VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w93 15/6 api 8-13
  • Te parau ra te poieteraa e, “Aita ˈtura o ratou otoheraa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te parau ra te poieteraa e, “Aita ˈtura o ratou otoheraa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tereraa faahiahia mau o te pape
  • Te hoê pû no te paari o Solomona
  • Ma te faaea muhu ore noa te parau nei ratou!
  • Te “Poiete” ta te tahi mau taata e tiaturi i te mau haapiiraa tumu ore i maiti
  • Buka Bibilia numera 18—Ioba
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Manaˈo faufaa o te buka a Ioba
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Te haamauruururaa a Ioba—Te hoê pu no te tiaturiraa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1994
  • Te parau hua nei te mau mea hamanihia i te hanahana o te Atua!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1993
w93 15/6 api 8-13

Te parau ra te poieteraa e, “Aita ˈtura o ratou otoheraa”

“Te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita ˈtura o ratou otoheraa.”—ROMA 1:20.

1, 2. (a) Eaha te faahaparaa peapea mau a Ioba ia Iehova? (b) Mea nafea to Ioba tauiraa i to ˈna manaˈo?

UA TUU atu o Satani ia Ioba, te hoê taata no te tau tahito, tei tapea hoi i to ˈna haapao maitai no te Atua ra o Iehova, i roto i te hoê tamataraa riaria mau. Ua rave te Diabolo e ia erehia o Ioba i ta ˈna mau faufaa materia atoa, ua haapohe i ta ˈna mau tamarii tamaroa e ta ˈna mau tamarii tamahine, e ua tairi mai ia ˈna i te hoê maˈi faufau mau. Ua manaˈo o Ioba e na te Atua teie mau ati i tuu mai, e inaha, ua faahapa uˈana ˈtura oia ia Iehova i te na ôraa ˈtu e: “E au anei ia oe ia nenei hua mai? . . . i imi ai oe i to ˈu nei piˈo, e i ui ai oe i ta ˈu nei hara? Ua ite hoi oe e ere to ˈu i te paieti ore.”—Ioba 1:12-19; 2:5-8; 10:3, 6, 7.

2 I muri iho râ, ua taui roa te mau parau a Ioba no nia i te Atua: “Ua parau vau i tei ore i itea e au ra; e parau taa ê, e ore e taea, e ore e itea e au. Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe. E teie nei te faafaufau nei au ia ˈu iho. E te tatarahapa nei au i raro i te repo e te rehu auahi.” (Ioba 42:3, 5, 6) Eaha te ohipa i tupu, i taui ai o Ioba i to ˈna manaˈo?

3. Eaha te manaˈo apî o Ioba no nia i te mau mea i poietehia?

3 I roto i taua area ra, ua faaite maira Iehova ia ˈna na roto i te puahiˈohiˈo ra. (Ioba 38:1) Ua ui noa maira oia ia Ioba. ‘I hea oe ia ˈu i haamau i te tumu o te fenua nei? E na vai i opani i te mau uputa o te moana, a manii mai ai, mai te mea no roto i te opu ra? E nehenehe anei ta oe e rave e ia faatopa mai te mau ata i te uâ i nia i te fenua nei? E nehenehe anei ta oe e faatupu i te aihere? E nehenehe anei ta oe e amui i te mau fetia e aratai atu ai ia ratou i roto i to ratou mau tere?’ I roto i te mau pene 38 e tae atu i te 41 o te buka a Ioba, e rave rahi mau uiraa mai teie te huru ta Iehova i tuu mai i mua ia Ioba e hau atu â no nia i Ta ˈna mau mea i poiete. Ua rave Oia e ia papu ia Ioba i te abuso rahi e vai ra i rotopu i te Atua e te taata, ia haamanaˈo papu o Ioba i te paari e te mana e itehia ra i roto i te mau mea i poietehia e te Atua, i te mau mea eita e noaa i te mana o Ioba ia faatupu aore ra ia ite i te auraa. Ua faahepohia o Ioba, tei faahiahia roa i te mana rahi mau e te paari faito ore o te Atua teitei e itehia i roto i Ta ˈna mau mea i poiete, ia feruri e o Iehova ta ˈna e aro atura. No reira oia i parau ai e: “Ite aˈenei au ia oe i te ite tariˈa nei, teie nei râ, te hiˈo nei tau mata ia oe.”—Ioba 42:5.

4. Eaha ta tatou e ite mai i roto i te mau mea i poietehia e Iehova, e eaha hoi te huru tupuraa e te feia e ore e farii i te reira?

4 E rave rahi senekele i muri aˈe, ua haapapu maira te hoê taata papai Bibilia i faauruahia e, e nehenehe te mau huru o Iehova e itehia i roto i ta ˈna mau mea i poiete. Ua papai te aposetolo Paulo i roto i te Roma 1:19, 20: “No te mea o te mau mea atoa o te Atua e itea ra, te vai noa ra ïa ia ratou, ua faaite hoi te Atua ia ratou. Te mau mea hoi no ˈna e ore e tia ia hiˈo ra, te itea papuhia nei ïa i te mau mea i hamanihia nei, mai te hamaniraa mai â o teie nei ao; oia hoi to ˈna ra mana hope ra e te Atuaraa ra; aita ˈtura o ratou otoheraa.”

5. (a) Eaha te hinaaro mau e itehia ra i roto i te taata, e no te aha vetahi pae e ore ai e farii i te reira? (b) Eaha te faaauraa a Paulo i te mau taata Heleni no Ateno?

5 Ua poietehia te taata ma te hinaaro i roto ia ˈna, e haamori i te hoê mana teitei. Te faahiti ra te taote ra o G. Jung, i roto i ta ˈna buka The Undiscovered Self, no nia i taua hinaaro nei mai “te hoê huru no roto roa mai e au i te taata nei, e e nehenehe to ˈna mau huru atoa e itehia i roto i te roaraa o te aamu taata nei.” Ua faahiti te aposetolo Paulo i te parau no te hinaaro ru o te taata e haamori, te tumu ïa te mau Heleni no Ateno i hamani ai i te mau hohoˈa e te mau fata no te mau atua e rave rahi, tei itehia e tei ore e itehia. Ua faaite atoa o Paulo ia ratou o vai mau na te Atua mau e e nehenehe ta ratou e haamâha i taua hinaaro ru to ratou ra e maimi i te Atua mau ra o Iehova, “peneiaˈe o te perehahu atu ratou ia ˈna e itea ˈtu, aita râ oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.” (Ohipa 17:22-30) Ia fatata noa ˈtu tatou i ta ˈna mau mea i poiete, e riro ïa tatou i te ite atu i to ˈna mau huru e to ˈna mau ateributi.

Te tereraa faahiahia mau o te pape

6. Eaha te mau huru o Iehova ta tatou e ite nei i roto i te tereraa o te pape?

6 Ei hiˈoraa, eaha te mau huru o Iehova ta tatou e ite nei i roto i te mau ata teatea mau e tapea ra ehia rahiraa tane pape? E ite tatou i to ˈna here e to ˈna paari, inaha te horoa mai nei oia i te uâ no te haamaitai i te fenua. Te na reira nei oia na roto i te tereraa faahiahia mau o te pape, e faahitihia ra i roto i te Koheleta 1:7: “Te tahe nei te mau pape atoa nei i raro i te tai, aita râ te tai i manii ê noa ˈtu: te vahi no reira mai te pape ra, te hoˈi faahou nei ratou i taua vahi mau ra.” Te faataa papu ra te buka bibilia a Ioba e mea nafea te reira i te tupuraa.

7. Nafea te pape ia noaa mai mai roto mai i te moana e haere tia ˈtu ai i roto i te mau ata, e nafea hoi te mau ata ia tapea ehia rahiraa tane pape?

7 Ia haere tia ˈtu te mau pape atoa o te tau toetoe i roto i te miti, eita ratou e mau noa i reira. Na Iehova “i afai i te topata pape ra i nia; e ua mairi maira ei uâ no roto mai i te mahu ra.” I te mea hoi e ua riro te pape ei ata e i muri iho ei mahu, “te ite ra [ïa oe] i te faafaitoraa i te mau ata, te ohipa taa ê a te Itehope ra.” (Ioba 36:27; 37:16) E painu noa te mau pape oi vai noa ratou ei mahu: “Ua taati oia i te pape i roto i te ata meumeu no ˈna, e aita taua ata i raro aˈera i motu.” Aore ra mai ta te tahi tatararaa e parau ra: “Oia tei taati i te pape i roto i tona ra ata ia ore ia manii taue noa mai i raro nei.”—Ioba 26:8, V.C.J.S.

8. Eaha te mau tuhaa taa ê e itehia e manii mai ai “te mau hue o te raˈi” e e hope roa ˈi te tereraa o te pape?

8 Teie “mau hue o te raˈi ra—[na vai e manii ia ratou]” e topa mai ai te uâ i nia i te fenua nei? (Ioba 38:37) Na Te “Itehope” ra ïa i tuu mai ia ratou i nia i te parahiraa matamua, e o te “faahuˈahuˈa i te uâ roto mai i te mahu ta ˈna i hamani.” E eaha hoi te hinaarohia e riro ai te mau mahu ei topatapata uâ? Ei taoˈa rii nainai roa ïa, mai te repo puehu ra aore ra te huˈahuˈa materia—mai te tausani e te mau hanere tausani o ratou i roto i te tahi tenetimetera afata mataˈi—e ohipa ˈtu ei ropuraa no te mau topata rii e itehia na te hiti. Te parauhia ra e ei milioni topata rii no roto mai i te ata e noaa ˈi te hoê inu e hamanihia i te topata uâ. I muri noa mai teie mau mea atoa e tupu ai te mau ata e topa mai ai ei anavai pape i nia i te fenua nei no te faatupu i te mau anavai rii e hopoi atu i te pape i roto i te miti. I reira noa te tereraa o te pape e hope roa ˈi. E teie mau mea atoa ma te ore e arataihia? “Aita e otoheraa!”

Te hoê pû no te paari o Solomona

9. Eaha ta Solomona i haafaahiahia no nia i te tahi huru ro?

9 I roto i te ao i tahito ra, eita te paari o Solomona e nehenehe e faaauhia. Te tuhaa rahi o taua paari ra, no nia ïa i te mau mea i poietehia e Iehova: “Ua parau hoi [Solomona] i te raau, mai te arezi i nia ia Lebanona, e tae noa ˈtu i te hisopa e tupu i nia i te aua ra: e ua parau hoi oia i te mau manu-avae maha, e te mau manu-pererau, e te mau mea e nee haere ra, e te iˈa.” (Mau Arii 1, 4:33) O taua atoa nei arii Solomona ra tei papai e: “A haere na a hiˈo i te ro, e tena na taata taooto; a haamanaˈo i ta ˈna ravea, ia paari oe: aita hoi o ˈna aratai, aita e tavana, aita e faaitoito, te faaitoito ra hoi i ta ˈna maa i te tau mau ra, e ia auhune ra e haaputu ai oia i ta ˈna maa.”—Maseli 6:6-8.

10. Mea nafea te faahohoˈaraa a Solomona no nia i te mau ro o te tau auhune, i te tururaahia?

10 Na vai i haapii i te ro e haaputu i ta ratou maa i te tau auhune ei maa na ratou ia tae i te tau toetoe? I roto i te roaraa o te mau senekele, ua feaa noa te manaˈo no nia i te tanoraa te mau parau a Solomona no nia i te ro e haaputu na i ta ratou maa no te tau toetoe. Aita hoê noa ˈˈe taata i tâuˈa i to ratou parau. I te matahiti 1871 ra râ, ua itea aˈera te hoê taata beretane, tuatapapa i te parau no te natura, i to ratou mau haereraa i raro aˈe i te fenua, e ua turuhia ˈtura ïa te parau no te tanoraa te faatiaraa a te Bibilia no nia ia ratou. Tera râ, mea nafea i te noaaraa mai i taua mau ro nei i te ite i te tau auhune e te fatata maira te tau toetoe, e te aravihi atoa hoi i te iteraa eaha te tia ia rave no te reira? Te faataa maira te Bibilia iho e te vai ra i roto e rave rahi mau mea i poietehia e Iehova, te paari i tuuhia ˈtu i roto ia ratou ia ora ratou. Te mau ro o te tau auhune, o te mau farii ïa o taua mau haamaitairaa no ǒ mai i to ratou ra Poiete. Te faahiti ra te Maseli 30:24 no taua parau ra, i te na ôraa e: “Te rahi nei râ to ratou paari.” Te parauraa e mea tupu noa mai taua huru paari nei, e ere roa ˈtu ïa i te mea tano; te oreraa e ite o te hoê Poiete paari to muri i te reira, aita ïa e otoheraa.

11. (a) No te aha e nehenehe ai e parau e e tumu raau maere mau te sequoia? (b) Eaha te mea maere roa no nia i te ohipa matamua a te photosynthèse?

11 E riro te hoê taata i raro aˈe i te hoê tumu sequoia rarahi, o te haafaahiahia i to ˈna faito teitei, mai te hoê ro nainai roa te huru. Mea maere mau te faito o teie tumu raau: e 90 metera te teitei e 11 metera te diametera, 0,6 metera te meumeu o to ˈna paa, e te mau aˈa e parare ïa i nia i te 7 e tae atu i te 10 tâ. E te vahi faahiahia roa ˈtu â o te mau huru natura ïa e materia i roto i to ˈna tupu. No roto mai te pape o to ˈna mau rauere i te mau aˈa, te mataˈi ino no roto mai i te reva, e te ito no roto mai i te mahana no te hamani i te tihota e faarue atu ai i te mataˈi ora—te hoê teie ravea parauhia photosynthèse, te vai ra e 70 mau huru faaohiparaa a te natura, eita te taatoaraa e taahia. E ma te faahiahia mau, tei te marama o te mahana te tupuraa matamua te peni tano maitai, te mau aru tano maitai; i te tahi pae eita te reira e hutihia na te mau huˈahuˈa o te ravea no te haamatie i te rauere no te haamata i te parau no te photosynthèse.

12. (a) Eaha te vahi faufaa roa no nia i te faaohiparaa a te sequoia i te pape? (b) No te aha te nitrogène e hinaarohia ˈi i roto i te tupuraa o te mau raau, e nafea to ˈna tereraa ia hope roa?

12 Te vahi faahiahia atoa, inaha e nehenehe te tumu raau e faahaere ehia rahiraa pape mai raro mai i to ˈna mau aˈa e tae roa ˈtu i nia i te hoê teiteiraa e 90 metera. E rahi roa te pape e haere i nia ia faaauhia i ta te photosynthèse e titau ra. E taua pape tei hau ê ra, e na roto atu ïa i te mau rauere e matara ˈtu ai i roto i te reva. E faahaere o ˈna i te pape toetoe o te tumu raau i rapae, mai ia tatou nei ia tahe to tatou hou. Ia noaa mai te protéine e hinaarohia i te pae no te tupuraa, e tia ia amuihia mai i roto i te nitrogène te tihota, aore ra te carbohydrates. Eita ta te rauere e nehenehe e faaohipa i te nitrogène e mahu to roto ta ˈna e rave mai i roto i te reva, e nehenehe râ ta te mau mea ora o te fenua e faariro i te nitrogène e mahu to roto ei nitrates e ei nitrites e tahe i roto i te pape, o te na roto atu i te mau aˈa e haere tia ˈtu ai i nia i roto i te mau rauere. E ia pohe te mau raau tupu e te mau animala tei faaohipa i taua nitrogène nei i roto i to ratou mau proteina e a riro atu ai ei rehu, e matara mai ïa te nitrogène, e inaha hope maitai atura ïa te tereraa o te parau no te nitrogène. I roto i taua mau mea atoa nei, mea fifi roa ˈtura ïa ia farii e e tupu teie mau mea ma te ore e arataihia.

Ma te faaea muhu ore noa te parau nei ratou!

13. Eaha ta te mau raˈi tei î i te fetia e faaite ra ia Davida, e eaha ta ratou e tamau noa ra i te parau mai ia tatou?

13 Auê ïa huru faahiahia mau o te Poiete e itehia i te hoê po avaˈe i nia i te raˈi fetia, o te faaî i te mau taata mataitai i te faatura e! I roto i te Salamo 8:3, 4, ei faaiteraa i to ˈna faahiahia rahi, ua na ô aˈera o Davida e: “Ia hiˈo vau i te mau raˈi i te ohipa a to rima ra; te marama e te mau fetia ta oe i faaau ra, Eaha te taata nei i manaˈo mai ai oe ia ˈna? e ta te taata nei tamaiti i haapao mai ai oe ia ˈna?” I te feia e mata to ratou no te hiˈo, e tariˈa to ratou no te faaroo, e e mafatu e horuhoru ai ratou, te parau nei teie mau raˈi tei î i te fetia, mai ta ratou e parau nei ia Davida o tei na ô e: “Te parau hua nei te mau raˈi i te hanahana o te Atua.”—Salamo 19:1-4.

14. No te aha te ito o te hoê o te mau fetia e riro ai ei mea faufaa roa no tatou?

14 Rahi noa ˈtu â to tatou ite no nia i te mau fetia, puai noa atoa ïa ratou i te parau mai ia tatou. I roto i te Isaia 40:26, te titauhia mai nei tatou ia tapao mai i to ratou ito rahi mau: “A nânâ na i to outou mata i nia; a hiˈo ai i tei hamani i te reira, te aratai ra oia i taua mau nuu ra i rapae ma te taiohia; e ua mairi-anaˈe-hia to ratou mau iˈoa e ana: no to ˈna ra puai rahi e te mana rahi ra; i ore ai te hoê i toe ai i te haere mai.” Na te puai ohuraa e na te ito rahi o te hoê o ratou, oia hoi na to tatou mahana, e tapea ra i te fenua i to ˈna vairaa, e rave ra e ia tupu te mau raau tupu e e rave ra e ia vai mahanahana noa tatou, e nehenehe atu ai hoi tatou e ora i ǒ nei i nia i te fenua nei. Teie ta te aposetolo Paulo o tei faauruahia i parau: “E anaana ê to te mau fetia.” (Korinetia 1, 15:41) Ua ite maitai te ite aivanaa i te parau no te mau fetia rearea mai to tatou nei mahana, e tae noa ˈtu te mau fetia ninamu, te mau fetia rahi uteute, te mau fetia uouo nainai, te fetia neutron, e tae noa ˈtu te mau fetia rarahi e paaina nei e o te tuu nei i te hoê puai taa-ore-hia.

15. Eaha ta e rave rahi mau taata hamani taoˈa i haapii mai i roto i te mau mea i poietehia e i tamata i te apee?

15 E rave rahi mau taata hamani taoˈa tei haapii mai i roto i te mau mea i poietehia e tei tamata i te huti mai i te aravihi o te mau mea ora i poietehia. (Ioba 12:7-10) A tapao noa mai na te tahi mau huru o te mau mea i poietehia. Te mau manu miti te vai ra i roto ia ratou te hoê ravea no te faaore i te avaava o te pape miti; te mau iˈa e te mau puhi e faatupu i te uira; te iˈa, te toˈe e te tahi mau manumanu e anaana; te mau manu iore e te mau ouˈa e faaohipa i te ravea e itehia ˈtu te mau taoˈa i nia; te mau manu patia e hamani i te papie; te mau ro e patu i te mau eˈa turu; te mau animala parauhia castors e hamani i te mau haapahuraa pape; te mau ohipa e hamani i te mau faito anuvera; te mau manumanu pape e faaohipa i te mau hutiraa aho; te mau feˈe e faaohipa i te hoê ravea no te faahaere ia ratou i mua; te mau tuturahonui no te hamani e hitu huru puaverevere e o te hamani atoa i te mau herepata, mau upeˈa, e mau taura e to ratou mau fanauˈa oia hoi e nehenehe e faaauhia i te mau horo pahi reva, e tere e hia tausani kilometera te teitei; te mau iˈa e te mau oura e faaohipa nei i te tahi mau pahi mai te pahi hopu na raro i te moana; e te mau manu, e te mau manumanu, te mau honu miti, te iˈa e te mau tohora e e faatupu nei i te mau ohipa aravihi i te pae no te tauiraa i to ratou vahi faaearaa—aravahi eita e noaa i te ite aivanaa ia faataa.

16. Eaha te mau parau mau i te pae ite aivanaa ta te Bibilia e faatia ra ehia rahiraa tausani matahiti hou aˈe te ite aivanaa e ite ai ia ratou?

16 Ua faataa mai te Bibilia i te mau parau mau i te pae no te ite aivanaa ehia rahiraa tausani matahiti hou te ite aivanaa e taa ˈi i te reira. Te faaara maira te Ture a Mose (i te senekele 16 hou to tatou nei tau) i te parau no te tahi mau maˈi ehia tausani matahiti te maoro na mua ˈˈe i te taata ra ia Pasteur. (Levitiko, pene 13, 14) I te senekele 17 hou to tatou nei tau, teie ta Ioba i parau: “Ua faauta [oia] i te fenua i nia i te [a]ore.” (Ioba 26:7) Hoê tausani matahiti na mua ˈˈe i te Mesia, ua papai o Solomona no nia i te parau no te ravea opereraa toto; ua tiai râ te pae no te rapaauraa i te senekele 17 o to tatou nei tau no te ite atu i te reira. (Koheleta 12:6) Hou aˈe râ, te faataa ra te Salamo 139:16 i te ite no nia i te mau huru tupuna i te na ôraa e: “Ua ite to mata ia ˈu i to ˈu vai-oti-ore-raa ra; e ua oti to ˈu mau melo atoa ra i te papaihia i roto i te buka na oe; i te mau mahana atoa te raveraahia, e aore roa te hoê i toe.” I te senekele 7 hou to tatou nei tau, hou aˈe te feia tuatapapa natura e taa ˈi i te parau no te tauiraa i te vahi faaearaa, ua papai o Ieremia ia au i tei parauhia ra i roto i te Ieremia 8:7: “Ua ite hoi te heside o te raˈi ra i to ˈna mau tau; e te uupa, e te susa, e te ogura, te haapao ra i to ratou haerea mai.”

Te “Poiete” ta te tahi mau taata e tiaturi i te mau haapiiraa tumu ore i maiti

17. (a) Eaha ta te Roma 1:21-23 e parau ra no nia i te feia e ore e farii e te vai ra te hoê Poiete maramarama i muri mai i te mau mea i poietehia? (b) Inaha, eaha ta te feia e haapii ra i te mau haapiiraa tumu ore e mea tupu noa mai te mau mea atoa, i maiti ei “poiete” no ratou?

17 Te na ô ra te tahi irava no nia i te feia e ore e farii e te vai ra te hoê Poiete maramarama i muri mai i te mau mea i poietehia: “Riro atura ta ratou feruriraa ei mea faufaa ore, e to ratou ra aau manaˈo ore, pouri atura ïa. I faataata paari hoi ratou, e riro atura ratou ei maamaa; ruri ê atura hoi i te maitai o te Atua pohe ore ra, ei hohoˈa hamanihia, mai te taata e pohe noa nei te huru, e mai te manu, e te mau mea avae maha, e te mea rii e nee haere nei.” Ua “ruri ê [ratou] i te parau mau no te Atua ra ei haavare, e ua pure e ua haamori i tei hamanihia, aore i Tei Hamani.” (Roma 1:21-23, 25) Hoê â huru e te mau aivanaa e haapii i te mau haapiiraa tumu ore, teie e faahanahana nei i teie anairaa mea ora mai te-toˈe-iˈa-rana-ophi-tohora-“taata-urî taata” ei “poiete” no ratou. Ua ite râ hoi ratou e eita te hoê noa taoˈa tahi ora e navai no te faatupu i taua anairaa ohipa ra. Te mea ora ohie roa ˈˈe i itehia, 100 000 000 000 taoˈa tahi ora to ˈna—eita e nehenehe e parau e mea ohie roa ia tupu mai—ma te mau tausani faahopearaa a te natura e fa mai hoê â faraa mai.

18, 19. (a) O vai mau te tumu o te ora? (b) Ehia rahiraa mau mea i poietehia e Iehova ta tatou e nehenehe e ite?

18 O te Atua ra o Iehova te Poiete o te ora. (Salamo 36:9) O ˈna te Tumu Matamua rahi roa. Te auraa o to ˈna iˈoa Iehova, “E rave ïa oia e ia tupu.” Ua hau ê te mau mea ta ˈna i poiete i ta tatou iho i ite. Papu maitai e rave rahi milioni hau atu ta te taata e haapao maitai ra. Teie te manaˈo o te Salamo 104:24, 25 no nia i taua parau nei: “Aita te huru rau o ta oe ra ohipa, e Iehova! e mau ravea paari anaˈe â ta oe!” Mea maramarama maitai te Ioba 26:14 no nia i taua tuhaa ra: “Inaha! o te tahi pae teie o ta ˈna e rave ra; e vahi iti haihai râ ta tatou e ite nei ia ˈna; o te haruru râ o to ˈna puai, o vai ra te ite i te reira?” Te ite nei tatou te tahi pae o te mau mea, e vahi iti haihai ta tatou e faaroo nei, aita râ tatou e taa maitai ra i to ratou mau auraa.

19 Te vai ra râ hoi ta tatou te tahi tumu maitai aˈe no te ite atu ia ˈna na roto i ta ˈna mau mea materia i poiete. E taua pû maitai roa ˈˈe ra o ta ˈna ïa Parau, te Bibilia. I roto i taua tumu ra tatou e huri tia ˈi i roto i te tumu parau i mua nei.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha ta Ioba i haapii mai ia Iehova i parau atu ia ˈna na roto i te puahiˈohiˈo ra?

◻ No te aha o Paulo e parau ai e aita e otoheraa to vetahi mau taata?

◻ Mea nafea te faanahoraa o te tereraa o te pape?

◻ Eaha te mau mea faufaa roa ta te marama o te mahana e rave nei no tatou nei?

◻ Eaha te mau parau mau i te pae o te ite aivanaa ta te Bibilia e faaite ra hou aˈe ratou e itehia ˈi e te ite aivanaa?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono