.

15 E nehenehe tatou e pee i te hiˈoraa o Iehova i roto i teie tuhaa. Eiaha tatou e inoino roa ia hapa mai te tahi taata i nia ia tatou. Mai te peu e e huru ê oioi noa tatou, e mauiui roa ˈtu â paha ïa tatou iho i te taata i hapa mai i nia ia tatou. (Koheleta 7:9, 22) E tia râ ia tatou ia haamanaˈo e “e tiaturi, MN” te here “i te mau mea atoa.” (Korinetia 1, 13:7) Parau mau, eita hoê aˈe o tatou e hinaaro e riro ei taata vare haere noa, eiaha atoa râ tatou e faaoti ma te tano ore e e manaˈo ino to to tatou mau taeae. I te mau vahi atoa e nehenehe, e parau tatou e e mau manaˈo maitatai anaˈe to ratou.—Kolosa 3:13.

E tauturu te here ia faaoromai tatou

16. I roto i teihea mau tupuraa e tauturu ai te here ia faaoromai tatou?

16 Te na ô maira Paulo i muri iho e “e faaoromairaa roa to te [“here,” MN].” (Korinetia 1, 13:4) E tauturu te here ia faaruru i te mau huru tupuraa fifi mau, i roto paha i te hoê area taime maoro. Ei hiˈoraa, ua ora na e rave rahi mau Kerisetiano i roto i te hoê utuafare amahamaha i te pae faaroo tau matahiti i te maoro. Area vetahi ra, e feia faaea taa noa ïa, e ere na ratou i maiti, no te mea râ aita i itehia ia ratou i te hoê hoa e tano ‘i roto i te Fatu.’ (Korinetia 1, 7:39, MN; Korinetia 2, 6:14) Te vai atoa ra o te aro ra i te mau maˈi haaparuparu. (Galatia 4:13, 14; Philipi 2:25-30) Oia mau, i roto i teie nei faanahoraa tia ore, e hinaaro iho â te taata e oraraa to ˈna i te tahi faito o te faaoromai.—Mataio 10:22; Iakobo 1:12.

17. Na te aha e tauturu ia faaoromai tatou i te mau mea atoa?

17 Te haapapu maira o Paulo ia tatou e “e tapoˈi [te here] i te mau mea atoa ra, . . . e tiai i te mau mea atoa ra, e haamahu i te mau mea atoa ra.” (Korinetia 1, 13:7) E tauturu mai te here no Iehova ia faaruru i te mau huru tupuraa atoa no te parau-tia. (Mataio 16:24; Korinetia 1, 10:13) Eita tatou e imi i te mauiui. Ta tatou râ fa, o te oraraa ïa ma te hau e te mǎrû. (Roma 12:18; Tesalonia 1, 4:11, 12) Ia tupu mai râ te tahi mau tamataraa i nia i te faaroo, e faaoromai tatou i te reira ma te oaoa ei tuhaa o te haamâuˈaraa no te riroraa ei pǐpǐ Kerisetiano. (Luka 14:28-33) A faaoromai ai tatou, e tamata tatou i te tapea maite i te hoê manaˈo maitai, ma te tiaturi i te hoê faahopearaa maitai roa ˈˈe i roto i te mau huru tupuraa fifi mau.

18. Nafea te faaoromai e titau-atoa-hia ˈi i te tau au?

18 E ere noa i roto i te ati e hinaarohia ˈi te faaoromai. I te tahi mau taime, te faaoromairaa, o te tapea-maite-noa-raa ïa, te tamau-noa-raa i te haere i mua noa ˈtu e e tupu mai te mau fifi aore ra eita. Te faaoromairaa, o te tapea-atoa-raa ïa i te hoê peu maitai pae varua matauhia. Ei hiˈoraa, te apiti rahi ra anei outou i roto i te taviniraa, ia au i to outou huru oraraa? Te taio ra e te feruri maite ra anei outou i te Parau a te Atua e te tauaparau ra anei outou e to outou Metua i te raˈi na roto i te pure? Te haere tamau ra anei outou i te mau putuputuraa a te amuiraa, e te faufaahia ra anei outou i te taui-haere-raa i te mau faaitoitoraa outou e to outou mau hoa faaroo? Mai te peu e e, e faaoromai ïa outou i roto anei i te tau au aore ra i te tau au ore. Eiaha e tuu, “ei te tau mau ra hoi tatou e ooti ai ia ore tatou ia toaruaru.”—Galatia 6:9.

Te here—“Te eˈa maitai rahi roa”

19. Te here, o “te eˈa maitai rahi roa” ïa, nafea?

19 Ua haapapu o Paulo i te faufaaraa ia faaite i te here i to ˈna parauraa no nia i teie huru maitai o te Atua “te eˈa maitai rahi roa.” (Korinetia 1, 12:31) “Maitai rahi roa” i roto i teihea auraa? No faahiti noa ˈtura o Paulo i te mau ô o te varua, i fanaˈohia e te mau Kerisetiano i te senekele matamua. Ua nehenehe vetahi e faaite i te mau tohu, e mana to vetahi ê no te faaora i te maˈi, e rave rahi tei fanaˈo i te ô e paraparau i te mau reo ěê. E mau ô faahiahia mau â teie! Teie râ ta Paulo i parau i to Korinetia: “Parau noâ vau i te mau parau atoa a te taata nei, e ta te mau melahi atoa ra, e aita o ˈu [here], ua riro ïa vau mai te veo ooto ra, e mai te sumebalo maniania ra. Tei ia ˈu noâ iho te tohu, e te ite i te mau parau moe atoa ra, e te mau ite atoa, e tei ia ˈu te mau faaroo tapao atoa e tia ˈi ia hopoi ê atu i te mouˈa, e aore o ˈu [here], aita roa a ˈu e faufaa.” (Korinetia 1, 13:1, 2; MN) Oia, e nehenehe te mau ohipa faufaa e riro ei mau “ohipa pohe” mai te peu e e ere na te here no te Atua e no te taata-tupu e turai.—Hebera 6:1.

20. No te aha e titauhia ˈi te mau tutavaraa tamau ia faaohipa tatou i te here?

20 Te horoa maira Iesu i te tahi atu tumu e tia ˈi ia tatou ia faaohipa i te here, te huru maitai o te Atua. Teie ta ˈna i parau: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [“here,” MN] outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Ia au i te parau ra “ia,” tei te Kerisetiano taitahi ïa te hinaaroraa e haapii i te faaite i te here aore ra eita. Inaha, eita te faaea-noa-raa i te hoê fenua ê e faahepo ia tatou ia haapii i to ˈna reo. Eita atoa te haere-noa-raa i te mau putuputuraa i te Piha no te Basileia aore ra te amuimuiraa i te mau hoa Kerisetiano, e haapii taue mai ia tatou ia faaite i te here. E titau te haapiiraa i teie “reo” i te mau tutavaraa tamau.

21, 22. (a) Eaha to tatou huru e tia ˈi ia ore e maraa ia tatou te tahi mau huru o te here i tauaparauhia e Paulo? (b) Nafea e nehenehe ai e parau e “e ore roa te here e mou”?

21 I te tahi taime, eita e maraa ia tatou te tahi mau huru o te here i tauaparauhia e Paulo. Eiaha râ e haaparuparu. A tutava ma te faaoromai. A tamau i te tuatapapa i te Bibilia e i te faaohipa i ta ˈna mau faaueraa tumu i roto i to outou mau auraa e o vetahi ê. Eiaha roa ˈtu e haamoe i te hiˈoraa ta Iehova iho i vaiiho mai. Teie ta Paulo i aˈo atu i to Ephesia: “Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa, ma te faaore hoi i te hara te tahi e te tahi, mai ta te Atua i faaore mai i ta outou i te Mesia ra.”—Ephesia 4:32.

22 A haapii ai outou i te paraparau i te hoê reo apî, e ohie roa mai i te pae hopea, e ite atoa ïa outou i muri iho e e ohie roa mai ia faaite outou i te here. Te haapapu maira Paulo e “e ore roa te [“here,” MN] e mou.” (Korinetia 1, 13:8) Taa ê atu i te mau ô semeio o te varua, eita roa ˈtu te here e ore. No reira ïa, a tamau noa i te haapii i te faaite i teie huru maitai o te Atua. O “te eˈa maitai rahi roa” teie mai ta Paulo i parau.

E nehenehe anei outou e faataa?

◻ Nafea te here e nehenehe ai e tauturu ia haavî tatou i te teoteo?

◻ Nafea te here e nehenehe ai e tauturu ia faatupu tatou i te hau i roto i te amuiraa?

◻ Nafea te here e nehenehe ai e tauturu ia faaoromai tatou?

◻ Te here, o “te eˈa maitai rahi roa” ïa, nafea?

[Hohoˈa i te api 19]

E tauturu te here ia ore tatou e tâuˈa i te mau hape o to tatou mau hoa faaroo

[Hohoˈa i te api 23]

Te faaoromairaa, o te tapearaa ïa i ta tatou ohipa teotaratia matauhia

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono