VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/2 api 12-17
  • Te aratai ra o Iehova i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te aratai ra o Iehova i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te arataihia ra ratou i te hanahana
  • ‘Faafanauhia mai e te Atua’
  • Te haapapuraa e ua faatavaihia ratou
  • Te faaiteraa a te varua
  • Ua faaôhia i roto i te mau faufaa taa ê
  • Feia piihia, maitihia, e te haapao maitai
  • Te mau Ite kerisetiano e ta ratou tuhaa i nia i te raˈi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Ua fatata te tiamâraa hanahana no te mau tamarii a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • ‘E faaau atu vau i te hoê faufaa e o outou no te hoê basileia’
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
  • Ua noaa anei ia outou “te varua parau mau”?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2002
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/2 api 12-17

Te aratai ra o Iehova i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana

“E mea au hoi [i te Atua], i te aratairaa i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana ra, ia faariro i te Tumu Matamua o to ratou ora ei tumu tia roa i roto i te mau mauiui.”—HEBERA 2:10, MN.

1. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tupu iho â te opuaraa a Iehova no te huitaata nei?

UA POIETE Iehova i te fenua ei nohoraa mure ore no te hoê fetii taata tia roa o te fanaˈo i te ora aita e hopearaa. (Koheleta 1:4; Isaia 45:12, 18) Parau mau, ua hara to tatou tupuna ra o Adamu e ua taeahia ˈtura ta ˈna huaai i te hara e te pohe. Tera râ, e tupu iho â te opuaraa a te Atua no te huitaata nei na roto i ta ˈna Huaai Tǎpǔhia, o Iesu Mesia. (Genese 3:15; 22:18; Roma 5:12-21; Galatia 3:16) No to ˈna aroha i te ao o te huitaata nei, ua horoa mai o Iehova i “ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) E na te here i turai ia Iesu “ia horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata e rave rahi.” (Mataio 20:28) Mea na roto i teie “hoo [“aifaito,” MN]” i faahoˈi-faahou-hia mai ai te mau tiaraa e te mau haamaitairaa i erehia e Adamu e e nehenehe atu ai e fanaˈo i te ora mure ore.—Timoteo 1, 2:5, 6; Ioane 17:3.

2. Mea nafea te faahohoˈaraahia te faaohiparaa i te tusia no te hoo o Iesu i te Mahana Taraehara o te matahiti i Iseraela?

2 Ua faahohoˈahia te faaohiparaa i te tusia no te hoo o Iesu i te Mahana Taraehara o te matahiti. I taua mahana ra, e pûpû na mua na te tahuˈa rahi o Iseraela i te hoê puaatoro oni ei tusia no te hara, e e hopoi na oia i to ˈna toto i te Afata moˈa i roto i te vahi Moˈa Roa o te sekene, e i muri iho i roto i te hiero. E rave na oia i te reira no ˈna iho, no to ˈna utuafare, e no te opu o Levi. Oia atoa, ua hopoi na mua o Iesu Mesia i te faufaa o to ˈna toto i te Atua ra no te tapoˈi i te mau hara a to ˈna “mau taeae” pae varua. (Hebera 2:12; 10:19-22; Levitiko 16:6, 11-14) I te Mahana Taraehara, e pûpû atoa na te tahuˈa rahi i te hoê puaaniho ei tusia no te hara e e hopoi na oia i to ˈna toto i roto i te vahi Moˈa Roa, o te tatara ïa i te mau hara a te mau opu 12 o Iseraela e ere i te autahuˈa. Oia atoa, e faaohipa te Tahuˈa Rahi ra o Iesu Mesia i to ˈna toto no te feia e faaroo ia ˈna, o te faaore roa hoi i ta ratou mau hara.—Levitiko 16:15.

Te arataihia ra ratou i te hanahana

3. Ia au i te Hebera 2:9, 10, eaha ta te Atua i rave i te roaraa 1 900 matahiti?

3 I te roaraa 1 900 matahiti, ua rave te Atua i te tahi ohipa faahiahia i nia i te “mau taeae” o Iesu. Teie ta te aposetolo Paulo i papai no nia i te reira: “Te ite nei râ tatou ia Iesu, o tei faahaehaahia i raro iti aˈe i te mau melahi, ia pohe oia ei [m]ono i te taata atoa no te aroha mau o te Atua ra, i te faakoronaraahia i te teitei e te tura, oia i faaoromai i taua pohe ra. E mea au hoi ia ˈna [te Atua ra o Iehova] no ˈna te mau mea atoa nei, e na ˈna te mau mea atoa nei i hamani, [“i te aratairaa i te mau tamaiti e rave rahi i te hanahana ra, ia faariro i te Tumu Matamua o to ratou ora ei tumu tia roa i roto i te mau mauiui,” MN].” (Hebera 2:9, 10) O Iesu Mesia te Tumu Matamua o te ora, o tei haapii i te auraro ma te tia roa na roto i te mau mea ta ˈna i faaruru a ora ˈi oia ei taata i nia i te fenua nei. (Hebera 5:7-10) O Iesu tei faatavai-matamua-hia ei tamaiti pae varua na te Atua.

4. Anafea e mea nafea to Iesu faatavairaahia ei Tamaiti pae varua na te Atua?

4 Ua faaohipa Iehova i to ˈna varua moˈa, aore ra to ˈna puai ohipa, no te faatavai ia Iesu ei Tamaiti pae varua na ˈna, no te aratai ia ˈna i te hanahana i nia i te raˈi. A vai ai oia anaˈe ia Ioane Bapetizo ra, ua taumi-roa-hia o Iesu i raro i te pape no te faataipe i to ˈna pûpûraa ia ˈna iho no te Atua. Te na ô ra te faatiaraa a te Evanelia a Luka e: “E ia Ioane i bapetizo i te mau taata atoa, i bapetizo-atoa-hia Iesu, e te pure ra oia, vetea aˈera te raˈi, e ua pou maira te [varua moˈa] i nia ia ˈna, mai te uupa te huru, e te hoê reo maira no te raˈi, i te na ôraa mai, Tau Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe.” (Luka 3:21, 22) Ua ite o Ioane i te varua moˈa i te pouraa mai i nia ia Iesu, e ua faaroo oia ia Iehova i te parau-roa-raa mai i to ˈna mauruuru ia ˈna ei Tamaiti here Na ˈna. I taua taime ra to Iehova faatavairaa ia Iesu na roto i te varua moˈa, ei tamaiti matamua o ‘te mau tamaiti e rave rahi o te arataihia i te hanahana.’

5. O vai tei fanaˈo matamua i te tusia o Iesu, e ehia ratou?

5 O te “mau taeae” o Iesu tei fanaˈo matamua i to ˈna tusia. (Hebera 2:12-18) I roto i te orama, ua ite te aposetolo Ioane ia ratou i roto i te hanahana i nia i te Mouˈa o Siona e te Arenio, oia hoi te Fatu ra o Iesu Mesia tei faatiahia mai. Ua faaite atoa mai o Ioane i to ratou numera, ia ˈna i parau e: “Hiˈo atura vau, e inaha, te tia noa ra te Arenio i nia iho i te mouˈa ra o Siona, ma te taata atoa hoi i pihai iho ia ˈna, hoê hanere e maha ahuru ma maha i te tausani, ma te iˈoa o to ˈna Metua i te papairaahia i nia iho i to ratou mau rae. . . . I tauihia teie nei feia no roto i te taata nei, ei oho matamua na te Atua e na te Arenio ra. E aita roa e haavare i itea i roto i to ratou vaha; aore hoi a ratou e hapa.” (Apokalupo 14:1-5) No reira, te numera taatoa o ‘te mau tamaiti e rave rahi tei arataihia i te hanahana’ i nia i te raˈi, 144 001 anaˈe ïa—oia hoi o Iesu e to ˈna mau taeae pae varua.

‘Faafanauhia mai e te Atua’

6, 7. O vai tei ‘faafanauhia mai e te Atua,’ e eaha te auraa o te reira no ratou?

6 Te feia i faatavaihia e Iehova, ua ‘faafanauhia mai ïa e te Atua.’ Teie ta te aposetolo Ioane i papai atu i teie mau taata: “O ta te Atua i fanau ra, aore ïa i rave i te hara; te vai ra hoi ta ˈna [ta Iehova] huero [“faahotu,” MN] i roto ia ˈna: e e ore e tia ia ˈna ia rave i te hara, no te mea ua faafanauhia mai oia e te Atua.” (Ioane 1, 3:9) O te varua moˈa o te Atua teie “huero faahotu.” Ia au i ta ˈna parau, ua “faafanau-faahou-hia” na 144 000 tataitahi ma te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi.—Petero 1, 1:3-5, 23.

7 Ua riro o Iesu ei Tamaiti na te Atua mai to ˈna fanauraahia mai ei taata, mai te taata tia roa atoa ra o Adamu i riro na ei “[“tamaiti,” MN] na te Atua.” (Luka 1:35; 3:38) Tera râ, i muri aˈe i te bapetizoraa o Iesu, te vai ra te tumu i parau ai Iehova e: “O tau Tamaiti here oe, ua mauruuru roa vau ia oe.” (Mareko 1:11) Na roto i teie parau apitihia mai e te niniiraa o te varua moˈa, e mea papu maitai e ua faariro te Atua ia Iesu ei Tamaiti pae varua Na ˈna. Mai te mea ra e ua “faafanau-faahou-hia” o Iesu, ma te tiaraa e fanaˈo faahou i te ora ei Tamaiti varua na te Atua i nia i te raˈi. Mai ia ˈna, ua ‘fanau-faahou-hia’ to ˈna mau 144 000 taeae pae varua. (Ioane 3:1-8; a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Novema 1992, mau api 3-6.) Mai ia Iesu atoa, ua faatavaihia ratou e te Atua e ua faauehia ratou ia poro i te parau apî maitai.—Isaia 61:1, 2; Luka 4:16-21; Ioane 1, 2:20.

Te haapapuraa e ua faatavaihia ratou

8. Na te aha i haapapu i te faatavairaa i te varua i roto i te tupuraa o (a)Iesu (b) ta ˈna mau pǐpǐ matamua?

8 Ua haapapuhia na e ua faatavaihia o Iesu i te varua. Ua ite atu o Ioane Bapetizo i te varua i te pouraa mai i nia ia Iesu e ua faaroo oia i te parau a te Atua no nia i te tiaraa tamaiti pae varua o te Mesia tei faatavai-apî-hia. Teie râ, nafea te mau pǐpǐ a Iesu e ite ai e ua faatavaihia ratou i te varua? I te mahana oia i reva ˈi i nia i te raˈi, ua parau o Iesu e: “Ua bapetizo â hoi Ioane i te pape, e bapetizohia râ outou i te [varua moˈa] i [t]eie nei pue mahana.” (Ohipa 1:5) Ua “bapetizohia” te mau pǐpǐ a Iesu “i te varua moˈa” i te mahana Penetekose 33 T.T. I te niniiraahia mai te varua, ua “haruru maira no nia mai i te raˈi mai te mataˈi rahi uˈana ra” e ua tau atura ‘te arero mai te ahi ra te huru’ i nia i te mau pǐpǐ tataitahi. Te mea faahiahia roa ˈˈe, oia hoi ua nehenehe te mau pǐpǐ e ‘parau i te parau ěê, i ta te [v]arua i horoa mai i te parau ia ratou ra.’ No reira, ua ite-mata-hia e ua faaroohia e ua matara te eˈa o te aratai atu i te hanahana i nia i te raˈi ei mau tamaiti na te Atua, no te mau pǐpǐ a te Mesia.—Ohipa 2:1-4, 14-21; Ioela 2:28, 29.

9. Na te aha i haapapu e ua faatavaihia to Samaria, o Korenelio, e vetahi atu o te senekele matamua, i te varua?

9 Tau taime i muri iho, ua poro o Philipa, te poro evanelia, i Samaria. Noa ˈtu e ua farii to Samaria i ta ˈna poroi, e ua bapetizo ia ratou, aita e haapapuraa e ua faatavai te Atua ia ratou ei mau tamaiti na ˈna. I to te mau aposetolo Petero e o Ioane pureraa e te tuuraa i to raua rima i nia i taua feia faaroo ra, “noaa ihora te [varua moˈa] ia ratou ra” na roto i te tahi ravea o tei ite-papu-hia e te feia mataitai. (Ohipa 8:4-25) Ua riro te reira ei haapapuraa e ua faatavaihia te mau ati Samaria faaroo i te varua ei mau tamaiti na te Atua. I te matahiti 36 T.T. atoa ra, ua farii o Korenelio e te tahi atu mau Etene i te parau mau a te Atua. Ua “maere” o Petero e te mau ati Iuda faaroo i apee mai ia ˈna, “i te mea i niniihia mai te [varua moˈa] horoa-noa-hia ra i nia atoa i te Etene. I faaroo atura hoi ratou ia ratou i te parauraa i te parau ěê, e te haamaitairaa i te Atua.” (Ohipa 10:44-48) Ua fanaˈo e rave rahi mau Kerisetiano o te senekele matamua i te “[“mau ô o,” MN] te varua,” mai te paraparauraa i te mau reo ěê. (Korinetia 1, 14:12, 32) No reira, e haapapuraa maramarama ta teie mau taata e ua faatavaihia ratou i te varua. Teie râ, nafea te mau Kerisetiano a muri aˈe e ite ai e ua faatavaihia anei ratou i te varua aore ra aita?

Te faaiteraa a te varua

10, 11. Ia au i te Roma 8:15-17, nafea outou ia faataa e te faaite ra te varua i te feia tufaa e te Mesia?

10 E haapapuraa maramarama maitai ta te mau 144 000 Kerisetiano atoa tei faatavaihia, e tei ia ratou ra te varua o te Atua. Teie ta Paulo i papai no nia i te reira: “O te [v]arua faatamarii râ tei noaa ia outou, i parau ai hoi tatou, E Aba, e tau Metua. O te [v]arua iho hoi, e to tatou atoa nei varua, o tei faaite ïa e, e tamarii tatou na te Atua. E tamarii ra, e feia tufaa ïa; e feia tufaa i te Atua ra, e feia tufaa tatou e te Mesia; te pohe apipiti nei hoi tatou e oia atoa, ia haamaitai-apipiti-hia tatou e oia atoa hoi.” (Roma 8:15-17) Te vai ra i roto i te mau Kerisetiano faatavaihia te manaˈo hohonu e mau tamaiti ratou na to ratou Metua i nia i te raˈi, e manaˈo puai hoi teie. (Galatia 4:6, 7) Ua papu roa ia ratou e ua faatavaihia ratou e te Atua ei mau tamaiti pae varua no te riro ei feia tufaa e te Mesia i roto i te Basileia i nia i te raˈi. I ǒ nei, te hauti ra te varua moˈa o Iehova i te hoê tuhaa faufaa.

11 I raro aˈe i te mana o te varua moˈa o te Atua, te turai ra te varua, aore ra te manaˈo hohonu puai, o te feia tei faatavaihia, ia ratou ia farii no ratou iho i ta te Parau a te Atua e parau ra no nia i te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi. Ei hiˈoraa, ia taio ratou i ta te mau Papai e parau ra no nia i te mau tamarii pae varua a Iehova, e farii oioi noa ratou e no ratou tera mau parau. (Ioane 1, 3:2) Ua ite ratou e ua “bapetizohia [ratou] i roto i te Mesia ra ia Iesu” e i roto i to ˈna pohe. (Roma 6:3) Te tiaturi papu nei ratou e e mau tamaiti pae varua ratou na te Atua, o te pohe e o te faatiahia mai i te hanahana o te raˈi, mai ia Iesu.

12. Eaha ta te varua o te Atua i faatupu i roto i te mau Kerisetiano faatavaihia?

12 Te faatavairaahia ratou ei mau tamaiti pae varua, e ere ïa i te hoê hinaaro o tei faatupuhia. Aita te feia tei faatavaihia i te varua e hinaaro ra e haere i nia i te raˈi no to ratou hepohepo rahi i te mau ati e farereihia nei i nia i te fenua. (Ioba 14:1) Tera râ, ua faatupu mau â te varua o Iehova i roto i te feia faatavaihia i te hoê tiaturiraa e te hoê hinaaro aita i matauhia e te rahiraa o te taata. Ua ite teie feia tei faatavaihia e e riro te ora mure ore ma te huru taata tia roa i nia i te hoê fenua paradaiso, haaatihia e te hoê utuafare e te mau hoa oaoa, ei oraraa faahiahia. Teie râ, e ere teie oraraa i te hinaaro matamua o to ratou mafatu. No teie tiaturiraa puai o te feia faatavaihia e haere i nia i te raˈi, ua ineine ratou i te haapae i te mau tiaturiraa e te mau taairaa atoa i nia i te fenua nei.—Petero 2, 1:13, 14.

13. Ia au i te Korinetia 2, 5:1-5, eaha te “hinaaro rahi” o Paulo, e eaha ta te reira e faaite ra no nia i te feia tei faatavaihia i te varua?

13 No te puai rahi o te tiaturiraa e haere i nia i te raˈi i horoahia mai e te Atua, ua tu to ratou mau manaˈo e to Paulo, o tei papai e: “Ua ite hoi tatou e ia tuuhia to tatou fare repo tiahapa nei i raro, e fare to tatou i te Atua ra, e fare hamani-ore-hia e te rima, e te vairaa mure ore i te raˈi ra. Te uuru nei hoi tatou i teie, ma te hinaaro rahi ia tomo ma te parahi mau atu i to tatou fare raˈi ra. E ua ô anaˈe i roto ra, eita tatou e ere i reira. Tatou hoi e parahi i roto i teie nei tiahapa, te uuru nei ïa i te teimaha, e ere ra no te mea te hinaaro nei tatou i te haere i rapaˈe au, ia tomo mau râ i roto, ia horomiihia te mea pohe noa nei e te ora. O tei faaau ia tatou i taua mea nei, o te Atua ïa, o tei horoa atoa mai ia tatou nei i te tapao ra o te [v]arua.” (Korinetia 2, 5:1-5) Te “hinaaro rahi” o Paulo, ia faatiahia mai ïa oia i nia i te raˈi ei varua pohe ore. Ma te faahiti i te tino taata nei, ua faaohipa oia i te parau faaau o te hoê tiahapa o te nehenehe e tufetu, te hoê nohoraa o te parari noa e no te hoê area taime ia faaauhia i te hoê fare. Noa ˈtu e te ora ra ratou i nia i te fenua e te hoê tino iˈo o te pohe, te tiai nei te mau Kerisetiano tei ia ratou ra te varua ei tapao o te oraraa i nia i te raˈi e fatata maira, i te hoê ‘fare i te Atua ra,’ oia hoi te hoê tino varua pohe ore e te tahuti ore. (Korinetia 1, 15:50-53) Mai ia Paulo, e nehenehe mau â ratou e parau e: “Te itoito nei matou, e ua tia ia matou ia taa ê atu i te tino [taata] nei, e ia parahi [i nia i te raˈi] i pihai iho i te Fatu.”—Korinetia 2, 5:8.

Ua faaôhia i roto i te mau faufaa taa ê

14. Ia ˈna i haamau i te oroa Haamanaˈoraa, eaha te faufaa ta Iesu i faahiti na mua, e eaha te tuhaa ta te reira e hauti ra i nia i te mau Iseraela pae varua?

14 Ua papu i te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua e ua faaôhia ratou i roto e piti faufaa taa ê. Ua faahiti o Iesu i te hoê o teie nau faufaa ia ˈna i faaohipa i te pane faahopue-ore-hia e te uaina no te haamau i te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna poheraa e fatata maira, e ia ˈna i parau no nia i te aˈua uaina e: “Teie nei aˈua, o te faufaa apî ïa i to ˈu nei toto, e haamaniihia no outou nei.” (Luka 22:20; Korinetia 1, 11:25) O vai na pae e piti o te faufaa apî? O te Atua ra o Iehova e te mau melo o te Iseraela pae varua ïa—te feia ta Iehova i opua e aratai i te hanahana i nia i te raˈi. (Ieremia 31:31-34; Galatia 6:15, 16; Hebera 12:22-24) Haamanahia na roto i te toto o Iesu tei manii, ua huti mai te faufaa apî i roto i te mau nunaa i te hoê pae taata no te iˈoa o Iehova, e ua faaô mai i teie mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua ei tuhaa o te “huaai” o Aberahama. (Galatia 3:26-29; Ohipa 15:14) E aratai te faufaa apî i te mau Iseraela pae varua atoa i te hanahana na roto i te faatiaraa mai ia ratou no te ora i nia i te raˈi ma te pohe ore. I te mea e e “faufaa matara ore” te reira, e vai noa ïa ta ˈna mau haamaitairaa e a muri noa ˈtu. A muri aˈe e itehia ˈi e e hauti atoa anei teie faufaa i te hoê tuhaa na roto i te tahi atu mau ravea i te roaraa o te Mileniuma e i muri iho.—Hebera 13:20.

15. Ia au i te Luka 22:28-30, ua haamata te mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i te faaôhia i roto i teihea ˈtu â faufaa, e i anafea ra?

15 Ua faaô-tataitahi-atoa-hia “te mau tamaiti e rave rahi” ta Iehova i opua i te ‘aratai i te hanahana,’ i roto i te faufaa no te hoê Basileia no te raˈi. Teie ta Iesu i parau no nia i teie faufaa i fafauhia i rotopu ia ˈna iho e ta ˈna mau pǐpǐ o te pee ra i to ˈna mau taahiraa avae: “O outou te feia e tia i pihai iho ia ˈu i tau mau atiraa nei. E [“fafau vau i te hoê faufaa ia outou, mai ta to ˈu Metua i fafau i te hoê faufaa ia ˈu, no te hoê basileia,” MN]; ia amu atoa outou e ia inu hoi i ta ˈu ra amuraa maa i to ˈu ra basileia, e ia parahi i nia i te terono i te haavaraa i na opu tino ahuru ma piti o Iseraela ra.” (Luka 22:28-30) Ua haamauhia te faufaa no te Basileia i to te mau pǐpǐ a Iesu faatavairaahia i te varua moˈa i te Penetekose 33 T.T. E ohipa noa taua faufaa ra i rotopu i te Mesia e to ˈna mau hoa arii e a muri noa ˈtu. (Apokalupo 22:5) Ua papu ïa i te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua e tei roto ratou i te faufaa apî e i te faufaa no te Basileia. No reira, ia faatupu-anaˈe-hia te Amuraa maa Ahiahi a te Fatu, o te toea iti o te feia faatavaihia anaˈe i nia noâ i te fenua nei, te rave i te pane, o te faahohoˈa ra i te tino taata hara ore o Iesu, e te uaina, te taipe o to ˈna toto tia roa tei manii i roto i te pohe e o tei haamana i te faufaa apî.—Korinetia 1, 11:23-26; a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Febuare 1989, mau api 15-18.

Feia piihia, maitihia, e te haapao maitai

16, 17. (a) Ia arataihia ratou i te hanahana, eaha te tia i te mau 144 000 taatoa ia rave? (b) O vai na ‘arii tino ahuru,’ e eaha to ratou huru i nia i te toea o te “mau taeae” o te Mesia i nia i te fenua nei?

16 Na roto i te faaohiparaa matamua i te tusia no te hoo o Iesu, ua nehenehe te mau 144 000 e piihia no te haere i nia i te raˈi e e maitihia ma te faatavaihia i te varua e te Atua. Parau mau, ia arataihia ratou i te hanahana, e tia ia ratou ia ‘faaitoito, ia itea-mau-hia to ratou [“piiraahia,” MN] e te maitiraahia,’ e ia tapea i to ratou haapao maitai e tae noa ˈtu i te pohe. (Petero 2, 1:10; Ephesia 1:3-7; Apokalupo 2:10) Te tapea nei te toea iti o te feia faatavaihia i nia noâ i te fenua nei, i to ratou taiva ore noa ˈtu e te patoihia ra ratou e na ‘arii tino ahuru’ e faahohoˈa ra i te mau mana politita atoa. “E tamaˈi mai ratou i te Arenio,” o ta te hoê ïa melahi i parau, “e pau [râ] ratou i te Arenio: o te Fatu hoi oia o te mau fatu atoa ra, e te Arii o te mau arii atoa ra: e to ˈna atoa ra paeau, e feia [piihia] ïa, e te maitihia, e te haapao [maitai].”—Apokalupo 17:12-14; MN.

17 Eita ta te feia faatere e nehenehe e aro atu ia Iesu, “te Arii o te mau arii atoa,” no te mea tei nia oia i te raˈi. Tera râ, te faaite nei ratou i to ratou riri i nia i te toea o to ˈna “mau taeae” i nia noâ i te fenua nei. (Apokalupo 12:17) E hope taua riri ra i te tamaˈi a te Atua ra o Aramagedo, ia upootia anaˈe “te Arii o te mau arii” e to ˈna “mau taeae”—oia hoi “te feia piihia ïa, e te maitihia, e te haapao maitai.” (Apokalupo 16:14, 16) A tiai noa ˈtu ai, te rohi nei te mau Kerisetiano tei faatavaihia i te varua. Eaha ta ratou e rave ra i teie nei, hou ratou a arataihia ˈi e Iehova i te hanahana?

Eaha ta outou pahonoraa?

◻O vai ta te Atua e ‘aratai i te hanahana i nia i te raˈi’?

◻Eaha te auraa e ‘faafanauhia mai e te Atua’?

◻Nafea ‘te varua ia faaite’ i te tahi mau Kerisetiano?

◻Ua faaôhia te feia tei faatavaihia i te varua i roto i teihea mau faufaa?

[Hohoˈa i te api 15]

I te Penetekose 33 T.T., ua haapapuhia e ua matara te eˈa o te aratai atu i te hanahana i nia i te raˈi

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono