VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/7 api 13-18
  • “E faatiahia tei pohe”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “E faatiahia tei pohe”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haamaramarama ra o Iesu i te tia-faahou-raa
  • Te tururaa i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa
  • E mea faufaa roa te faaroo i roto i te tia-faahou-raa
  • Mea puai te tiaturiraa o te tia-faahou-raa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • E tupu iho â te tia-faahou-raa!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • Te tia-faahou-raa—te hoê haapiiraa o te ohipa i nia ia oe
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • “Ta ˈu tiaturiraa i te Atua”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/7 api 13-18

“E faatiahia tei pohe”

“E oto mau hoi te pu, e e faatiahia tei pohe ma te tahuti ore, e faahuru-ê-hia tatou.”—KORINETIA 1, 15:52.

1, 2. (a) Eaha te parau tǎpǔ tamahanahana i horoahia na roto i te arai o te peropheta Hosea? (b) Mea nafea tatou i te iteraa e ua ineine te Atua i te faahoˈi mai i te feia pohe i te ora?

UA POHE aˈena anei te hoê taata herehia e outou? Ua ite ïa outou i te mauiui ta te pohe e nehenehe e faatupu. Noa ˈtu râ, te ite nei te mau Kerisetiano i te tamahanahanaraa i roto i te parau tǎpǔ ta te Atua i horoa i te peropheta Hosea, e: “E faaora vau ia [“ratou,” MN] i te apoo ra; e hoo faahou atu vau ia ratou mai te pohe mai; E te pohe e, Eihea to oe tara? E te apoo e, Eihea to oe pohe?”—Hosea 13:14.

2 E au ra e no te feia feaa, e manaˈo maamaa te hoˈiraa mai te feia pohe i te ora. Teie râ, e mana mau â to te Atua Mana hope no te faatupu i taua huru semeio ra! Te uiraa mau, oia ïa ua ineine anei o Iehova i te faahoˈi mai i te feia pohe i te ora. Ua ani te taata parau-tia ra o Ioba e: “Ia pohe te taata nei, e ora faahou anei?” Ua horoahia ˈtura i muri iho i teie pahonoraa tamǎrû e: “Na oe e tiaoro mai, e na ˈu e parau atu ia oe; e oto â oe i te ohipa a to rima i rave ra.” (Ioba 14:14, 15) Te faataa ra te parau ra “oto” i te hoê hiaai aore ra i te hoê hinaaro uˈana. (A faaau e te Salamo 84:2.) Oia, te faaite maitai nei o Iehova i te parau o te tia-faahou-raa—te hiaai nei oia e ite faahou i te feia haapao maitai tei pohe, e vai ora noa ra i roto i to ˈna feruriraa.—Mataio 22:31, 32.

Te haamaramarama ra o Iesu i te tia-faahou-raa

3, 4. (a) Eaha te haamaramaramaraa ta Iesu i horoa no nia i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa? (b) No te aha o Iesu i faatiahia mai ai ei varua, eiaha ei taata tino iˈo?

3 O te tahi tuhaa noa ta te feia faaroo i tahito ra, mai ia Ioba, i taa no nia i te tia-faahou-raa. O Iesu Mesia tei haamaramarama taatoa mai i teie tiaturiraa faahiahia. Ua faaite oia i te tuhaa faufaa ta ˈna iho e rave i to ˈna parauraa e: “O tei faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ˈna.” (Ioane 3:36) Ihea e fanaˈohia ˈi taua oraraa ra? No te rahiraa o te feia e faaroo, tei nia ïa i te fenua nei. (Salamo 37:11) Ua parau râ o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eiaha e mǎtaˈu, e tau nǎnǎ iti e; e mea hinaaro na to outou Metua i te horoa mai i te basileia no outou.” (Luka 12:32) Tei nia te Basileia o te Atua i te raˈi. No reira te auraa o teie parau tǎpǔ, oia ïa e haere te hoê “nǎnǎ iti” i pihai iho ia Iesu i nia i te raˈi ei mau varua. (Ioane 14:2, 3; Petero 1, 1:3, 4) Auê ïa tiaturiraa hanahana e! Ua faaite faahou o Iesu i te aposetolo Ioane e teie “nǎnǎ iti,” 144 000 noa ïa ratou.—Apokalupo 14:1.

4 Teie râ, nafea teie 144 000 e ô ai i roto i te hanahana i nia i te raˈi? “Ua haamaramarama mai [o Iesu] i te ora e i te huru tahuti ore na roto i te parau apî maitai.” Na roto i to ˈna toto, ua iriti aˈera oia i te hoê ‘eˈa apî e te ora’ i nia i te raˈi. (Timoteo 2, 1:10, MN; Hebera 10:19, 20) Na mua, ua pohe oia, mai ta te Bibilia i tohu mai. (Isaia 53:12) I muri iho, mai ta te aposetolo Petero i faaite i muri aˈe, “o taua Iesu nei â ta te Atua i faatia aˈenei i nia.” (Ohipa 2:32) Aita râ o Iesu i faatiahia mai ei taata. Ua parau oia e: “Ta ˈu pane e horoa ˈtu o to ˈu ïa tino, o ta ˈu ïa e horoa ei ora no to te ao.” (Ioane 6:51) Ia rave faahou mai oia i to ˈna tino iˈo, e faufaa ore ïa taua tusia ra. No reira, ua “taparahi-pohe-mau-hia [o Iesu] i te tino ra, i faaorahia râ e te [v]arua.” (Petero 1, 3:18) Ua ‘noaa’ ia Iesu ‘te ora mure ore no tatou,’ oia hoi no te “nǎnǎ iti.” (Hebera 9:12) Ua pûpû oia i te Atua ra i te faufaaraa o to ˈna ora taata tia roa ei hoo no te huitaata hara, e o na 144 000 ïa tei fanaˈo na mua i te reira.

5. Eaha te tiaturiraa i horoahia i te mau pǐpǐ a Iesu i te senekele matamua?

5 E ere o Iesu anaˈe te faatiahia no te ora i nia i te raˈi. Ua parau o Paulo i to ˈna mau hoa kerisetiano i Roma e ua faatavaihia ratou i te varua moˈa no te riro ei mau tamaiti na te Atua e ei feia aiˈa apiti e te Mesia mai te peu e e haapapu ratou i to ratou faatavairaa na roto i te faaoromairaa e tae noa ˈtu i te hopea. (Roma 8:16, 17) Ua faataa atoa o Paulo e: “I apiti-atoa-hia hoi tatou ia ˈna i te huru o to ˈna ra pohe, e apiti-atoa-hia ïa tatou i te huru o to ˈna ra tia-faahou-raa i nia.”—Roma 6:5.

Te tururaa i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa

6. No te aha i arohia ˈi te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i Korinetia, e eaha ta te aposetolo Paulo i rave?

6 Ua riro te tia-faahou-raa ei tuhaa o te “[“haapiiraa,” MN] matamua” a te Kerisetianoraa. (Hebera 6:1, 2) Noa ˈtu râ, te arohia ra taua haapiiraa ra i Korinetia. Te parau ra vetahi i roto i te amuiraa, o tei vare mau â i te haapiiraa philosopho Heleni, e: “Aore e tia-faahou-raa to tei pohe.” (Korinetia 1, 15:12) I to te aposetolo Paulo faarooraa i taua parau ra, ua turu atura oia i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, te tiaturiraa iho â râ o te mau Kerisetiano faatavaihia. E hiˈopoa na tatou i te mau parau a Paulo i roto i te Korinetia 1, pene 15. E ite outou e mea faufaa ia taio i te pene taatoa, mai tei faaitoitohia i roto i te tumu parau na mua ˈtu.

7. (a) Ua tuu o Paulo i te tapao i nia i teihea tumu parau faufaa? (b) O vai ma tei ite mata ia Iesu i faatiahia mai?

7 I roto i na irava matamua e piti o te Korinetia 1, pene 15, te faaite ra o Paulo i te tumu parau o ta ˈna aparauraa: “E faaite atu râ vau ia outou e au mau taeae, i te [“parau apî maitai,” MN] ta ˈu i parau atu ia outou na, ta outou hoi i farii mai ra, e i mau ai hoi outou na; e e ora ˈi hoi outou, . . . ia ore râ ia riro to outou faaroo ei faaroo faufaa ore.” Mai te peu e aita to Korinetia i tapea maite i te parau apî maitai, ua farii ïa ratou i te parau mau ma te faufaa ore. Ua parau faahou o Paulo e: “Ua tuu atu hoi au ia outou i mutaa ihora, i tei noaa na ia ˈu ra, e i pohe te Mesia i ta tatou nei hara, mai tei te parau i papaihia ra; e i tanuhia hoi oia, e tia faahou maira i te rui toru, mai tei te parau i papaihia ra: e i itea oia [e] Kepha, e i te ahuru ma piti i muri aˈe. E muri aˈera hoi, i itea oia e te mau taeae e pae atoa hanere e tiahapa, hoê â iteraa; te ora noa nei â te rahi o taua feia ra, ua taoto râ te tahi pae [i roto i te pohe]. E muri aˈera hoi, itea ihora oia e Iakobo; e i te mau aposetolo atoa i muri aˈe. E te hopea ihora, itea atoa ihora ia ˈu, mai [i te hoê taata i fanau-oioi-hia mai].”—Korinetia 1, 15:3-8; MN.

8, 9. (a) Eaha te faufaaraa ia tiaturi i te tia-faahou-raa? (b) I teihea paha taime to Iesu faraa ˈtu i “te mau taeae e pae atoa hanere e tiahapa”?

8 No te feia i farii i te parau apî maitai, e ere te tiaturiraa i te tia-faahou-raa o Iesu i te hoê maitiraa. E rave rahi mau taata i ite mata o tei haapapu e ua “pohe te Mesia i ta tatou nei hara” e ua faatiahia mai oia. Te vai ra o Kepha, aore ra o Petero, mai tei matau-maitai-aˈe-hia. I muri aˈe i to Petero hunaraa ia Iesu i te po a hoohia ˈi e a haruhia ˈi o Iesu, papu maitai e ua tamahanahana-rahi-hia oia i to Iesu faraa ˈtu ia ˈna ra. Ua haere atoa o Iesu tei faatiahia mai e farerei i “te ahuru ma piti,” oia hoi te mau aposetolo ei pǔpǔ—papu maitai e ua tauturu taua farereiraa ra ia ratou ia haapaiuma i to ratou mǎtaˈu e ua riro mai ratou ei mau ite mǎtaˈu ore i te tia-faahou-raa o Iesu.—Ioane 20:19-23; Ohipa 2:32.

9 Ua fa atoa te Mesia i te hoê pǔpǔ taata rahi atu â, i “te mau taeae e pae atoa hanere e tiahapa.” I te mea hoi e i Galilea noa i noaa ˈi ia ˈna te mau pǐpǐ e teie te rahiraa, i te taime paha i faataahia i roto i te Mataio 28:16-20, i to Iesu faaueraa ia faariro i te taata ei pǐpǐ. Auê ïa faaiteraa puai mau ta teie mau taata e nehenehe e horoa! Te ora noa ra vetahi i te matahiti 55 T.T., i to Paulo papairaa i ta ˈna rata matamua i to Korinetia. A tapao na râ e te parauhia e te feia i pohe, mai te mea ra e ‘ua taoto ratou i roto i te pohe.’ Aitâ ratou i faatiahia mai atura no te fanaˈo i ta ratou utua maitai i nia i te raˈi.

10. (a) Eaha tei tupu i te putuputuraa hopea a Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ? (b) Mea nafea to Iesu faraa ˈtu ia Paulo “mai i te hoê taata i fanau-oioi-hia mai”?

10 O Iakobo atoa tei ite ma te faahiahia i te tia-faahou-raa o Iesu, e tamaiti oia na Iosepha raua o Maria, te metua vahine o Iesu. Na mua ˈˈe i te tia-faahou-raa, e ere o Iakobo i te hoê taata faaroo. (Ioane 7:5) I muri aˈe râ to Iesu faraa ˈtu ia ˈna ra, riro maira o Iakobo ei taata faaroo e ua rave atoa paha oia i te hoê tuhaa i roto i te faatauiraa i te faaroo a to ˈna mau taeae. (Ohipa 1:13, 14) I to ˈna putuputu-hopea-raa e ta ˈna mau pǐpǐ, i te taime oia e reva ˈi i nia i te raˈi, ua faaue atura o Iesu ia ratou ia riro “ei ite . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:6-11) I muri iho, ua fa ˈtu oia ia Saulo no Tareso, e taata hamani ino oia i te mau Kerisetiano. (Ohipa 22:6-8) Ua fa ˈtu o Iesu ia Saulo ra “mai i te hoê taata i fanau-oioi-hia mai.” Mai te mea ra e ua faatia-aˈena-hia o Saulo i te oraraa pae varua e ua nehenehe oia e ite i te Fatu faahanahanahia tau senekele na mua ˈˈe e tupu ai te tia-faahou-raa. Ua tapea taue atura teie ohipa i tupu ia Saulo i roto i to ˈna tere e hamani ino i te amuiraa kerisetiano e ua tupu te hoê tauiraa rahi. (Ohipa 9:3-9, 17-19) Ua riro maira o Saulo te aposetolo Paulo, hoê o te feia turu rahi i te faaroo kerisetiano.—Korinetia 1, 15:9, 10.

E mea faufaa roa te faaroo i roto i te tia-faahou-raa

11. Mea nafea to Paulo faaite-tahaa-raa i te hape ia parau e, “Aore e tia-faahou-raa”?

11 Ua riro mau â te tia-faahou-raa o Iesu ei tupuraa papu maitai. “Te parau-haere-hia nei te Mesia e, ua tia faahou oia i te poheraa ra,” o ta Paulo ïa i faahiti, “eaha i parau ai te hoê pae o outou e, aore e tia-faahou-raa to tei pohe?” (Korinetia 1, 15:12) Aita noa teie mau taata iho e feaa ra aore ra e uiui ra no nia i te tia-faahou-raa, ua parau roa atoa râ ratou e aita ratou e tiaturi ra i te reira. No reira o Paulo i faaite tahaa ˈi i te hape o to ratou manaˈo. Ua parau oia e ahiri e aita te Mesia i faatiahia mai, e parau haavare ïa te poroi kerisetiano, e te feia e faaite ra i te tia-faahou-raa o te Mesia, e “ite haavare” ïa ratou “na te Atua.” Ahiri e aita te Mesia i faatiahia mai, aita ïa e hoo i aufauhia i te Atua; te vai “noa” ra ïa te mau Kerisetiano i roto i ‘ta ratou hara.’ (Korinetia 1, 15:13-19; Roma 3:23, 24; Hebera 9:11-14) E te mau Kerisetiano i ‘taoto i roto i te pohe,’ i haapohehia no to ratou faaroo i roto i te tahi mau tupuraa, ua mou ïa ratou e aita e tiaturiraa mau. Auê hoi te aroha teie mau Kerisetiano e ahiri e teie noa to ratou oraraa e aita ˈtu! E faufaa ore ïa to ratou mau mauiui.

12. (a) Eaha te auraa i te piiraahia te Mesia te “matamua no te feia i mairi te taoto i roto i te pohe”? (b) Mea nafea to te Mesia haamanuïaraa i te tia-faahou-raa?

12 E ere roa ˈtu râ mai te reira. Te na ô faahou ra o Paulo e: “Ua tia faahou mau . . . te Mesia i te poheraa.” Hau atu, o ˈna te “matamua no te feia i mairi te taoto [“i roto i te pohe,” MN].” (Korinetia 1, 15:20) Ia horoa anaˈe te mau ati Iseraela ma te auraro na Iehova i te mau oho matamua o ta ratou mau hotu, e haamaitai na o Iehova ia ratou na roto i te hoê ootiraa rahi. (Exodo 22:29, 30; 23:19; Maseli 3:9, 10) Na roto i te piiraa i te Mesia te “matamua,” te faahiti ra ïa o Paulo i te tahi atu ootiraa o te feia o te faatiahia mai te pohe mai no te ora i nia i te raˈi. “Mai te pohe hoi i noaa i te taata ra,” o ta Paulo ïa e parau ra, “no te taata atoa e noaa ˈi te tia faahou i te feia i pohe ra. Mai te taata i hope i te pohe ia Adamu, e hope atoa i te faaorahia i te Mesia.” (Korinetia 1, 15:21, 22) Ua haamanuïa o Iesu i te tia-faahou-raa na roto i te horoaraa i to ˈna ora taata tia roa ei hoo, i nehenehe ai te huitaata nei e tiamâ i te faatîtîraa a te hara e a te pohe.—Galatia 1:4; Petero 1, 1:18, 19.a

13. (a) Afea te tia-faahou-raa no te haere i nia i te raˈi e tupu ai? (b) Mea nafea e eita vetahi feia faatavaihia e “taoto i roto i te pohe”?

13 Te na ô faahou ra o Paulo e: “E haapaohia râ te taata atoa i to ˈna iho pǔpǔ; o te Mesia te matamua; e i muri aˈe, o [te feia no] te Mesia ïa ia [vai] mai oia ra.” (Korinetia 1, 15:23; MN) Ua faatiahia mai te Mesia i te matahiti 33 T.T. Teie râ, e tia i ta ˈna mau pǐpǐ faatavaihia—“te feia no te Mesia”—ia tiai â i muri iti noa ˈˈe i te vairaa mai o Iesu ei arii, o te tupu i te matahiti 1914 ia au i te parau tohu a te Bibilia. (Tesalonia 1, 4:14-16; Apokalupo 11:18) Eaha ïa no nia i te feia e ora â i roto i taua vairaa mai ra? Te parau ra o Paulo e: “Inaha, e faaite atu vau ia outou i te parau aro [moˈa]; eita tatou e hope i te taoto [i roto i te pohe], e hope râ tatou i te faahuru-ê-hia, eita e mahia, mai te amoraa mata nei, ia tae i te pu hopea ra: e oto mau hoi te pu, e e faatiahia tei pohe ma te tahuti ore, e faahuru-ê-hia tatou.” (Korinetia 1, 15:51, 52; MN) Papu maitai e eita te taatoaraa o te feia faatavaihia e taoto i roto i te apoo a tiai ai i te tia-faahou-raa. E taui-taue-hia te feia e pohe i roto i te vairaa mai o te Mesia.—Apokalupo 14:13.

14. Nafea te feia faatavaihia ia “bapetizohia no te riro ei feia pohe”?

14 Te ui ra o Paulo e: “Aore ra, eaha ihora te feia i bapetizohia no te [riro ei feia pohe], ia ore roa te feia i pohe ra ia tia faahou? eaha ihora ratou i bapetizohia ˈi no [te riro ei feia pohe]? E eaha hoi matou i parahi noa ˈi i roto i te ati i te mau hora atoa nei?” (Korinetia 1, 15:29, 30; MN) Aita o Paulo e hinaaro ra e parau e ua bapetizohia te mau taata ora no te feia pohe, mai ta te tahi mau tatararaa Bibilia e faahiti ra. Inaha, ua taaihia te bapetizoraa i te riroraa mai ei pǐpǐ kerisetiano, e eita hoi te mau nephe pohe e nehenehe e riro mai ei pǐpǐ. (Ioane 4:1) Teie râ, te parau ra o Paulo no te mau Kerisetiano e ora ra, e e rave rahi o ratou mai ia Paulo atoa, tei “roto i te ati i te mau hora atoa nei.” Ua “bapetizohia” te mau Kerisetiano faatavaihia ‘i roto i te pohe o te Mesia.’ (Roma 6:3) Mai to ratou faatavairaahia mai â, mai te mea ra e ua “bapetizohia” ratou i roto i te hoê hororaa o te aratai i te hoê pohe mai to te Mesia ra. (Mareko 10:35-40) E pohe ratou ma te tiaturiraa i te hoê tia-faahou-raa hanahana i nia i te raˈi.—Korinetia 1, 6:14; Philipi 3:10, 11.

15. Eaha paha te mau ati i faaruruhia e Paulo, mea nafea te faaroo i roto i te tia-faahou-raa i te turairaa ia ˈna ia faaoromai i te reira?

15 Te faataa ra o Paulo i teie nei e ua faaruru o ˈna iho i te ati e tae roa i te hoê faito i nehenehe ai oia e parau e: “Te pohe nei au i te mau mahana atoa nei.” No to ˈna mǎtaˈu e ia faahapa vetahi ia ˈna i te faarahi i te parau, te na ô faahou ra o Paulo e: “E tǎpǔ vau i to ˈu nei oaoa ia outou [“e te mau taeae e,” MN] i noaa ia ˈu i to tatou Fatu ia Iesu Mesia ra.” Teie te tatararaa a Te Bibilia no Ierusalema (Farani) no teie irava: “Te faaruru nei au i te pohe i te mau mahana atoa, e te mau taeae e, e e nehenehe au e haapapu i te reira na roto i to ˈu oaoa no outou i roto i te Mesia ra o Iesu to tatou Fatu.” Ei hiˈoraa o te mau ati ta ˈna i faaruru, te parau ra o Paulo i te irava 32 e ua ‘taputo oia i te mau [“animala,” MN] taehae i Ephesia.’ E pinepine to Roma i te haapohe i te feia ohipa ino na roto i te taoraraa ia ratou i te mau animala taehae i nia i te mau tahua aroraa. Mai te peu e ua taputo o Paulo i te mau animala taehae mau, ua nehenehe oia e ora mai maoti noa te tauturu a Iehova. Mai te peu e aita te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, ua riro mau â ïa te maitiraa i te hoê oraraa o te tuu ia ˈna i mua i teie huru ati, ei oraraa atâta. Mai te peu e aita te tiaturiraa o te hoê oraraa no a muri aˈe, e faufaa ore ïa te faaoromairaa i te mau ati e te mau haapaeraa no te tavini i te Atua. “Ia ore ia tia faahou tei pohe ra,” o ta Paulo ïa e parau ra, “e amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai.”—Korinetia 1, 15:31, 32; a hiˈo i te Korinetia 2, 1:8, 9; 11:23-27.

16. (a) Nohea mai paha te parau ra “e amu tatou e e inu hoi; ananahi hoi tatou e pohe ai”? (b) Eaha te mau fifi atâta ia farii i teie manaˈo?

16 Ua faahiti paha o Paulo i te Isaia 22:13, o te faataa ra i te haerea farii noa o te feia auraro ore e faaea ra i Ierusalema. Aore ra te haamanaˈo ra paha oia i te mau tiaturiraa a te mau Epikuro, o tei haavahavaha i te tiaturiraa o te hoê oraraa i muri aˈe i te pohe e o tei tiaturi na e o te mau mea navenave o te tino te mea faufaa roa i roto i te oraraa. Noa ˈtu eaha te tupuraa, e haapiiraa paieti ore te haapiiraa philosopho ra ‘e amu e e inu hoi.’ No reira o Paulo i faaara ˈi e: “Eiaha e vare, e ino te [mau peu faufaa] i te [mau amuimuiraa] iino ra.” (Korinetia 1, 15:33; MN) E riro te amuimuiraa ˈtu i te feia e patoi ra i te tia-faahou-raa ei mea taero. O teie huru amuimuiraa paha te tumu i tupu ai te mau fifi tei tia hoi ia Paulo ia faaafaro i roto i te amuiraa no Korinetia, mai te peu taiata, te amahamaharaa, te hororaa i te haavaraa, e te faatura ore i te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu.—Korinetia 1, 1:11; 5:1; 6:1; 11:20-22.

17. (a) Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa i to Korinetia? (b) Eaha te mau uiraa e toe ra ia pahonohia?

17 No reira o Paulo i horoa ˈi i teie aˈoraa maitai i to Korinetia e: “E ara e tia ˈi, eiaha e rave i te hara; aore hoi te hoê pae i ite i te Atua: ia haama outou i na reira ˈtu ai au.” (Korinetia 1, 15:34) Ua aratai te manaˈo tano ore no nia i te tia-faahou-raa ia vetahi i roto i te hoê manunuraa i te pae varua, mai te mea ra e ua taero ratou. Ua tia ia ratou ia ara mai, ia vai afaro noa te feruriraa. I teie mahana atoa, e tia i te mau Kerisetiano faatavaihia ia vai ara noa i te pae varua, eiaha e vare i te mau manaˈo feaa o te ao nei. E tia ia ratou ia ati maite atu i to ratou tiaturiraa e faatiahia mai no te haere i nia i te raˈi. Te vai nei râ te mau uiraa—no to Korinetia i tera ra tau e no tatou i teie nei tau. Ei hiˈoraa, mai te aha te huru ia faatiahia na 144 000 no te haere i nia i te raˈi? E eaha ïa no te mau mirioni taata ê atu i roto noa i te apoo e o te ore e haere i nia i te raˈi? Eaha te auraa o te tia-faahou-raa no teie mau taata? I roto ïa i ta tatou tumu parau i muri nei e tuatapapa ˈi tatou i te toea o te aparauraa a Paulo no nia i te tia-faahou-raa.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Febuare 1991, no nia i te hoê tuatapaparaa o te hoo.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te haamaramaramaraa ta Iesu i horoa no nia i te tia-faahou-raa?

◻ O vai ma vetahi mau taata i ite mata i te tia-faahou-raa o te Mesia?

◻ No te aha i patoihia ˈi te haapiiraa o te tia-faahou-raa, e eaha ta Paulo i rave?

◻ No te aha e mea faufaa roa te faaroo i roto i te tia-faahou-raa no te mau Kerisetiano faatavaihia?

[Hohoˈa i te api 15]

Ua riro te tamahine a Iaeiro ei haapapuraa no te tia-faahou-raa

[Hohoˈa i te mau api 16, 17]

Mai te peu e aita te tiaturiraa o te tia-faahou-raa, e faufaa ore ïa te haapoheraahia te mau Kerisetiano haapao maitai no to ratou faaroo

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono