Te mau metua e te mau tamarii: A tuu i te Atua i mua!
“O te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau.”—KOHELETA 12:13.
1. Eaha te mǎtaˈu ta te mau metua e te mau tamarii e tia ia atuatu, e eaha ta te reira e hopoi mai no ratou?
TE FAAITE ra te hoê parau tohu no nia ia Iesu Mesia e te vai ra te ‘rahi o to ˈna ite i te mǎtaˈu ia Iehova.’ (Isaia 11:3) Ua riro mau â to ˈna mǎtaˈu ei faatura e ei riaria hohonu i te Atua, te mǎtaˈu e ore e faaoaoa i te Atua no te mea te here nei oia ia ˈna. E tia i te mau metua e te mau tamarii ia atuatu i taua huru mǎtaˈu i te Atua mai to te Mesia ra, o te horoa na ratou i te oaoa mai te ohipa i tupu no Iesu. E tia ia ratou ia tuu i te Atua i mua i roto i to ratou oraraa na roto i te auraroraa i ta ˈna mau ture. Ia au i te hoê taata papai bibilia, “o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 12:13.
2. Eaha te faaueraa faufaa roa ˈˈe o te Ture, e ua horoa-na-mua-hia te reira ia vai ra?
2 Ua horoa-na-mua-hia te faaueraa faufaa roa ˈˈe o te Ture, e parau ra e, e tia ia tatou ia ‘here ia Iehova ma to tatou mafatu atoa, to tatou nephe atoa, e to tatou puai ohipa atoa,’ i te mau metua. Te faaitehia ra te reira na roto i te tahi atu mau parau a te Ture: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei [taua mau parau ra no nia i te hereraa ia Iehova]; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” (Deuteronomi 6:4-7; Mareko 12:28-30) Ua faauehia i te mau metua ia tuu i te Atua i mua ma te here ratou iho ia ˈna e ma te haapii i ta ratou mau tamarii i te reira atoa.
Te hoê hopoia kerisetiano
3. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te faufaaraa e tâuˈa i te mau tamarii?
3 Ua faaite o Iesu te faufaaraa e horoa i te ara-maite-raa tae noa ˈtu i te mau tamarii apî. I te hoê taime i te hopearaa o te taviniraa a Iesu i nia i te fenua nei, ua haamata te mau taata i te afai i ta ratou mau tamarii ia ˈna ra. Ma te manaˈo paha e mea rahi roa ta Iesu ohipa e eiaha oia ia haapeapeahia, ua tamata te mau pǐpǐ e tapea i te mau taata. Ua aˈo râ o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “E tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai na ia ˈu nei, eiaha e faaorehia ˈtu.” Ua tae atoa o Iesu i te ‘tauahi i te mau tamarii,’ ma te faaite ia ratou na roto i te hoê huru putapû i te faufaaraa e horoa i te ara-maite-raa i te mau tamarii.—Luka 18:15-17; Mareko 10:13-16.
4. Ua horoahia ia vai ra te faaueraa e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ,” e eaha ta te reira e titau ra e ia rave ratou?
4 Ua haapapu maitai atoa o Iesu e tei ta ˈna mau pǐpǐ ra te hopoia e haapii atu ia vetahi ê taa ê noa ˈtu i ta ratou iho mau tamarii. I muri aˈe i to ˈna poheraa e to ˈna tia-faahou-raa, ua fa o Iesu i “te mau taeae e pae atoa hanere e tiahara, hoê â iteraa”—tae noa ˈtu i te tahi mau metua. (Korinetia 1, 15:6) Mai te huru ra e ua tupu teie ohipa i nia i te mouˈa no Galilea i reira ta ˈna mau aposetolo e 11 i te putuputu-atoa-raa. I reira to Iesu faaueraa ia ratou e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, . . . ma te haapii atu ia ratou i te haapao i te mau mea atoa ta ˈu i parau atu ia outou na.” (Mataio 28:16-20) Eita te kerisetiano e nehenehe e haapao ore i taua faaueraa ra! Te titau ra te amoraa i te reira no te mau metua tane e te mau metua vahine e ia haapao ratou i ta ratou mau tamarii mai ia ratou e apiti nei i roto i te pororaa i mua i te huiraatira e te ohipa haapiiraa.
5. (a) Na te aha e faaite ra e te rahiraa, mai te peu e e ere te taatoaraa, o te mau aposetolo ua faaipoipohia e papu maitai te vai ra ïa te mau tamarii? (b) Eaha te aˈoraa ta te mau upoo utuafare e hinaaro ra e haapao ma te ara maite?
5 Te mea faufaa, e tia atoa i te mau aposetolo ia vai aifaito i mua i ta ratou mau hopoia utuafare e te titauraa e poro tae noa ˈtu i te tiairaa i te nǎnǎ a te Atua. (Ioane 21:1-3, 15-17; Ohipa 1:8) E te reira no te mea e te rahiraa, mai te peu e e ere te taatoaraa, o ratou tei faaipoipohia. No reira te aposetolo Paulo i faataa e: “Eita anei e tia ia matou ia aratai haere i te tuahine vahine mau ra, mai te tahi pae aposetolo atoa ra, e mai te mau taeae hoi o te Fatu ra, e mai ia Kepha?” (Korinetia 1, 9:5; Mataio 8:14) Te vai ra atoa ta te tahi mau aposetolo i te mau tamarii. Ua parau te feia papai aamu, mai ia Eusèbe, e e tamarii ta Petero. Ua tia i te mau metua kerisetiano matamua atoa ia haapao i te aˈoraa a te mau Papai: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.”—Timoteo 1, 5:8.
Te hopoia matamua
6. (a) Eaha te tautooraa ta te mau matahiapo kerisetiano e faaruru nei e to ratou utuafare? (b) Eaha te hopoia matamua a te hoê matahiapo?
6 Hoê â tupuraa to te mau matahiapo kerisetiano te vai ra ta ratou utuafare mai to te mau aposetolo. E tia ia ratou ia vai aifaito noa i mua i ta ratou hopoia no te haapao i te mau hinaaro i te pae varua e te pae tino o ta ratou mau utuafare e te titauraa e poro i mua i te huiraatira e te tiairaa i te nǎnǎ a te Atua. Teihea ohipa o te tuuhia i mua? Te tapao ra Te Pare Tiairaa o te 15 no tiurai 1964 (farani) e: “Te hopoia matamua o [te metua tane] o to ˈna ïa utuafare, e eita o ˈna e nehenehe e tavini maitai mai te peu e eita oia e haapao i taua hopoia ra.”
7. Nafea te mau metua tane kerisetiano ia tuu i te Atua i mua?
7 No reira e tia i te mau metua tane ia tuu i te Atua i mua na roto i te haapaoraa i te faaueraa ‘e haapii i ta ratou mau tamarii e ia paari ma te aˈo a Iehova.’ (Ephesia 6:4) Eita taua hopoia ra e nehenehe e amohia e te tahi atu taata, noa ˈtu e te vai ra ta te metua tane i te hoê hopoia e haapao i te mau ohipa i roto i te amuiraa kerisetiano. Nafea taua mau metua tane ra e nehenehe ai e haapao i ta ratou mau hopoia—ma te haamâha i te mau hinaaro o te mau melo o te utuafare i te pae tino, te pae varua, e te pae o te mau manaˈo hohonu—e i te hoê â taime, e peretiteni e e horoa i te ara-maite-raa i roto i te amuiraa?
E titauhia te turu no te haamâha i te mau hiaai
8. Nafea te vahine a te hoê matahiapo ia tauturu ia ˈna?
8 Ma te maramarama, e nehenehe te mau matahiapo e te mau hopoia i te pae o te utuafare e faufaahia na roto i te turu. Ua tapao te Pare Tiairaa i faahitihia i nia nei e e nehenehe te hoê vahine kerisetiano e riro ei turu no ta ˈna ra tane. Te parauhia ra e: “E nehenehe te vahine e na reira no te faaohie hau atu i tei maraa ia nehenehe ta ˈna tane e faaineine i ta ˈna mau hopoia taa ê atoa, e e tauturu oia ia ore e haamâuˈa i te taime e no ˈna iho na roto i te haamauraa i te hoê porotarama maitai i roto i te fare, ia ineine te maa i te taime tano, ia ineine oioi no te haere i te mau putuputuraa o te amuiraa. . . . I raro aˈe i te aratairaa a ta ˈna ra tane, e nehenehe te vahine kerisetiano e rave hau atu â no te faaineine i te mau tamarii na roto i te huru ratou e nehenehe ai e faaoaoa ia Iehova.” (Maseli 22:6) Oia mau, ua poietehia te vahine ia riro ei “tauturu,” e e farii ta ˈna tane i to ˈna tauturu ma te paari. (Genese 2:18) E nehenehe ta ˈna turu e faatia ia ˈna ia haapao rahi atu â i to ˈna utuafare e ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa.
9. O vai i roto i te amuiraa no Tesalonia tei faaitoitohia e tauturu i te mau melo o te amuiraa?
9 Teie nei râ, e ere noa o te mau vahine noa a te mau matahiapo kerisetiano o te apiti i roto i te ohipa e turu i te hoê tiaau o te tia ia “faaamu i te nǎnǎ a te Atua” e ia haapao i to ˈna iho utuafare. (Petero 1, 5:2) O vai â te nehenehe e na reira? Te faaue nei te aposetolo Paulo i te mau taeae no Tesalonia ia faatura i te feia ‘o te tiaau ra’ ia ratou. Inaha, ma te tamau â i te parau e te faahitiraa no taua noâ mau taeae ra—te feia iho â râ aita e tiaau ra—ua papai o Paulo e: “E te mau taeae, e aˈo atu outou i te haapao ore, e haamahanahana ˈtu i te aau taiâ, e tauturu atu i tei paruparu, ia maoro te faaoromai i te taata atoa ra.”—Tesalonia 1, 5:12-14.
10. Eaha te huru maitai ta te tauturu here mau o te mau taeae atoa i nia i te amuiraa?
10 Auê hoi te maitai ia here te mau taeae i roto i te amuiraa o te turai ia ratou ia haamahanahana i te feia e hepohepo ra, ia tauturu i tei paruparu, ia aˈo i te feia e aueue ra, e ia faaoromai i te mau taata atoa! Ua faaohipa te mau taeae no Tesalonia, o tei farii noa ˈtura i te parau mau bibilia noa ˈtu e ua faaruru i te ati rahi, i te aˈoraa a Paulo e rave i te reira. (Ohipa 17:1-9; Tesalonia 1, 1:6; 2:14; 5:11) A feruri na i te tupuraa maitai ta to ratou rave-amui-raa i te ohipa ma te here i nia i te haapaariraa e te tahoêraa i te amuiraa taatoa! Ma te hoê â huru atoa, ia haamahanahana te mau taeae i teie nei mahana, ia turu, e ia aˈo te tahi e te tahi, te faaohie ra te reira i te mau matahiapo ia amo i ta ratou mau hopoia ei tiai, e mea pinepine e utuafare to ratou.
11. (a) No te aha e mea maitai aˈe e ia faaoti tatou e ua ô atoa te mau vahine i roto i te parau ra te mau “taeae”? (b) Eaha te tauturu ta te hoê vahine kerisetiano paari e horoa no te mau vahine apî i teie nei mahana?
11 Tei roto anei te mau vahine i te mau “taeae” ta te aposetolo Paulo e parau ra? Oia mau, tei roto atoa ratou, i te mea e e rave rahi vahine tei farii i te parau mau. (Ohipa 17:1, 4; Petero 1, 2:17; 5:9) Eaha te huru tauturu te tia i te mau vahine ia horoa? Oia hoi, te vai ra te mau vahine apî i roto i te amuiraa e mea fifi no ratou ia haavî i to ratou mau ‘hiaai i te pae taatiraa’ aore ra o tei riro ei mau ‘nephe e hepohepo ra.’ (Timoteo 1, 5:11-13) Te vai ra ta te tahi mau vahine i teie nei mahana i te hoê â fifi. Eaha ta ratou e titau rahi nei oia hoi i te hoê tariˈa faaroo aore ra te hoê tapono no te taˈi atu. Mea pinepine e na te hoê vahine kerisetiano paari te nehenehe e horoa i taua tauturu ra. E nehenehe oia, ei hiˈoraa, e tauaparau no nia i to ˈna iho mau fifi e te tahi atu vahine o te ore e taahia e te hoê kerisetiano tane o te ore e tia ia amo atu ma te tano roa. Ma te haamaramarama i te faufaaraa e horoa i taua tauturu ra, ua papai o Paulo e: “Te mau vahine paari . . . ei feia haapii râ i te parau maitai. Ia aˈo ratou i te mau vahine apî ra ia aroha i ta ratou mau tane, ia aroha hoi i ta ratou mau tamarii; ia mamahu noa, ia maitai, ia parahi i te utuafare, ia hamani maitai, ia auraro maite i ta ratou iho mau tane, ia ore ia faainohia te parau a te Atua.”—Tito 2:3-5.
12. Mea faufaa te aratairaa a vai te tia i te taatoaraa o te amuiraa ia apee?
12 Ua riro mau â ei haamaitairaa i roto i te hoê amuiraa te mau tuahine haehaa o te turu maite atu i ta ratou mau tane e te mau matahiapo atoa hoi! (Timoteo 1, 2:11, 12; Hebera 13:17) E faufaahia iho â te mau matahiapo e hopoia utuafare ta ratou, ia rave amui te taatoaraa i te ohipa e o ˈna no te tauturu i te tahi e te tahi i roto i te manaˈo o te here e ia auraro te taatoaraa i te aratairaa o te mau tiai i nominohia.—Petero 1, 5:1, 2.
E te mau metua, eaha ta outou e tuu ra i mua?
13. Nafea e rave rahi metua tane ia ore e manuïa i roto i to ratou utuafare?
13 A tau matahiti i teie nei ua tapao te hoê taata faaarearea tuiroo e: “Ua ite au i te mau taata e faatere ra i te mau fare tapihooraa e hanere taata i roto o tei manuïa; ua ite ratou e nafea râ i roto i te mau huru tupuraa atoa, nafea ia aˈo e ia haamaitai i roto i te ao o te tapihooraa. Tera râ te tapihooraa hau atu â i te faufaa o ta ratou e faatere nei, o to ratou utuafare ïa e aita ratou i manuïa i roto i te reira.” No te aha? E ere anei no te mea e te tuu nei ratou i te ohipa tapihooraa e te tahi atu mau faaanaanataeraa i mua e te haapao ore nei i te aˈoraa a te Atua? Te parau nei ta ˈna Parau e: “E teie nei mau parau ta ˈu e parau atu ia oe . . . , e e haapii tamau maite oe i to mau tamarii.” E e tia ia ravehia i te reira i te mau mahana atoa. E tia i te mau metua ia pûpû ma te horoa noa i to ratou taime—e to ratou here e te tapitapiraa hohonu iho â râ.—Deuteronomi 6:6-9.
14. (a) Nafea te mau metua ia haapao i ta ratou mau tamarii? (b) Eaha ta te haapiiraa tano i te mau tamarii e titau ra?
14 Te faahaamanaˈo maira te Bibilia e e tufaa te tamarii no ǒ mai ia Iehova ra. (Salamo 127:3) Te haapao ra anei outou i ta outou mau tamarii mai te hoê faufaa no ǒ mai i te Atua, te hoê ô ta ˈna i pûpû atu i roto i to outou rima? E pahono papu ta outou tamarii ia rave outou ia ˈna i roto ia outou, ma te faaite atu i to outou aupururaa e to outou haapao-maite-raa here mau. (Mareko 10:16) Te titau rahi nei râ ‘te haapiiraa i te tamaiti i te eˈa e haere’ i te tauahi-noa-raa e te aparaa. No te faaineine e te paari no te patoi i te mau marei o te oraraa, te titau nei atoa te hoê tamarii i te hoê aˈoraa here mau. E faaite te hoê metua i te hoê here mau na roto i te ‘imi i ta ˈna ra tamarii e te aˈoraa.’—Maseli 13:1, 24; 22:6.
15. Na te aha e faaite ra i te faufaaraa o te aˈoraa a te mau metua?
15 E itehia te faufaaraa o te aˈoraa a te mau metua ia au i te faataaraa a te hoê taata aˈo tamarii i roto i te fare haapiiraa o tei haere mai i ta ˈna ra piha: “Mea aroha roa ratou, ua hepohepo, e ua moemoe. Te taˈi nei ratou ia aparau ratou no nia i te huru mau o te mau ohipa. E rave rahi—hau atu i ta te tahi e nehenehe e manaˈo—o te tamata nei i te haapohe ia ratou iho, eiaha no te mea e ua oaoa rahi roa ratou; no te mea te manaˈo nei ratou e aita ratou e oaoa ra, aita ratou e tâuˈahia ra, ua î roa ratou i te hepohepo no te mea i roto i te matahiti apî roa ‘te haapao nei ratou ia ratou iho’ e e hopoia teimaha mau no te amo.” Te parau faahou oia e: “E ohipa riaria mau no te hoê taata apî roa ia manaˈo e te haapao ra oia i te hoê ohipa.” Parau mau, e tamata te mau tamarii i te horo aore ra i te patoi i te aˈoraa, te haafaufaa mau nei ratou i te aratairaa e te faatureraa a te mau metua. Te oaoa ra ratou e te haapao nei to ratou mau metua ia ratou no te horoa i te otia no ratou. “Ua riro mau â ei tauturu rahi no ˈu,” o ta te hoê taurearea o tei haapaohia e te mau metua i parau.
16. (a) Eaha te ohipa e tupu ra i nia i te tahi mau tamarii tei paari i roto i te mau utuafare kerisetiano? (b) No te aha e ere te haerea o te hoê tamarii orure hau te auraa e e ere te haapiiraa i horoahia e te mau metua ei haapiiraa maitai?
16 Teie nei râ, noa ˈtu e te vai ra ta ratou i te mau metua e here ra ia ratou e o te horoa ra i te haapiiraa maitai roa, te patoi nei te tahi mau taata apî, mai te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa i roto i te faahohoˈaraa a Iesu, i te aratairaa a te mau metua e e haere ratou na nia i te eˈa tano ore. (Luka 15:11-16) Aita râ te reira e faaite ra e aita te mau metua i haapao maitai i ta ratou hopoia e haapii i ta ratou tamarii ma te tano, mai ta te Maseli 22:6 e faaue ra. Ua horoahia te faaueraa no nia i te ‘haapiiraa i te tamarii ia au i te eˈa no ˈna e eita oia e fariu atu i te reira’ ei ture no te taatoaraa. Ma te peapea, mai te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa, ‘e vahavaha vetahi mau tamarii i te hoê metua.’—Maseli 30:17.
17. I roto i te aha te mau metua o te mau tamarii orure hau e imi ai i te tamahanahanaraa?
17 Ua autâ te hoê metua tane e tamaiti orure hau roa ta ˈna e: “Ua tutava rahi mau vau no te haaputapû i to ˈna mafatu. Aita vau i ite eaha te rave no te mea ua tamata vau e rave rahi ohipa. Aita hoê aˈe ohipa i manuïa.” Ma te tiaturi, e haamanaˈo taua mau tamarii orure hau ra i te hoê taime i te haapiiraa here i noaa ia ˈna e e hoˈi mai oia mai te tamaiti i haamâuˈa i ta ˈna faufaa. Te vai noa ra te ohipa e e orure hau te tahi mau tamarii e e faatupu roa i te tahi mau peu tia ore i te pae morare o te haapeapea rahi i to ratou mau metua. E fanaˈo te mau metua i te tamahanahanaraa na roto i te iteraa e tae noa ˈtu i te orometua rahi roa ˈˈe i ora aˈenei i nia i te fenua nei o tei ite i to ˈna taata haapiihia e rave rahi matahiti o Iuda Isakariota e haavare ia ˈna. E papu maitai e ua peapea o Iehova iho no te mea e rave rahi o ta ˈna iho mau tamarii i te pae varua o tei patoi i ta ˈna aˈoraa e tei haapapu e mea orure hau ratou e aita hoi Ta ˈna e hape.—Luka 22:47, 48; Apokalupo 12:9.
Te mau tamarii—O vai ta outou e faaoaoa?
18. Nafea te mau tamarii ia faaite e te tuu nei ratou i te Atua i mua?
18 Te faaue nei o Iehova ia outou e te mau taurearea e: “E faaroo i to outou metua i te Fatu ra.” (Ephesia 6:1) Te tuu nei te mau tamarii i te Atua i mua ia na reira ratou. Eiaha e riro ei taata maamaa! “E vahavaha te maamaa i te aˈo a tana metua tane,” ta te Parau a te Atua e faahiti ra. Eita outou e nehenehe e manaˈo noa ma te teoteo e e nehenehe outou e rave mai ta outou e hinaaro. Te tumu no te mea e “ui ua mâ i to ratou iho manaˈoraa, aita râ i horoihia to ratou ra viivii.” (Maseli 15:5; 30:12) No reira, a haapao i te aratairaa a te Atua—“e faaroo” atu, “ia vaiiho maite,” “eiaha e haamoe,” “e haapao maite” atu, “e mau maitai,” e “eiaha e faarue” i te mau faaueraa e te aˈoraa o te mau metua.—Maseli 1:8; 2:1; 3:1; 4:1; 6:20.
19. (a) Eaha te mau tumu puai mau e vai ra i te mau tamarii no te auraro ia Iehova? (b) Nafea te feia apî ia faaite e te mauruuru nei ratou i te Atua?
19 Te vai ra ia outou i te tumu puai mau no te auraro ia Iehova. Te here ra oia ia outou, e te horoa nei oia na outou i ta ˈna mau ture, tae noa ˈtu te ture no te mau tamarii e faaroo i to ratou mau metua, no te paruru ia outou e no te tauturu ia outou ia fanaˈo i te hoê oraraa oaoa. (Isaia 48:17) Ua horoa atoa mai oia i ta ˈna Tamaiti no te pohe no outou e nehenehe atu ai outou e faaorahia i te hara e te pohe e e fanaˈo i te ora mure ore. (Ioane 3:16) Te mauruuru ra anei outou? Te hiˈo noa ra te Atua mai te raˈi mai, ma te hiˈopoa i to outou mafatu no te ite ahiri e e here mau to outou no ˈna e te haafaufaa nei outou i ta ˈna mau faanahoraa. (Salamo 14:2) Te hiˈo atoa ra o Satani, e te faaooo nei oia i te Atua, ma te parau e eita outou e faaroo Ia ˈna. E faaoaoa outou ia Satani e e ‘peapea’ o Iehova ia ore outou e faaroo i te Atua. (Salamo 78:40, 41) Te pii nei Iehova ia outou e: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau [ia faaroo outou ia ˈu], ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.” (Maseli 27:11) Oia mau, teie ïa te uiraa, O vai ta outou e faaoaoa ˈtu, o Satani aore ra o Iehova?
20. Mea nafea to te hoê taurearea tapearaa i to ˈna itoito no te tavini ia Iehova noa ˈtu te mǎtaˈu?
20 E ere i te mea ohie ia faatupu i te hinaaro o te Atua i mua i te mau faateimaharaa ta Satani e ta ta ˈna ao e faatupu i nia ia outou. E nehenehe e riro ei ohipa riaria mau. Ua tapao te hoê taurearea e: “Te mǎtaˈuraa mai te huru ra e te toetoe ra tatou. E nehenehe outou e rave i te tahi ohipa no nia i te reira.” Te faataa ra oia e: “Ia toetoe outou, e tuu outou i te hoê piriaro mahanahana. Ia tamau noa outou i te toetoe, e tuu outou i te tahi faahou. E e tuu noa outou tae roa i te taime e ore ai te toetoe e eita outou e toetoe faahou. No reira a pure ia Iehova ia mǎtaˈu outou mai te huru ra e te tuu nei outou i te hoê piriaro mahanahana ia toetoe outou. Mai te peu e i muri aˈe i te hoê pure, te tamau noa ra vau i te mǎtaˈu, e pure faahou vau tae roa i te taime eita vau e ite faahou i te mǎtaˈu. E te manuïa ra. Ua tauturu te reira ia ˈu ia ore e hepohepo!”
21. Nafea Iehova ia tauturu ia tatou mai te peu e e tamata iho â tatou i te tuu ia ˈna i mua i roto i to tatou nei oraraa?
21 Mai te peu e e tamata mau tatou i te tuu i te Atua i mua i roto i to tatou nei oraraa, e tauturu o Iehova ia tatou. E haapaari oia ia tatou, ma te pûpû i te tauturu no ǒ mai i te mau melahi ra ia titauhia, mai ta ˈna i rave no ta ˈna Tamaiti. (Mataio 18:10; Luka 22:43) A vai itoito outou paatoa e te mau metua e te mau tamarii. A atuatu i te mǎtaˈu mai te Mesia ra, e na te reira e afai mai na outou i te oaoa. (Isaia 11:3) Oia, “o te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna ra parau; o ta te taata ïa e ati noa ˈˈe.”—Koheleta 12:13.
E nehenehe anei outou e pahono mai?
◻ E tia i te mau pǐpǐ matamua a Iesu ia vai aifaito noa i nia i teihea hopoia?
◻ Eaha te hopoia te tia i te mau metua kerisetiano ia faatupu?
◻ Eaha te tauturu e tano no te mau matahiapo kerisetiano e to ratou mau utuafare?
◻ Eaha te ohipa tano ta te mau tuahine e nehenehe e faatupu i roto i te amuiraa?
◻ Eaha te aˈoraa e te aratairaa faufaa te tia i te mau tamarii ia haapao?
[Hohoˈa i te api 15]
E pinepine e nehenehe te hoê vahine kerisetiano paari e horoa i te vahine apî i te tauturu e hinaarohia
[Hohoˈa i te api 17]
Eaha te tamahanahanaraa ta te mau metua e mau tamarii orure hau ta ratou e huti mai i roto i te mau Papai?