VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/6 api 26-31
  • Ia riri na tatou i te mau haerea haama o teie nei ao

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ia riri na tatou i te mau haerea haama o teie nei ao
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Eiaha na tatou e hiˈo i muri
  • I roto i te mau “mahana hopea”, e rahi noa ˈtu â te ino
  • Eiaha na tatou ia riro i te haavare a te mau huru feruriraa o te ao nei
  • E ooti tatou i ta tatou i ueue
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/6 api 26-31

Ia riri na tatou i te mau haerea haama o teie nei ao

E te maere ra ratou i te mea aore outou i amui atoa ia ratou i taua peu hauti rahi ra, ma te faaino hoi ia outou.” — PETERO 1, 4:4.

1. Mea nafea ta te Bibilia faataaraa mai i te mau haerea haama i ravehia na e te mau kerisetiano o te senekele 1, i mutaa ihora?

TE HOE “[vahi vari]”. Mea na reira to te aposetolo Petero faataaraa mai i te ao, i reira e rave rahi mau taata o te senekele 1 i te oraraa, hou aˈe ratou e farii ai i te kerisetianoraa. Te faaohipa ra vetahi mau huriraa i te mau parau ra “anapape no te pohe” (Jérusalem); “te haerea rahi ino”. (Osty.) Eaha hoi taua vahi reporepo ra? Te faataa maira te aposetolo i te reira ma te faahiti i te parau no te haerea tia ore, te nounou, te inu-hua-raa i te uaina, te amuiraa hauti ra, e te faataero i te ava ra, e te mau peu atâata a te idolo ra. — Petero 1, 4:3, 4.

2. No te aha te mau kerisetiano o to tatou nei tau e tia mau ai ia haapopouhia?

2 Auê ïa taa-ê-raa i rotopu i te ao e te mau melo o te amuiraa kerisetiano mau! Te faaitoito maite ra o Petero i taua mau taata ra ia ore ia tamau â i te horo e to ratou mau hoa tahito o teie nei ao i roto i taua haerea ino ra, i taua anapape pohe ra. I te mea hoi e mea ino aˈe te mau huru tupuraa ta tatou e ora nei i tei itehia na i te senekele 1, te oaoa nei tatou inaha, e nehenehe â tatou e haapopou i te mau kerisetiano. Te rave nei te mau Ite no Iehova i te mau tutavaraa uˈana no te faaohipa i te haamoriraa viivii ore e te hapa ore ta to ratou Atua e Metua atoa hoi e farii, e o te titau maira ia “tiai maitai ia ˈna iho, eiaha ia viivii i teie nei ao”. (Iakobo 1:27.) Te faahanahana nei ratou i te iˈoa o Iehova na roto i to ratou hiˈoraa teitei i te pae morare.

3. Eaha te huru tupuraa i haapeapea na ia Paulo e o te haapae atoa hoi ia tatou nei?

3 No te tapea i to ˈna huru viivii ore e to ˈna huru teitei i te pae morare, e tia i te nunaa o te Atua i te tahi taime ia aˈo aore ra ia tiavaru i te mau taata, varavara roa hoi, e vaiiho nei ia ratou ia hutihia e te mau haerea haama o teie nei ao. Te faatupu mai nei taua huru tupuraa peapea o te mau mea ra, i te hoê huru mai tei itehia na e Paulo ia ˈna i farerei i taua huru tupuraa nei. Teie ta ˈna i papai: “Ta te tahi paeau haerea, e mea ê ïa, o ta ˈu i faaite pinepine atu ia outou, e te faaite atu nei hoi au ia outou i teie nei ma te roimata, e e enemi ratou no te satauro a te Mesia ra; o te pohe roa to ratou hopea, te opu hoi to ratou atua, e ta ratou parau haama ra, o to ratou ïa teoteoraa; e to teie nei ao anaˈe ra ta ratou e haapao.” (Philipi 3:18, 19). Eaha te tia ia tatou ia rave ia ore tatou ia pee i taua mau taata ra? E tia ia tatou, ia au i te hiˈoraa o Iesu, ia haapii i te here i te parau-tia teitei a Iehova mea riri roa hoi na ˈna i te huru viivii o te ao nei. — Hebera 1:9.

Eiaha na tatou e hiˈo i muri

4. a) No te mau ohipa faufau o te ao nei e nehenehe ai e huti ia tatou? b) Na te aha e tauturu ia tatou, ia ore roa ˈtu te tahi mau hinaaro iino ia ô mai i roto i to tatou mafatu?

4 Eiaha na tatou e haafaufaa ore i te mana o te hara. Te faaite maira teie nei ao i te mau huru e rave rahi, i te mau huru puai o te huti i te manaˈo; mea ite roa te Diabolo i te haavarevare e e varua ino mau hoi oia; e haavare rahi to te mafatu (Ioane 1, 2:15-17; Petero 1, 5:8; Ieremia 17:9). E pinepine te itehia e ia tupu mai te hoê hinaaro i roto i to tatou mafatu, eita to tatou feruriraa e ohipa. Tera te tumu te Parau a te Atua e faahaamanaˈo noa mai ai e rave rahi mau parau, ia ati taatoa to tatou mafatu ia Iehova e ia faatupu tatou i to ˈna hinaaro. Mea faufaa roa ia ore tatou ia vaiiho i te tahi mau manaˈo iino ia tupu i roto i to tatou mafatu (Iakobo 1:14, 15; Mataio 5:27-30). No te reira ra, e tia ia tatou ia faaitoito tamau ia ˈna ma te faahaamanaˈo atu i te mau tumu tatou e tia ˈi ia here i te mea tia, e ia riri mau e ia faarue i te mau haerea faufau o teie nei ao. Mai teie te huru to te aposetolo Paulo haapotoraa i taua titauraa nei: “Ei aroha haavare ore â. Ia riaria i te ino; ia ati atu i te maitai.” — Roma 12:9.

5. No te aha e nehenehe ai e parau e te titau maira te paari e ia rave tatou i te hoê hiˈopoaraa papu no nia i to tatou mau manaˈo e to tatou mau hinaaro?

5 I te mea hoi e e nehenehe tatou e atea ê i te huru oraraa kerisetiano, te faaue mai nei te paari ia tatou paatoa ia hiˈopoa tamau i te mau manaˈo e faaitoito ra ia tatou, i to tatou mau hinaaro e ta tatou mau opuaraa. Ua riro anei tatou mai taua mau kerisetiano ta Petero i haapopou na, oia hoi ia ore ratou ia hoˈi i roto i te “[vahi vari ra]” o te ao nei? Aore ra, e riro anei tatou i te tahi taime mai te vahine a Lota, tei fariu tia i muri ma te mata nounou, i nia i te mau mea ta ˈna i faarue noa ˈtura? — Genese 19:26; Luka 17:31-33.

I roto i te mau “mahana hopea”, e rahi noa ˈtu â te ino

6, 7. a) Ia au i te Bibilia, eaha te huru feruriraa no nia i te mau mea e navenave ai ra ta te mau “mahana hopea” e tapao? b) Eaha te mau ravea ta te mau taata o teie nei ao e faaohipa nei no te faaite tahaa roa mai i to ratou mau manaˈo e ta ratou mau ohipa viivii?

6 E feruri anaˈe na tatou maa taime iti i te ao ta tatou e ora nei i te hopearaa o teie senekele e 20. E ere anei ïa mea rahi te ohipa ino? Mai ta te aposetolo Paulo i tohu, e riro te taata i te “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua”. E, e nehenehe ta tatou e parau e ‘te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu, i te haavare-noa-raa ˈtu, e te haavareraahia mai’. — Timoteo 2, 3:1, 4, 13.

7 Faaturi, poreneia, mahu, haamaruaraa tamarii... O te mau parau ïa e faahiti-pinepine-hia nei; e ua riro te faaohiparaa i te reira ei tumu tauaparauraa auhia e haapurorohia mai na roto i te afata radio e te afata teata e tae noa ˈtu i roto i te mau taatiraa faaroo aore ra haapiiraa. Te ruperupe nei hoi te hooraa i te mau hohoˈa faufau teie e faaite-tahaa-hia nei. I roto i te mau hohoˈa, te mau hautiraa teata taata ora e te mau hohoˈa tatuhaahia e hautihia nei i roto i te afata teata e parare rahi nei, te faaite roa mai nei vetahi i tera aore ra i tera huru o te haerea tia ore. Auê hoi tatou i te oaoa i te ore-roa-raa e apiti atu i roto i taua mau mea ra! Teie râ, e tia ia tatou ia faaitoito i te aro ia ore to tatou mafatu ia roohia e taua haapurororaa haavarevare mau ra a to te ao nei.

8. No nia i te mau ohipa faufau a to te ao nei, eaha ta te Bibilia e parau mai nei no nia i te mea te tia ia tatou ia rave aore ra o te ore e tia ia rave?

8 E faaroo te mau kerisetiano e huru paari mau to ratou i teie nei faaararaa a Paulo e na ô ra e: “Area te faaturi, e te mau parau faufau atoa, e te nounou taoˈa, eiaha roa ia faahitihia i roto ia outou, o te au ïa i te feia moˈa ra (...). Ia itea ia outou te mea au i te Fatu ra (...). E tena na, e ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ.” Hau atu, te parau mai nei te aposetolo Paulo e e tia ia tatou ia manaˈonaˈo i te mau mea haavare ore ra, te mau mea au maitai ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra. — Ephesia 5:3-16; Philipi 4:8.

9. Eaha te ohie roa i te tupu mai te peu e e ere ta tatou mau peu faaanaanataeraa i te mea tano?

9 Te faaite maira anei ta tatou mau peu faaanaanataeraa e e te tapitapi mau ra tatou no taua aˈoraa paari nei? Ia haamanaˈo na tatou e rahi noa ˈtu â tatou i te piri i pihai iho i te mau mea viivii, rahi noa atoa ïa tatou i te farii i te huru oraraa o te ao nei. E riro atoa paha tatou i te haafaahiahia ma te ore e itehia mai, aore ra i te pee, i te mau aito o te ohipa taaro aore ra i te mau taata hauti teata aore ra ori e te himene e faaohipa ra i taua mau mea nei. Ia oioi na tatou i te ite i taua huru ra, o te nehenehe e tupu mai i roto ia tatou.

Eiaha na tatou ia riro i te haavare a te mau huru feruriraa o te ao nei

10. Eaha te manaˈo o te mau taata i turu ia Epicure i te senekele 1, no nia i te oraraa?

10 I te tau o Paulo, e rave rahi mau taata tei farii i te manaˈo philosopho a Epicure, e ora na no te mau mea e navenave ai ra, no te haamâha i to ratou mau hinaaro. Ia tae mai te pohe, o ta ratou hoi e parau, aita ˈtu ai ïa ohipa to muri iho. No reira, no te aha hoi e ore ai e haa no te fanaˈo i te mau mea e navenave ai ra o te oraraa nei oi vai aˈe te ao? O vai hoi ite e eita anei tatou e pohe ananahi?

11. Nafea e rave rahi mau taata o teie nei ao o to tatou nei tau ia pee i te mau huru feruriraa e te mau ohipa i ravehia na e te feia i turu na ia Epicure?

11 I to tatou nei tau, e rave rahi teie e manaˈo nei mai teie te huru. Te horo nei ratou ma te maamaa hoi i roto i te mau huru mea atoa e navenave ai ra, ma te ore roa ˈtu e haapeapea noa ˈˈe i nia i te mau faahopearaa ta to ratou haerea e nehenehe e faatupu i nia i to ratou taata-tupu. I roto i to ratou feruriraa, te vai ra te Atua aore ra aita. I te mea hoi e, mai ta ratou e parau ra, e hotu te taata no te haapiiraa ra tumu ore oia hoi mea tupu noa mai te mau mea atoa, aita ïa a ratou e utua ia vetahi ê e i mua i te aro o te totaiete taata. E ite-roa-hia atoa hoi ia ratou i te mau tumu no te riro mai te animala ra te huru. Oia mau, mai te peu e e faatupu te mau ohipa faufau ta te Bibilia e opani ra i te manaˈo e navenave ai ra, eita hoi e tia ia faautuahia. No te aha, ta ratou â ïa e parau ra, e haapae ai, inaha te haere paatoa nei hoi tatou i te hoê vahi, oia hoi te apoo?

12, 13. a) Te tuu nei te faaohiparaa i te hoê manaˈo o te ao nei i te mau kerisetiano i mua i te aha? b) Eaha te tumu o te ino i mauiuihia na e to Korinetia? c) Eaha te tia ia tatou ia rave mai te peu e eita tatou e hinaaro ia arataihia tatou e te tahi manaˈo miimii o te oraraa nei?

12 Mai te huru ra ïa e ua vaiiho vetahi mau kerisetiano no Korinetia ia ratou ia riro i taua huru feruriraa ra. Ma te papai atu i te amuiraa o taua oire ra, te faˈi ra o Paulo e “ia ore ia tia faahou tei pohe ra”, te parau matauhia i taua tau ra oia hoi: “e amu tatou e ia inu hoi, inaha e pohe tatou ananahi”, e ere roa ˈtu ïa i te manaˈo hape. Teie râ, i muri noa iho, e faaite mai oia i te huru hape o taua feruriraa nei i te na ôraa e: “Eiaha e vare, e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra. E ara e tia ˈi, eiaha e rave i te hara; aore hoi te hoê pae i ite i te Atua: ia haama outou i na reira ˈtu ai au.” — Korinetia 1, 15:32-34.

13 E tapao anaˈe na mea nafea to Paulo faataaraa mai i te ino e te tumu: te parau ra oia e no roto mai te mau feruriraa hape o te mau kerisetiano no Korinetia i ta ratou mau amuimuiraa iino. Tera te tahi haapiiraa no tatou. Oia mau, ia ore tatou e haapao maitai, e nehenehe ïa tatou e manaˈo e e tia ia tatou ia tamata i te tahi mau mea opanihia hou aˈe te ruauraa aore ra te pohe e tapea ˈi ia tatou. Mai te peu e feruri noa ˈtu tatou mai te reira te huru, ia haavitiviti ïa tatou i te taui. Nafea hoi te reira? Ia haamanaˈo ïa tatou e eita taua huru feruriraa miimii ra e tâuˈa i te mau faaueraa tumu tia a te Atua; no roto mai râ te reira i te oreraa e tiaturi i te mau parau tǎpǔ papu maitai, mai te parau tǎpǔ no nia i te tia-faahou-raa. Ia au atoa i te hoê hiˈoraa tano maitai, e nehenehe te mau taata e oraraa tia ore to ratou e roohia i te mau mauiui e te mau fifi e rave rahi. Ia noaa ia tatou i te huru feruriraa e au, e tia ia tatou ‘ia ara ma te tia mau’. Hau atu, aita anaˈe te “ite no nia i te Atua”, eita ta tatou e nehenehe e feruri maitai.

14. O vai te mau taata e ore roa ˈtu e fanaˈo i te mau haamaitairaa o te Basileia o te Atua? Eaha ta Paulo i parau no nia i te oraraa i mutaa ihora o vetahi mau kerisetiano?

14 I nia ˈtu, i roto i ta ˈna rata i to Korinetia, ua faaite papu mai te aposetolo Paulo e e ore roa te mau poreneia, te faaturi, te haamori idolo, te mahu, te eiâ, te nounou taoˈa, te taero ava, e te faaino e te haru, e pue noa na hoi i Korinetia, e ô atu i roto i te Basileia o te Atua. Ua parau faahou râ oia e: “Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoiha râ outou, ua faataahia râ outou.” I te mea hoi e ua horoihia ratou, te haapapu maira ïa te reira i te mana o te Parau a te Atua e te tusia taraehara o te Mesia (Korinetia 1, 6:9-11). No te reira ra, ei upoo ino iho â ïa no te hoˈi faahou i roto i te huru viivii o teie nei ao pohe.

15. Eaha te faahohoˈaraa ta Petero i rave no te faataa mai i te huru o te mau taata e hoˈi faahou na i roto i te mau ohipa faufau a to teie nei ao?

15 Teie ta Petero i parau: “Ua ora hoi ratou i te viivii o teie nei ao i te ite i te Fatu ra i te ora ia Iesu Mesia, a fifi faahou ai e ua vi â ratou i te reira, e ino rahi tei to ratou hopea i tei mutaa ihora. E huru maitai aˈe ratou ahiri eiaha roa ia ite i te parau-tia ra, eiaha ia ite ra a fariu ê atu ai i te parau moˈa i tuuhia ˈtu ia ratou ra. Ua tupu iho nei râ ia ratou te maa parau mau ra e, Ua hoˈi te urî i to ˈna iho ruai, e te maiaa i mâ ra i to ˈna taaviriviriraa i te vari.” (Petero 2, 2:20, 22). Auê hoi mau parau etaeta mau e! I te tahi râ taime, e hinaaro tatou e faaroo i te tahi mau parau faaitoitoraa ia ite mau tatou i te faufaa rahi o te hoê aˈoraa; e taua aˈoraa ra, i horoahia i te mau kerisetiano o te senekele 1, hau atu â ïa i te tano no to tatou nei tau.

E ooti tatou i ta tatou i ueue

16. Nafea te mau taata e oraraa hairiiri mau to ratou ‘ia ooti i ta ratou i ueue ra’?

16 Na roto i te mau ohipa e haaati ra ia ratou, te ite nei te mau kerisetiano i te mau huru ino, aore ra pohe, o te oraraa reporepo o teie nei ao (Roma 1:18-32). Ei faahiti-noa-raa i te parau no nia i te morare i te pae taatiraa o te tino, ia manaˈo na tatou i te mau mauiui e tupu mai ia ore te mau ture a te Atua e faaturahia i roto i taua tuhaa ra: mau utuafare amahamaha, mau hapuraa tia ore, mau haamaruaraa tamarii, te haruraa i te vahine, te hamani-ino-raa i te mau tamarii, te mau maˈi e noaa mai na roto i te taatiraa i te pae tino e te tahi atu â mau maˈi. Oia atoa, te feia e hamani ino i to ratou tino na roto i te amu-rahi-raa i te maa aore ra te inu-rahi-raa, aore ra na roto i te raveraa i te raau taero ia itea ratou i te tahi mau manaˈo puai, e riro ïa ratou i te roohia i te mau fifi e rave rahi i te pae tino. I te tahi aˈe pae, te taata e faaohipa i te huru nounou taoˈa, e riro ïa oia i te eiâ. Oia mau, mea varavara roa i te itehia e te taata e ore e haapao i te mau ture a te Atua, eita ïa oia e roohia i te fifi i te pae tino aore ra i te pae feruriraa. E tupu hoi te mau mea ta te aposetolo Paulo i parau i te mau kerisetiano i te na ôraa e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai. O te ueue i ta to ˈna ihora tino, o te pohe ta ˈna e noaa i te tino ra; e o te ueue i ta te [v]arua ra, o te ora mure ore ta ˈna e noaa i te [v]arua ra.” — Galatia 6:7, 8.

17. Na te aha e faaitoito i te hoê kerisetiano ia haapao i te mau ture tia mau a te Atua?

17 I te tahi aˈe pae, te horoa mai nei te mau Papai i te mau tumu paari e haapao ai tatou i te mau ture a te Atua. Ua riro mau â teie manaˈo no roto mai i te Parau a te Atua ei parau mau: “O te taata haavare ore ra te rahi ra to ˈna maitai”! (Maseli 28:20.) E ape te mau taata mea riri roa na ratou i te mau haerea haama o teie nei ao, i te mau faahopearaa iino o te hoê oraraa hairiiri. Te fanaˈo nei ratou i te mau auraa viivii ore e to ratou mau taeae e tuahine, e to ratou Atua, o Iehova. Hau atu, te atuatu nei ratou i te tiaturiraa faahiahia mau oia hoi ia noaa mai ia ratou te re: te ora mure ore i roto i te ao apî ta te Atua i tǎpǔ mai. I te mea hoi e tei roto tatou i te mau taime hopea o te amuiraa o te mau mea nei, te tiaturiraa taa ê a te mau “mamoe ê atu” te oraraa ˈtu ïa mai roto atu i te “ati rahi”, e te ore-roa-raa e pohe faahou. Ia tairi noa mai te pohe ia ratou, te tiaturi papu nei ratou e e faatia mai te Atua i te feia atoa i roto i te apoo ra (Ioane 5:28, 29; 10:16; Apokalupo 7:14). No reira, no te aha ïa e manaˈo iti noa ˈi e tahoê atu i roto i te mau ohipa faufau a to teie nei ao? — Roma 6:19-23; Petero 1, 4:1-3.

18. a) Nafea, i roto i te ati rahi, Iehova ia faatupu i ta ˈna haavaraa i nia i te feia “paieti ore” ra? b) Nafea, i roto i te mau parau hopea ta ˈna i haapapai i roto Bibilia o Iehova ia faataa mai i to ˈna manaˈo no nia i ta ˈna haavaraa e faatupu?

18 Te haapapu maitai maira te Bibilia ia tatou e te ora nei tatou i te tau hopea o ta ˈna e parau ra e te “hopea [o te amuiraa o te mau mea nei]”. (Mataio 24:3.) Teie ta Petero i parau: “Area te raˈi e te fenua e vai nei, te tapeahia nei ïa e taua parau ra no te auahi ia tae i te mahana haavaraa, i te poheraa o te feia paieti ore ra.” (Petero 2, 3:7). Ia tae mai taua mahana haavaraa ra, i tiaihia ahia ˈtura maororaa i teie nei, e ore roa ïa te mau opuaraa a te taata nei; e haapapuhia ïa e eita ta te taata e nehenehe e ohipa ma te ore e turuhia e te Atua e ere roa ˈtu hoi to ˈna haerea faufau e te haavî “no roto mai i te animala”. (Kolosa 3:5, 6.) Na roto i te mau parau hopea ta ˈna i haapapai i roto i te Bibilia, te faaite maira te Atua iho i te hopea o te feia e tavini ra ia ˈna e o te feia e ore e tavini ra ia ˈna: “Inaha, e haere vave atu nei au; e tei ia ˈu nei ta ˈu utua, ia hopoi atu na te taata atoa i tei au i ta ˈna ra ohipa (...) E ao to te feia e haapao i ta ˈna ra parau, ia au ia ratou ia amu i to nia i te raau ora ra, e ia na te mau uputa ratou i te tomo i roto i te oire ra. Area to rapaeau ra, e urî ïa, e te tahutahu, e te faaturi, e te taparahi taata, e te haamori idolo, e te feia atoa e hinaaro e ua parau i te parau haavare ra.” — Apokalupo 22:12-15.

19. I mua i te hoê oraraa no a muri atu fifi mau, eaha mau ïa ta tatou e opua e rave?

19 A ino noa ˈi te huru morare o te ao nei, ia opua maite na ïa tatou i te haa e ia farii mai Iehova ia tatou na roto i te raveraa i te mau mea viivii ore, hanahana e te parau-tia. Eiaha na tatou e tuu i ta tatou mau tutavaraa e noaa mai ai te re: oia hoi te ora. E patoi anaˈe na i te tomo i roto i te “[vahi vari]” ra o te ao nei, e vahi pohe hoi te reira. E nehenehe e noaa ia tatou te re i nia i te mau manaˈo faufau ia riri tatou i te mau haerea haama o teie nei ao.

Nafea ïa outou ia pahono mai?

◻ No te aha tatou e nehenehe ai e riro i te mau peu haama a to teie nei ao?

◻ No te aha tatou e tia ˈi ia haapao maitai i roto i ta tatou mau peu faaanaanataeraa?

◻ Eaha te huru feruriraa ino o te nehenehe e ohipa ohie mai i nia ia tatou ia amuimui atu tatou i roto i te mau taata e turu ra ia Epicure, i to tatou nei tau?

◻ Mea nafea o Iehova ia haava i te mau taata e pee nei i te mau haerea haama o teie nei ao ma te ore hoi e manaˈo e tatarahapa?

◻ Eaha te mau haamaitairaa e tiai maira i te feia e ore e pee ra i te haerea faufau o teie nei ao?

[Hohoˈa i te api 28, 29]

Ia riri ratou i te mau haerea haama o teie nei ao, e ohie aˈe ïa te mau tavini a te Atua i te tomo atu i roto i te ao parau tia i mua ia ratou.

[Hohoˈa i te api 30]

E nehenehe te hoê kerisetiano i ore i faaara-maitai-hia e riro i te haavarevare a te mau peu faaanaanataeraa haama a to teie nei ao.

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono