“Te pohe, e haamouhia ïa”
“E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.”—KORINETIA 1, 15:26.
1, 2. (a) Eaha te tiaturiraa ta te aposetolo Paulo i horoa no te feia pohe? (b) Eaha te uiraa ta Paulo i horoa no nia i te tia-faahou-raa?
“TE TIATURI nei au i . . . te tia-faahou-raa o te tino, e i te ora mure ore.” O ta te Irava faaroo a te mau Aposetolo ïa e parau ra. Te faahiti noa atoa ra te mau Katolika e te mau Porotetani i taua irava ra, ma te taa ore e ua tuati aˈe ta ratou mau tiaturiraa e te haapiiraa philosopho Heleni, eiaha râ e ta te mau aposetolo i tiaturi na. Area te aposetolo Paulo ra, ua patoi oia i te haapiiraa philosopho Heleni e aita oia i tiaturi i te hoê nephe pohe ore. Ua tiaturi papu râ oia i te hoê oraraa no a muri aˈe e ua papai oia ma te faauruahia e: “E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.” (Korinetia 1, 15:26) Eaha ïa te auraa o te reira no te huitaata o te pohe?
2 No te pahono, e hiˈo faahou na tatou i te aparauraa a Paulo no nia i te tia-faahou-raa tei papaihia i roto i te Korinetia 1, pene 15. Te haamanaˈo ra outou i roto i te mau irava matamua, ua haamau o Paulo i te tia-faahou-raa mai te hoê tuhaa faufaa o te haapiiraa kerisetiano. I teie nei, te horoa ra oia i te hoê uiraa taa ê: “E hope parau mai paha te tahi, e E nahea ia faatia i tei pohe ra? e eaha te huru o to ratou tino ia tia mai?”—Korinetia 1, 15:35.
Eaha te huru o te tino?
3. No te aha vetahi i patoi ai i te tia-faahou-raa?
3 I to ˈna faahitiraa i teie uiraa, ua hinaaro paha o Paulo e haavî i te mana o te haapiiraa philosopho a Platon. Ua haapii na o Platon e e nephe pohe ore to te taata, o te ora mai ia pohe te tino. No te feia i paari mai e teie huru manaˈo, papu maitai ïa e au ra e mea faufaa ore te haapiiraa kerisetiano. Mai te peu e e ora mai te nephe i te pohe, eaha ïa te faufaaraa o te hoê tia-faahou-raa? Hau atu, e au atoa ra e e haapiiraa tano ore te tia-faahou-raa. Ia huˈahuˈa roa anaˈe te tino i roto i te repo, nafea ïa e tupu ai te hoê tia-faahou-raa? Te parau ra te taata tatara Bibilia ra o Heinrich Meyer e ua niuhia paha te patoiraa a vetahi no Korinetia “i nia i te tumu philosopho e eita te mau mea o te tino e nehenehe e faahoˈi-faahou-hia mai.”
4, 5. (a) No te aha e mea maamaa te mau patoiraa a te feia aita to ratou e faaroo? (b) A faataa na i te faahohoˈaraa a Paulo no nia i “te huero anaˈe.” (c) Eaha te huru tino ta te Atua e horoa no te feia faatavaihia e faatiahia mai?
4 Te faaite tahaa ra o Paulo i te maamaa o to ratou manaˈo: “E tera ra taata [maamaa] e, ta oe e ueue ra eita ïa e ora, ia ore ia pohe: e ta oe hoi e ueue ra, aore oe i ueue i te raau e tupu i muri aˈe, o te huero anaˈe ïa, mai te sitona ra, e te tahi huero ê atu hoi. Na te Atua râ i horoa i to ˈna [tino], ta ˈna i hinaaro ra, e taua mau huero atoa ra, te huero ïa o to ˈna iho [tino] mau.” (Korinetia 1, 15:36-38; MN) E ore te Atua e faatia mai i te mau tino o te feia i vai na i nia i te fenua nei. E tupu râ te hoê tauiraa.
5 Te faaau ra o Paulo i te tia-faahou-raa e te oteoraa mai o te hoê huero. Mea taa ê roa te hoê huero sitona nainai i te raau ta ˈna e faatupu mai. Te na ô ra te hoê buka parau paari (The World Book Encyclopedia) e: “Ia haamata anaˈe te hoê huero i te oteo mai, e ote rahi oia i te pape. E faatupu te pape e rave rahi mau tauiraa o te mau taoˈa i roto i te huero. Na ˈna atoa e faararahi mai i te mau vaehaa i roto i te huero e e haaputa ˈtu ai i te vehî o te huero.” Oia mau, e pohe te huero ei huero e e riro mai oia ei raau o te tupu mai. “Na te Atua râ i horoa i to ˈna tino” i roto to ˈna tuuraa i te mau ture aivanaa o te aratai i to ˈna tupuraa, e e horoahia te hoê tino no te huero taitahi ia au i to ˈna huru. (Genese 1:11) Oia atoa te mau Kerisetiano faatavaihia, e pohe ratou na mua ei mau taata. I muri iho, i te taime i faataahia e te Atua, e faahoˈi mai oia ia ratou i te ora e te mau tino apî roa. Mai ta Paulo i parau atu i to Philipi, na “Iesu Mesia . . . e faahuru ê i to tatou tino haehaa, ia hoê atoa huru i to ˈna iho tino maitai rahi ra.” (Philipi 3:20, 21; Korinetia 2, 5:1, 2) E faatiahia mai ratou e te mau tino varua e e ora ratou i roto i te ao varua.—Ioane 1, 3:2.
6. No te aha e mea tano ia tiaturi e e nehenehe te Atua e horoa i te mau tino varua e au no te feia e faatiahia mai?
6 E mea fifi roa anei ia tiaturi? Eita. Te haaferuri ra o Paulo e mea taa ê te mau tino o te mau animala. Hau atu, te faaite ra oia i te taa-ê-raa i rotopu i te mau melahi o te raˈi e te mau taata e iˈo e e toto to ratou, ma te parau e: “Te mau mea hoi o te raˈi e te mau mea o te fenua.” Ua rau atoa te mau ohipa ora ore i poietehia. “E huru ê hoi to te tahi fetia i to te tahi i te anaana,” o ta Paulo ïa i parau, ehia maororaa na mua ˈˈe te mau aivanaa i ite ai i te mau taoˈa i nia i te raˈi mai te mau fetia ninamu, te mau fetia rahi uteute, e te mau fetia uouo nainai. Ia au i teie mau mea, e ere anei i te mea tano ia manaˈo e e nehenehe te Atua e horoa i te mau tino varua e au no te feia faatavaihia e faatiahia mai?—Korinetia 1, 15:39-41.
7. Eaha te auraa o te tahuti ore? o te pohe-ore-raa?
7 Te parau ra o Paulo i muri iho e: “Oia atoa te tia-faahou-raa o tei pohe ra, i ueuehia ei mea tahuti noa, i faatiahia ei mea tahuti ore.” (Korinetia 1, 15:42) E tino tahuti noa to te taata, noa ˈtu e e tino tia roa. E nehenehe oia e haapohehia. Ei hiˈoraa, ua parau o Paulo e aita o Iesu tei faatiahia mai i “hoˈi faahou i te [“tahutiraa,” MN].” (Ohipa 13:34) Eita ïa oia e hoˈi faahou mai i te ora e te hoê tino taata tahuti, noa ˈtu e e mea tia roa. E mau tino tahuti ore—o te ore e pohe aore ra e ino—ta te Atua e horoa no te feia faatavaihia e faatiahia mai. Te parau faahou ra o Paulo e: “I ueuehia ma te haehaa, i faatiahia ma te hanahana: i ueuehia ma te paruparu, i faatiahia ma te etaeta: i ueuehia ei tino taata, i faatiahia ei tino varua.” (Korinetia 1, 15:43, 44) Hau atu, te parau ra o Paulo e: “O teie nei tino pohe noa, ia riro ei tino pohe ore e tia ˈi.” Te pohe-ore-raa, o te oraraa hopea ore ïa, o te ore roa e mou. (Korinetia 1, 15:53; Hebera 7:16) No reira, e rave te feia e faatiahia mai i “te hohoˈa o to te raˈi ra,” oia hoi o Iesu, o tei haamanuïa i to ratou tia-faahou-raa.—Korinetia 1, 15:45-49.
8. (a) Nafea to tatou iteraa e e vai noa te feia e faatiahia mai a vai ora ˈi ratou i nia i te fenua nei? (b) Eaha te mau parau tohu e tupu ia haamata te tia-faahou-raa?
8 Noa ˈtu teie faahuru-ê-raa, e vai noa te feia e faatiahia mai mai na mua ˈˈe ratou i pohe ai. E faatiahia mai ratou e ta ratou noa iho â mau mea e haamanaˈo ra e to ratou noa iho â mau huru maitatai kerisetiano faahiahia roa. (Malaki 3:3; Apokalupo 21:10, 18) I roto i teie tuhaa, e riro ïa to ratou hohoˈa mai to Iesu Mesia. E varua oia na mua ˈˈe, o tei tauihia ei taata. I muri iho, ua pohe oia e ua faatiahia mai ei varua. Noa ˈtu râ, “hoê â hoi Iesu Mesia huru, i nanahi, i teie nei mahana, e a muri noa ˈtu.” (Hebera 13:8) Auê ïa haamaitairaa hanahana ta te feia faatavaihia e! Te parau ra o Paulo e: “E ua riro anaˈe teie nei tino tahuti noa ei tino tahuti ore, e teie nei tino pohe noa ei tino pohe ore, ua tupu ïa te parau papaihia ra i reira, Ua horomii-roa-hia te pohe i te re i riro ra. E te pohe e, teihea to oe tara? E hade e, teihea to oe re?”—Korinetia 1, 15:54, 55; Isaia 25:8; Hosea 13:14.
Te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua?
9, 10. (a) I roto i te Korinetia 1, 15:24, eaha “te hopea,” e eaha te mau ohipa e tupu ia tae i taua taime ra? (b) Eaha te tia ia ravehia no te haamou i te pohe?
9 E tiaturiraa anei to te mau mirioni taata a muri aˈe, o te ore e fanaˈo i te ora varua pohe ore i nia i te raˈi? Oia mau! I muri aˈe i to ˈna faataaraa e e tupu te tia-faahou-raa no te haere i nia i te raˈi i roto i te vairaa mai o te Mesia, ua faahiti o Paulo i te mau ohipa e tupu i muri iho, ma te parau e: “O te hopea iho â ïa, e pûpû atu ai oia i te basileia i te Atua, i te Metua ra; ia hope roa te mau hau, e te mana, e te puai i te faaorehia e ana.”—Korinetia 1, 15:23, 24.
10 “Te hopea,” o te hopea ïa o te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia, ia pûpû atu o Iesu ma te haehaa e te taiva ore i te Basileia i to ˈna Atua ra e Metua. (Apokalupo 20:4) I reira ïa e tupu ai te opuaraa a te Atua ‘e amui i te mau mea atoa i te Mesia ra.’ (Ephesia 1:9, 10) Na mua ˈˈe râ, e haamou te Mesia i “te mau hau, e te mana, e te puai” i patoi i te hinaaro o te Atua Mana hope. E hau atu te reira i te haamouraa e tupu i Aramagedo. (Apokalupo 16:16; 19:11-21) Te na ô ra o Paulo e: “Ei [te Mesia] hoi te hau, e ia hope roa te mau enemi atoa i te tuuhia e [te Atua] i raro aˈe i tana avae. E taua enemi hopea ra o te pohe, e haamouhia ïa.” (Korinetia 1, 15:25, 26) Oia, e faaorehia te mau tapao atoa o te hara e te pohe a Adamu. I reira ïa e tia ˈi i te Atua ia tatara i te mau “apoo [“haamanaˈoraa,” MN]” na roto i te faahoˈiraa mai i te feia pohe i te ora.—Ioane 5:28.
11. (a) Nafea to tatou iteraa e e nehenehe te Atua e hamani faahou i te mau nephe i pohe? (b) E horoahia teihea huru tino no te feia e faatiahia mai i nia i te fenua nei?
11 Te auraa ïa e e hamani-faahou-hia te mau nephe taata. Eaha ïa? Oia, te haapapu maira te Salamo 104:29, 30 ia tatou e e nehenehe te Atua e rave i te reira: “Ua rave mai oe i to ratou aho, ua pohe ïa ratou, e ua hoˈi faahou i to ratou ra repo. Ua tono maira oe i to varua, ua hamanihia ratou.” Noa ˈtu e e vai noa te feia e faatiahia mai mai na mua ˈˈe ratou i pohe ai, eita ratou e tapea noa i te hoê â tino. Mai te feia o te faatiahia no te haere i nia i te raˈi, e horoa te Atua no ratou i te hoê tino mai ta ˈna e hinaaro. Papu maitai e e riro to ratou mau tino apî ei mau tino oraora maitai e te au, mai to ratou tino matamua ia nehenehe hoi te feia herehia e ratou e ite mai ia ratou.
12. Afea te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei e tupu ai?
12 Afea ïa te tia-faahou-raa i nia i te fenua e tupu ai? Teie ta Mareta i parau no nia i to ˈna tuaana ra o Lazaro tei pohe: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea ra.” (Ioane 11:24) Mea nafea to ˈna iteraa i te reira? E tumu parau aimârôhia te tia-faahou-raa i to ˈna ra tau, i te mea hoi e e tiaturi na te mau Pharisea i te reira, eiaha râ te mau Sadukea. (Ohipa 23:8) Ua ite paha o Mareta i te reira na roto i te mau ite hou te tau kerisetiano, i tiaturi na i te tia-faahou-raa. (Hebera 11:35) Ua nehenehe atoa paha oia e ite i roto i te Daniela 12:13 e e tupu te tia-faahou-raa i te mahana hopea. Ua faaroo atoa paha oia ia Iesu iho i te parauraa i te reira. (Ioane 6:39) Te tuati ra taua “mahana hopea ra” e te Faatereraa Tausani Matahiti a te Mesia. (Apokalupo 20:6) A feruri na i te oaoa rahi ia tae i taua “mahana” ra i reira e tupu ai teie ohipa rahi!—A faaau e te Luka 24:41.
O vai te faahoˈihia mai?
13. Eaha te orama o te tia-faahou-raa i papaihia i roto i te Apokalupo 20:12-14?
13 Te faatiahia ra te orama a Ioane no nia i te tia-faahou-raa i nia i te fenua i roto i te Apokalupo 20:12-14 [MN], e na ô ra e: “E ite atura hoi au i tei pohe ra, o te taata rii, e te feia rarahi, i te tiaraa i mua i te [terono]; e heua ihora hoi na buka ra: e heua ihora hoi te tahi buka, oia te buka ora ra: e haavahia ihora taua feia i pohe ra i te mau parau i papaihia i roto i taua na buka ra, i ta ratou ra mau ohipa. E ua tuu maira te miti i te feia i pohe i roto ia ˈna ra, e ua tuu maira te apoo e hade i te feia i pohe i roto ia raua ra, e haavahia ihora ratou atoa i ta ratou mau ohipa. E hurihia ˈtura te apoo e hade i roto i te roto auahi. O te piti teie o te pohe [te roto auahi].”
14. O vai ma te faatiahia mai?
14 E faatiahia mai “te taata rii, e te feia rarahi,” te mau taata faahiahia e te mau taata riirii atoa i ora na e i pohe. E faatia-atoa-hia mai te mau tamarii! (Ieremia 31:15, 16) I roto i te Ohipa 24:15, te faahitihia ra te tahi atu manaˈo faufaa: “E tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” Te feia faahiahia i rotopu i “te feia parau-tia,” o te mau tane e te mau vahine haapao maitai ïa i mutaa ihora, mai ia Abela, Enoha, Noa, Aberahama, Sara, e ia Rahaba. (Hebera 11:1-40) A feruri na i te neheneheraa e tauaparau ia ratou e e fanaˈo i te mau tuhaa iti haihai o te mau ohipa a te Bibilia i tupu e i ite-mata-hia ahia ˈtura maororaa i teie nei! I rotopu i “te feia parau-tia,” te vai atoa ra te mau tausani taata mǎtaˈu i te Atua, i pohe iho nei e o te ore e haere i nia i te raˈi. E melo utuafare anei to outou aore ra e taata herehia e outou tei rotopu ia ratou? Auê hoi te tamahanahanaraa ia ite e e nehenehe outou e farerei faahou ia ratou! O vai ma râ “te feia parau-tia ore” o te faahoˈi-atoa-hia mai? O te mau mirioni, mau miria taata paha, i pohe ma te ore e ite e e faaohipa i te parau mau a te Bibilia.
15. Eaha te auraa e e “haavahia” te feia e faahoˈihia mai ‘i te mau parau i papaihia i roto i te mau buka’?
15 Nafea te feia e faahoˈihia mai ia ‘haavahia i te mau parau i papaihia i roto i te mau buka’? E ere teie mau buka i te mau faatiaraa o ta ratou mau ohipa tahito; i to ratou poheraa, ua matara ratou i te mau hara ta ratou i rave na i roto i to ratou oraraa. (Roma 6:7, 23) Tera râ, e vai noa te feia e faatiahia mai i raro aˈe i te hara a Adamu. E haamau râ teie mau buka i te mau faaueraa no ǒ mai i te Atua ra, o te tia hoi i te taatoaraa ia faaohipa no te fanaˈo taatoa i te tusia o Iesu Mesia. I te mea hoi e e faaorehia te tapao hopea o te hara a Adamu, ‘e haamouhia ïa te pohe’ i roto i to ˈna auraa taatoa. Ia hope na matahiti hoê tausani, e riro e o te Atua to “nia iho i te mau mea atoa i te mau [“taata,” MN] atoa ra.” (Korinetia 1, 15:28) Eita ïa te taata e hinaaro faahou i te ohipa a te hoê Tahuˈa Rahi aore ra hoê Hoo. E faahoˈihia te huitaata atoa nei i te huru tia roa i fanaˈohia na e Adamu i te omuaraa.
Te hoê tia-faahou-raa nahonaho
16. (a) No te aha e mea tano ia tiaturi e e tupu te tia-faahou-raa ma te nahonaho? (b) O vai ma paha to rotopu i te feia matamua o te faahoˈihia mai te pohe mai?
16 I te mea hoi e mea nahonaho te tia-faahou-raa no te haere i nia i te raˈi, “te taata atoa i to ˈna iho pǔpǔ,” papu maitai ïa e eita te tia-faahou-raa i nia i te fenua nei e faatupu i te hoê maraaraa taue huenane o te huiraatira. (Korinetia 1, 15:23) Parau mau, e tia iho â ia haapao i te feia i faatia-apî-hia mai. (A faaau e te Luka 8:55.) E hinaaro ratou i te turu i te pae tino e—te mea faufaa roa ˈtu â—te tauturu i te pae varua ia noaa ia ratou te ite faaora o te Atua ra o Iehova e o Iesu Mesia. (Ioane 17:3) Mai te peu e e faahoˈi-taue-hia mai te taatoaraa i te ora, eita ïa e noaa i te haapao ia ratou ma te au. E mea tano ia manaˈo e e tupu mǎrû noa te tia-faahou-raa. Tei rotopu paha te mau Kerisetiano haapao maitai i pohe na mua iti noa ˈˈe i te hopea o te faanahoraa a Satani, i te feia matamua o te faatiahia mai. E nehenehe atoa tatou e tiaturi e e faatiahia mai te feia haapao maitai i mutaa ihora i nia i te fenua nei, o te riro hoi ei “huiarii.”—Salamo 45:16, MN.
17. Eaha vetahi mau tumu parau aita te Bibilia e faahiti ra, e no te aha eiaha te mau Kerisetiano ia tapitapi rahi roa no teie mau mea?
17 Noa ˈtu râ, eiaha tatou e faaetaeta i nia i teie mau huru tumu parau. E rave rahi mau tumu parau aita te Bibilia e faahiti ra. Aita te Bibilia e faataa maitai ra i te mau tuhaa iti haihai e mea nafea, afea, aore ra i teihea mau vahi e tupu ai te tia-faahou-raa o te mau taata. Aita atoa oia e faaite maira ia tatou e mea nafea te feia o te faahoˈihia mai ia faanohohia, ia faatamaahia, e ia faaahuhia. Eita tatou e nehenehe e parau ma te papu e nafea o Iehova ia rave e ia haapao i te mau tamarii o te faatiahia mai, aore ra nafea oia ia haapao i te tahi mau tupuraa no nia i to tatou mau hoa e te feia herehia e tatou. Parau mau, e uiui iho â tatou i nia i teie mau mea; e ere râ i te haerea paari ia haamâuˈa i te taime no te tamata i te pahono i te mau uiraa aita hoi e pahonoraa i teie nei. E tia ia tatou ia tutava i te tavini ia Iehova ma te haapao maitai e e noaa ˈi te ora mure ore. Te tuu nei te mau Kerisetiano faatavaihia i to ratou tiaturiraa i roto i te hoê tia-faahou-raa hanahana i nia i te raˈi. (Petero 2, 1:10, 11) Te tiaturi nei te mau “mamoe ê atu” i te hoê tufaa mure ore i nia i te fenua nei ta te Basileia o te Atua e faatere. (Ioane 10:16; Mataio 25:33, 34) No te mau tuhaa iti haihai e rave rahi o te tia-faahou-raa aita i itehia, e tiaturi noa ïa tatou ia Iehova. Tei Ia ˈna ra to tatou oaoa i mua nei, o ˈna te nehenehe e ‘haamâha i te hiaai o te mau mea ora atoa nei.’—Salamo 145:16; Ieremia 17:7.
18. (a) Eaha te re ta Paulo e faahiti ra? (b) No te aha tatou e tiaturi ai ma te papu i te tia-faahou-raa?
18 Te faaoti nei o Paulo i ta ˈna aparauraa ma te na ô e: “Ia haamaitaihia te Atua, o tei horoa mai i te re no tatou, no to tatou Fatu ra no Iesu Mesia.” (Korinetia 1, 15:57) Oia, ua noaa te re i nia i te pohe a Adamu na roto i te tusia no te hoo o Iesu Mesia, e te apiti nei te feia faatavaihia e te mau “mamoe ê atu” atoa i roto i taua re ra. Parau mau, e tiaturiraa otahi i teie nei ui to te mau “mamoe ê atu” e orâ ra i teie mahana. Ei tuhaa no te “feia rahi roa” o te rahi noa maira, e nehenehe ratou e ora mai i “te ati rahi” i mua nei e eita ratou e ite faahou i te pohe i te pae tino! (Apokalupo 7:9, 14) Teie râ, e nehenehe atoa te feia e pohe no “te taime e te tupuraa manaˈo-ore-hia” aore ra i te rima o te mau tia a Satani, e tuu i to ratou tiaturiraa i roto i te tia-faahou-raa.—Koheleta 9:11, MN.
19. Eaha te aˈoraa te tia i te mau Kerisetiano atoa ia faaohipa i teie mahana?
19 No reira, te tiai ru nei tatou i taua mahana hanahana ra i reira te pohe e haamouhia ˈi. Te horoa maira to tatou tiaturiraa aueue ore i roto i te parau tǎpǔ o te tia-faahou-raa a Iehova, i te hoê manaˈo tano o te mau mea. Noa ˈtu eaha te roohia e tatou i roto i teie nei oraraa—noa ˈtu e e tia ia tatou ia pohe—aita hoê aˈe mea e nehenehe e faaere ia tatou i te utua maitai ta Iehova i tǎpǔ. No reira te aˈoraa hopea a Paulo i to Korinetia e tano maitai ai i teie mahana mai a piti tausani matahiti atoa i teie nei: “E teie nei, e au mau taeae here e, ia itoito outou, eiaha e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a te Fatu eiaha e faaea, ua ite hoi outou e, e ere i te mea faufaa ore te ohipa a te Fatu ta outou e rave na.”—Korinetia 1, 15:58.
E nehenehe anei outou e faataa?
◻ Mea nafea to Paulo pahonoraa i te uiraa e eaha te tino o te feia faatavaihia ia faatiahia mai ratou?
◻ Nafea e afea te pohe e haamou-roa- hia ˈi?
◻ O vai ma te faatiahia mai i nia i te fenua nei?
◻ Eaha to tatou huru e tia ˈi i nia i te mau tumu parau aita te Bibilia e faahiti ra?
[Hohoˈa i te api 20]
E “pohe” te hoê huero na roto i te hoê tauiraa rahi
[Hohoˈa i te api 23]
E faatia-atoa-hia mai te mau tane e te mau vahine haapao maitai i mutaa ihora, mai ia Noa, Aberahama, Sara, e ia Rahaba
[Hohoˈa i te api 24]
E riro te tia-faahou-raa ei taime oaoa rahi!