Nafea ia faarue i te paraparauraa tia ore
“E tuu mai oe, e Iehova, i te tiai i to ˈu nei vaha: ei tiai i te uputa ra o to ˈu nei utu.” — SALAMO 141:3.
1. Eaha ta te roro ta te Atua i horoa mai no tatou e nehenehe e rave?
UA HOROA mai Iehova no tatou i te hoê melo, o te riro hoi i te mea faahiahia mau e: te roro. Mea na roto i teie mau parau ta te buka ra Te matini faahiahia mau (beretane) e faataa ra i taua parau ra: “Oia atoa te mau matini roro uira aravihi faahiahia roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e manaˈo mai, mea haihai roa ïa, ia faaauhia i te roro taata o tei taotia-ore-hia to ˈna papuraa e to ˈna ohieraa (...). E faaite te mau milioni taoˈa o te haruharu i te mau taime atoa i roto i to outou roro, e rave rahi mau haamaramaramaraa faahiahia mau. E faaite ratou i te mau haamaramaramaraa no roto mai e no rapae atoa o to outou tino (...). Area te tahi atu mau taoˈa haruharu e faataa e e hiˈopoa i te tahi mau haamaramaramaraa, e faatupu ïa ratou i te mau hinaaro hohonu, te mau faahaamanaˈoraa, te mau manaˈo aore ra te mau opuaraa o te aratai tia e ia rave tatou i te hoê faaotiraa. Fatata hoê â taime, e faaite te mau taoˈa haruharu faahaerehia e to outou roro, i te tahi mau tuhaa o to outou tino, te mea te tia ia ratou ia rave (...). I te taime iho, ma te ore outou e ite, e haapao te roro i to outou hutihutiraa aho, te hamaniraa o to outou toto, te faito veavea e vetahi mau tereraa faufaa mau o to outou tino.” — Api 326.
2. Eaha te uiraa tei tia i teie nei ia hiˈopoahia?
2 Ma te papu maitai, eiaha roa ˈtu tatou e faaohipa noa ˈˈe i taua ô o tei ore roa e nehenehe e faaauhia, no ǒ mai i te Atua ra, ei farii pehu. Teie râ, e rave ino tatou i to tatou roro mai te peu e e faaroo tatou e e haaparare tatou i te mau parau faaino tia ore. Nafea tatou e nehenehe ai e faarue i taua huru parau e e tauturu i te tahi mau taata ia na reira atoa?
Ia haafaahiahia na tatou i te mau ravea i te pae feruriraa ta te Atua i horoa mai no tatou
3. No te aha eita roa ˈtu te hoê kerisetiano mau e hinaaro e faaroo aore ra e haaparare i te mau paraparauraa tia ore?
3 Mai te peu e e haafaahiahia tatou i te mau ravea i te pae feruriraa ta te Atua i horoa mai no tatou, eita ïa tatou e faaroo atu e eita atoa tatou e haaparare i te mau paraparauraa tia ore. Eita roa te varua o Iehova e turai i te hoê noa ˈˈe taata ia haapao i te mau parau mai te reira te huru, e ia faaohipa i to ˈna arero no te haamauiui i te tahi noa ˈˈe taata. Teie ta te Parau a te Atua e faataa ra: “E faarue te paieti ore i to ˈna haerea, e te taata parau-tia ore i to ˈna manaˈo.” (Isaia 55:7). Ua î roa te feruriraa o te hoê taata ino i te mau manaˈo tia ore, e e oioi noa oia i te faaino i te hoê taata haerea tia. Eita roa ˈtu ïa e manaˈohia e faaroo i taua mau huru parau ra i roto i te vaha o te feia e mea faufaa roa na ratou i te feruriraa ta te Atua i poiete no ratou.
4. Mai te peu e te haafaahiahia nei tatou i to tatou roro e te ravea e vai ra ia tatou no te paraparau, nafea ïa tatou ia faaohipa i to tatou feruriraa e to tatou arero?
4 Mai te peu e, te haafaahiahia nei tatou i to tatou feruriraa e to tatou arero mai te tia, eita ïa tatou e faaohipa i te reira no te haamâha i to tatou tino hara. E tapea râ tatou i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau parau i te hoê faito teitei roa. E nehenehe tatou e faarue i te parau faaino tia ore ma te tiaturi, na roto i te pure, i te taata tei hau aˈe to ˈna mau manaˈo i to tatou. Te horoa nei te aposetolo Paulo i teie nei aˈoraa e: “Te mau mea haavare ore ra [eiaha te mea hape e te mea faaino], te mau mea au maitai ra [eiaha i te mea faufaa ore], te mau mea tia ra [eiaha te mea ino e te mea tia ore], te mau mea viivii ore ra [eiaha te hoê ohipa e faaino i te huru o te hoê taata aore ra e tamoemoe i to ˈna mau haerea], te mau mea popouhia ra [eiaha i te mea e faatupu i te riri aore atoa e faahaehaa], te mau mea roo maitatai ra [eiaha ra te roo ino]; te vai na te tahi maitai [e ere ïa i te peu tia ore matauhia] e te tahi mea haamaitai ra [eiaha ra i te mea i faautuahia], e haamanaˈo i taua mau mea ra.” — Philipi 4:8.
5. Eaha te mea ta te mau kerisetiano i ite e i faaroo no nia ia Paulo?
5 Te parau faahou ra o Paulo e: “I te mau mea ta outou i ite, ta outou i farii, ta outou i faaroo, e ta outou i hiˈo mai ia ˈu nei, e rave ïa: e e riro te Atua hau ei pihai atoa iho ia outou.” (Philipi 4:9). Eaha te mau mea ta te feia ta ˈna i papai atu i ite e i faaroo no nia ia Paulo? Te mau mea tia ïa e te faaitoito. Aita ratou i faatia i te mau manianiaraa hopea no nia ia Ludia aore ra ia Timoteo. Mea papu maitai e aita o Paulo i faaroo e aita atoa oia i haaparare i te mau parau no nia i te mau matahiapo no Ierusalemaa. I te mea papu, ua tauturu te faatura e vai ra ia ˈna no te feruriraa ta te Atua i horoa no ˈna ia faarue i te mau paraparauraa tia ore atoa. Mai te peu e, e haafaahiahia mau tatou i te feruriraa e te arero ta Iehova i horoa mai no tatou, e pee ïa tatou i to ˈna hiˈoraa.
A faatura anaˈe na i te Atua e ta ˈna Parau
6, 7. a) Mea na roto i tei hea mau parau to Iakobo faataaraa mai te mau faahopearaa o te hoê arero tei ore i tapeahia? b) Eaha te ohipa te ore roa ˈtu e tupu mai te peu e e faatura tatou i te Atua e ta ˈna ra Parau?
6 E tauturu atoa mai te hoê faatura hohonu no te Atua e no ta ˈna Parau moˈa ia tatou ia faarue i te mau parau faaino tia ore. Oia mau, e turai taua faaturaraa ia tatou ia pee i te aˈoraa a te pǐpǐ o Iakobo, o tei faahapa i te arero (Iakobo 3:2-12). Mai te peu e, e nehenehe te hoê taata e tapea i to ˈna arero, e nehenehe ïa o ˈna e tapea i to ˈna tino atoa, mai te hoê tavaha tei tuuhia i roto i te vaha o te hoê puaahorofenua no te aratai ia ˈna. Mai te hoê noa ïa tuama auahi iti o te nehenehe e tuama i te hoê uru raau, oia atoa, e nehenehe te hoê melo nainai mai te arero e riro ei auahi o te faaura i te oraraa. E nehenehe te taata e haavî i te mau animala taehae, te mau manu, te mau animala e nee na raro i te repo e te mau animala no roto i te miti, “area te arero nei, aore ïa e taata e vi ai te reira”, ta Iakobo ïa e papai ra. E ere râ te reira i te hoê hororaa no te ore e tutava no te faarue i te parau faaino tia ore.
7 Te parau faahou ra o Iakobo e, e nehenehe te haamaitairaa e te faainoraa e matara mai mai roto mai te arero, na roto noa i taua nei â vaha. Eita te reira e tano, no te mea eita te hoê pu e haamatara mai te pape maitai e te pape maaro atoa. Eita hoi te hoê suke e nehenehe e faahotu mai i te olive, e eita atoa te pape maaro e nehenehe e horoa mai i te pape mǎrû. Oia mau, ia vai taata tia ore noa te mau kerisetiano, eita iho â e nehenehe e haavî ma te tia roa i to ratou arero. E tia ïa ia tatou ia î roa i te aroha no te mau taata hamani ino o tei tatarahapa, aita râ te reira e faaore i te paraparauraa tia ore. Mai te peu e te faatura papu maitai ra tatou i te Atua e ta ˈna Parau, e rave ïa tatou i te mau tutavaraa atoa no te ore roa ˈtu e faaohipa i te hoê arero taero.
Te tauturu o te pure
8. Mea nafea te pure e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia faarue i te paraparauraa ino?
8 E nehenehe te faahemaraa no te faaroo i te mau paraparauraa, e i muri iho, e haaparare atu i taua mau parau ino ra, e riro i te mea puai i roto ia tatou. Mai te peu e ua topa outou i roto i taua faahemaraa ra i mutaa ihora, eita anei e tia ia outou ia ani i te Atua ia faaore mai i ta outou hapa e ia tauturu ia outou? Ua haapii mai Iesu ia tatou ia pure mai teie te huru: “Eiaha e faarue ia matou ia roohia-noa-hia e te ati, e faaora râ ia matou i te ino.” (Mataio 6:13). Te mau kerisetiano o te pure ma te aau rotahi i te Atua ia ore oia e faarue mai ia ratou i roto i taua mau huru parau hinaaro-mau-hia, e mea ino râ, eita ïa ratou e topa i roto i taua marei a Satani ra, e paruruhia ïa ratou i taua taata faaino rahi mau ra.
9. Mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaino ia vetahi ê, eaha ïa te pure ta tatou e nehenehe e faahiti?
9 Mai te peu e te hinaaro ra tatou e faaino ia vetahi ê, e nehenehe tatou e faahiti i teie pure: “E tuu mai oe, e Iehova, i te tiai i to ˈu nei vaha: ei tiai i te uputa ra o to ˈu nei utu.” (Salamo 141:3). E nehenehe e erehia ia tatou i te tiaturiraa no te ora mure ore, mai te peu e e topa tatou i roto i taua faahemaraa ra e e pee tatou i te Diabolo ma te riro ei taata faaino o te faatupu i te riri, ei taata haavare e ei taparahi taata (Ioane 8:44). Ua papai te aposetolo Ioane e: “O tei riri i tana taeae ra, e taparahi taata ïa; ua ite hoi outou e, aore o te taparahi taata ra e ora mure ore e vai i roto ia ˈna ra.” — Ioane 1, 3:15.
E faaore te here i te parau faaino
10. Maoti hoi i te parau ino atu no nia ia vetahi ê, eaha ïa te tarahu te tia ia tatou ia faahoˈi atu ia ratou?
10 Oia mau, e tia ia tatou ia faahoˈi paatoa i te tahi mea no vetahi ê, eiaha râ i te hoê riri o te faatupu i te faaino tia ore. “Eiaha outou ei amutarahu na te taata atoa, area ia aroha ˈtu te tahi i te tahi”, ta Paulo ïa i papai (Roma 13:8). E tia ia tatou ia faahoˈi i teie tarahu i te mau mahana atoa, maoti i te parau ino atu no vetahi ê e i te faaino i to ratou roo. Mai te peu e, te parau ra tatou e te here ra tatou ia Iehova, eita ïa tatou e nehenehe e faaino i te hoê o to tatou mau hoa i roto i te faaroo no te mea “O tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra”. — Ioane 1, 4:20.
11. Eaha ta te faahohoˈaraa no nia i te mau mamoe e te mau puaaniho ta Iesu i horoa mai, e haapii ra ia tatou no nia i te faainoraa tia ore?
11 I roto i ta ˈna parabole no nia i te mau mamoe e te mau puaaniho, ua parau Iesu i te mau taata tei faaauhia e te mau puaaniho i te mau mea atoa ta ratou i rave i ta ˈna mau taeae, te reira ïa ta ratou i rave no ˈna iho. E faaino ra anei outou i te Mesia? Mai te peu e eita outou e hinaaro e faaino i to outou Fatu e to outou Faatere, eiaha ïa outou e faaino i to ˈna mau taeae faatavaihia. Eiaha outou e rave i te hoê â hape mai ta te mau puaaniho, o te “haere ê ïa e rave i te pohe mure ore”. Mai te peu e ua here outou i te mau taeae o Iesu, a faaite i te reira na roto i ta outou mau parau no nia ia ratou. — Mataio 25:31-46.
12. Eaha te parau e itehia i roto i te Maseli 16:2, e eaha to ˈna mana i nia i to tatou mau manaˈo, ta tatou mau ohipa e ta tatou mau parau?
12 I te mea hoi e feia hara anaˈe tatou e mea hinaaro na tatou i te tusia taeraehara a Iesu, mai te peu te hinaaro ra te hoê taata e horoa i te mau faahiˈoraa ino no nia ia tatou, mea rahi ïa ta ˈna e nehenehe e parau (Ioane 1, 2:1, 2). Oia mau, e nehenehe tatou e oaoa roa i te mea ta tatou e rave ra. “Te tia ra to te taata nei mau haerea i to ˈna ihora manaˈoraa; te feruri maite ra râ Iehova i to te taata nei varua.” Aita te mau faito a te Atua e hape ra no te faateitei ia vetahi ê aore ra no te faatupu i te paetahi (Maseli 16:2; Ohipa 10:34; 35). Te faito nei Iehova i to tatou nei feruriraa, te hiˈopoa nei oia i to tatou mau manaˈo e te mau manaˈo hohonu e turai ra ia tatou ia feruri, ia ohipa e ia paraparau mai ta tatou e rave ra. Eita iho â ïa tatou e hinaaro e e ite oia, ma te hape hoi, e te manaˈo ra hoi tatou mea viivii ore tatou, e te manaˈo ra tatou e mea viivii ïa vetahi pae e e tia mau ia horoa i te tahi mau parau mauiui mau. Mai ia Iehova, e tia ia tatou ia faaite i te hoê huru paetahi ore, te aroha e te here.
13. a) No te aha ïa te mea e, ‘e faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai’, e nehenehe ai e tauturu ia tatou ia faarue i te paraparauraa tia ore? b) Eaha ïa te tahi tuhaa o te aroha e tapea ia tatou ia paraparau ino atu no vetahi ê o tei horoahia i te hoê hopoia no te taviniraa e aita hoi ta tatou?
13 I roto i te Korinetia 1, 13:4-8, ua faahiti o Paulo i te hoê manaˈo o te nehenehe e tauturu ia tatou ia faarue i te paraparauraa tia ore. Teie ta ˈna i papai: “E faaoromairaa roa to te aroha, e te hamani maitai.” E nehenehe e itehia i te hoê vahine kerisetiano o te roohia nei i te mau haamauiuiraa i roto i te hoê utuafare tei amahamaha hoi, e eita oia e aroha mai ia tatou ma te oaoa. Aore ra, mea taere paha vetahi, no te mea e e ere paha ratou i te mea oraora maitai i te pae tino. Eita anei te aroha e turai ia tatou ia faaoromai e ia faaite i te maitai no taua mau taata ra maoti te faaino atu ia ratou? ‘E ore te aroha e feii: e ore te aroha e faarahi, e ore hoi e faaahaaha.’ No reira, mai te peu e, e horoahia i te hoê hopoia no te taviniraa i te hoê kerisetiano, e aita hoi i horoahia na tatou, na te here ïa e tapea ia tatou ia faaino ia ˈna, e ia faahaere i te parau e eita taua hopoia tei horoahia ˈtu ia ˈna ra e maraa ia ˈna. Na te here e tapea atoa ia tatou ia faatiatia ia tatou no nia i te mau mea ta tatou e rave nei, ma te faahaehaa hoi ia vetahi pae e mea iti roa hoi ta ratou mau hopoia.
14. Eaha ïa te tahi atu â tuhaa o te here e nehenehe e taui i ta tatou huru paraparauraa no vetahi ê?
14 Te parau atoa ra o Paulo e ‘eita te aroha e rave i te mea au ore, eita e imi i te maitai no ˈna iho, eita e riri vave, eita e manaˈo ino ia vetahi ê’. Maoti i te faahiti i te mau parau tia ore, e ere hoi i te mea tano no te hoê kerisetiano, e vaiiho ïa tatou i te here e turai ia tatou ia parau maitai no vetahi ê e ia anaanatae tatou i to ratou maitai. E tapea ïa taua huru haerea ra ia tatou ia ore tatou ia riri e ia ore e parau ino atu no vetahi ê no te tahi mau fifi rii tei tupu iho â aore ra mea manaˈo-noa-hia. I te mea e ‘eita te aroha e oaoa i te parau-tia ore, e oaoa râ i te parau mau’, na te reira ïa e tapea ia tatou ia faahiti i te mau parau faaino tia ore, noa ˈtu e no nia i te mau taata o tei aro mai ia tatou e te roo-atoa-hia ratou i te mau ohipa tia ore.
15. a) Eaha ïa te mana o te mea e ‘e faaroo te aroha i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra’ i nia ia tatou? b) Na te aha e tauturu mai ia tatou ia taai noa e te faanahonahoraa a Iehova, noa ˈtu e te faaino ra vetahi ia ˈna?
15 ‘E faaroo te aroha i te mau mea atoa ra, e tiai i te mau mea atoa ra’, ta te Parau ïa a te Atua e faahiti ra; e turai ïa te reira ia tatou ia au i te maa pae varua tei horoahia nei e te pǔpǔ a “te tavini haapao maitai”, e eiaha e toro atu i te tariˈa i nia i te mau faahitiraa haavare e te faaino a te mau apotata (Mataio 24:45-47; Ioane 1, 2:18-21). I te mea e ‘e haamahu te aroha i te mau mea atoa ra, e e ore roa e mou’, e tauturu atoa ïa te reira ia tatou ia ore e taiva i te faanahonahoraa a te Atua, noa ˈtu e e faaino te mau “taeae haavare” aore ra te tahi atu mau taata ia ˈna aore i to ˈna mau melo. — Galatia 2:4.
E turai te faatura ia faarue i te parau faaino
16. Mea nafea to Paulo faainoraahia e te mau taeae haavare no Korinetia?
16 E tauturu atoa te faatura i to tatou mau hoa kerisetiano ia tatou ia faarue atoa i te paraparauraa ino. I te mea e te farii ra te Atua ia ratou, eita ˈtura ïa e tano e ia faaino tatou ia ratou. Eiaha na tatou e pee i te huru o te mau “taeae haavare” ta Paulo i faaruru atu. Ua faaite papu maitai ratou i te mau parau iino no nia ia ˈna (Korinetia 2, 11:26). Ua faaino atoa paha te mau apotata ia ˈna (hiˈo Iuda, irava 3, 4). I Korinetia, te parau nei vetahi e: ‘E mea teimaha ta ˈna episetole e te uˈana, area te huru o to ˈna tino, aore ïa itoito, e te reo vahavaha.’ (Korinetia 2, 10:10). Eita ïa tatou e faahiti i teie mau parau no te feia ta tatou e here ra.
17. Eaha te mau huru parau ta Dioterephe i faahiti no nia i te aposetolo Ioane?
17 Ia hiˈopoa anaˈe na tatou i te ohipa i tupu no te aposetolo Ioane, ta Dioterephe ïa i faaino na. “I papai na vau i te parau i te ekalesia na, ta Ioane ïa e parau ra, o Dioterephe râ o tei faateitei ia ˈna iho i nia iho ia ratou ra, e ore oia e farii mai ia matou. E teie nei, i tae atu vau ra, eita e moe ia ˈu ta ˈna e rave ra, i te paraparau haereraa ia matou i te parau faaino ra.” (Ioane 3, irava 9, 10). Mea ino mau te paraparau-ino-raa mai te reira te huru; no tatou râ, mai te peu e e faaroo tatou aore ra e haaparare tatou i te mau parau mai te reira te huru, e tia ïa ia tatou ia faaea oioi noa i te reira.
18. Mea nafea te haerea o Demeterio i taa ê ai e te haerea o Dioterephe, e eaha te mana o taua taa-ê-raa ra i nia i to tatou haerea?
18 Ma te faaitoito i te faatura i te mea tia, ua parau o Ioane ia Gaio e: “Eiaha e pee i te parau ino, i te parau maitai râ. O tei rave i te maitai ra, no te Atua ïa: area o tei rave i te ino ra, aore ïa i ite i te Atua. Te haamaitaihia nei Demeterio e te taata atoa, e te parau mau atoa hoi: e te haamaitai atoa nei matou, e ua ite hoi outou e, e parau mau ta matou i faatia nei.” (Ioane 3, irava 1, 11, 12). E nehenehe ïa tatou tataitahi e aniani e: E Dioterephe afaifai parau ino anei vau, aore ra e Demeterio haapao maitai? Mai te peu e e faatura tatou i to tatou mau hoa kerisetiano, eita ïa tatou e faaohipa i te mau parau ino no ratou, e nehenehe hoi te reira e horoa ia vetahi pae i te tahi mau tumu no te faariro ia tatou ei taata afaifai parau ino.
19. Mea nafea to te mau taeae haavare imiraa i te faaino ia Charles Russell?
19 Aita e itehia i te mau taeae haavare i te senekele I noa. I roto i te roaraa o te mau matahiti 1890, ua tamata aˈera te tahi mau taata ino mau, o tei tahoê e te faanahonahoraa a te Atua, i te haru mai i te faatereraa a te Taiete Watch Tower. Ua totova ratou ia Charles Russell no te faaore i to ˈna mana peretiteni matamua o te Taiete. I muri aˈe i te faaineine-noa-raa i te reira e piti matahiti, tupu aˈera te totovaraa i te matahiti 1894. Te mau pariraa haavare tei faataehia no Russell, te faahua-parau-raa ïa e e ere oia i te taata tia i te pae o te mau faufaa. Te faaite ra vetahi o taua mau pariraa faufaa ore ra i te opuaraa o te feia i faatupu i te reira: te hinaaro ra ratou e faaino ia Russell. Ua rave aˈera te tahi mau kerisetiano pae tahi ore i te hoê titorotororaa e ua tapae ihora ratou i te faaotiraa e aita o Russell i hape. Aita ïa taua totovaraa no te “faaore ia Russell e ta ˈna ohipa” i tapae i te vahi ta ratou e titau ra . No reira, mai te aposetolo Paulo, ua arohia ˈtura o Russell e te mau taeae haavare, ua itehia râ e no ǒ mai ia Satani taua tamataraa ra, e ua haavahia e aita taua feia totova ra e nehenehe faahou e faaea i rotopu i te mau kerisetiano.
E faaore te mau ohipa maitatai i te paraparauraa tia ore
20. Eaha te huru o vetahi mau vahine ivi apî ta Paulo i peapea ra?
20 Ua ite o Paulo e ua tuati te paraparauraa tia ore i te faatau, e eiaha râ i te faaohiparaa i te mea maitai. Ua peapea roa oia e e peu matau na te mau ivi vahine apî i te haamataro “i te ori haere noa i tera fare, i tera fare, e ere râ i te faatau anaˈe ra, e hopoi parau hoi ratou, e te hiˈopoa, e te parauraa hoi i te mau mea au ore ra.” Eaha ïa te raau? Te hoê ïa ohipa tia mau. Te papai ra o Paulo e: “E teie nei, teie ta ˈu parau i te mau ivi vahine apî ra, e faaipoipo ratou, e faafanautama, e haapao maitai i te utuafare, e eiaha to te enemi ei faainoraa.” — Timoteo 1, 5:11-14.
21. Mea nafea te mau parau i papaihia i roto i te Korinetia 1, 15:58 e nehenehe e tauturu ia tatou ia ape i te mau marei tei taaihia e te mau paraparauraa tia ore?
21 Ia aratai anaˈe te hoê vahine i to ˈna utuafare, ia haapii oia i ta ˈna mau tamarii ia au i te mau hinaaro a te Atua e ia faatupu i te tahi mau ohipa maitatai, mea iti ïa to ˈna taime no te parau aore ra no te faaroo atu i te mau paraparauraa rii faufaa ore o te nehenehe hoi e huri ei paraparauraa tia ore. Eita atoa e taime no te mau tane no te parau i taua iho mau parau mai te peu e e haa ratou no te faatupu i te mau ohipa maitai. Mai te peu e ‘mea rahi ta tatou ohipa i roto i te ohipa a te Fatu’, e ape oioi noa ïa tatou i te mau marei tei tuati i te paraparauraa ino (Korinetia 1, 15:58). Mai te peu iho â ra e apiti tatou ma to tatou mafatu atoa i te taviniraa, i te mau putuputuraa o te amuiraa e i te tahi atu mau ohipa paieti, e vai noa ïa to tatou feruriraa i nia i te mau ohipa i te pae varua, e eita ïa tatou e riro mai ei mau taata paraparau e te faatau, aore ra ei mau taata o te tuu i to ratou ihu i roto i te mau ohipa a vetahi ê.
22. Ia au i te Maseli 6:16-19, eaha te huru hiˈoraa o te Atua i te feia pari haavare?
22 Ma te tamau â tatou i te rave i te mau ohipa a te paieti e ma te imi i te horoa ˈtu i te mau haamaitairaa i te pae varua i to tatou mau taata tupu, e riro ïa tatou ei mau hoa haapao maitai, e eiaha râ e feia afaifai parau o te ore e nehenehe e tiaturihia (Maseli 17:17). E mai te peu e e faarue tatou i te paraparauraa ino, e roaa ïa ia tatou te Hoa maitai roa ˈˈe e vai nei: o te Atua ra o Iehova. Ia haamanaˈo na tatou i na mea e hitu e mea faufau na ˈna: “O te mata teitei, te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino; te ite haavare, e parau i te parau haavare ra, e o tei faatupu i te mârô i roto i te mau taeae ra.” (Maseli 6:16-19). E faarahi iho â te mau taata paraparau ino i te mau parau e e taviri ratou i te mau tupuraa, e e arero haavare to te feia faatia parau faaino. E pee te feia mea au na ratou i te mau aamu haavare i ta ratou mau parau. E i te mau taime atoa te mau faahopearaa, te mau tatamaˈiraa ïa. Area mai te peu e mea riri roa na tatou te mau mea ta te Atua e riri ra, e faarue ïa tatou i te aparauraa iino, o te nehenehe e faaino i te hoê taata haerea tia, e o te faaoaoa i te faaino rahi, oia hoi o te Diabolo ra o Satani.
23. Mea nafea tatou e nehenehe ai e faaoaoa i te mafatu o Iehova na roto i ta tatou mau parau?
23 Ia faaoaoa noa na tatou i te mafatu o Iehova (Maseli 27:11). E haapao maitai na tatou e eiaha ia faatupu i te mau parau ta ˈna e ore e au ra, ia patoi na tatou i te faaroo i te mau faainoraa e ia rave tatou i te mau mea atoa e vai ra ia tatou no te faarue i te paraparauraa tia ore. Ma te tauturuhia e Iehova, to tatou Atua moˈa, e papu maitai e e nehenehe tatou e tapae.
[Nota i raro i te api]
a Oia atoa, i teie nei mahana, eita e faaitoitohia ia faaroo e ia haaparare i te mau aamu (e mea pinepine aita e niu) no nia i te mau parau aore ra te mau ohipa ta te mau melo o te Tino aratai aore ra ta ratou mau tia, i rave.
Eaha ïa ta outou e pahono mai?
◻ Mea nafea te pure e tauturu mai ia tatou ia ore e faaino ia vetahi ê?
◻ Mea nafea te faaohiparaa i te Korinetia 1, 13:4-8 e tauturu ia tatou ia faarue i te paraparauraa tia ore?
◻ Mea nafea te faatura ia tatou iho e nehenehe ai e tauturu ia faarue i te faahemaraa no te paraparauraa no nia i to tatou mau hoa kerisetiano?
◻ Mea nafea te aˈoraa i faahitihia i roto i te Korinetia 1, 15:58, e nehenehe e tauturu ia tatou ia ape i te mau marei atoa tei taaihia i te paraparauraa tia ore?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 28]
Hohoˈa na te pu marite no te mau Pape e te mau Uru raau