VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 15/1 api 8-13
  • ‘E haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘E haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua ohipa o Noa ma te faaroo tei niu-papu-hia
  • Te faaroo o Aberahama
  • Te faaroo tei turai ia Mose
  • Te hoê nahoa rahi ite!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • “E faaitoito na i to outou mafatu”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ua pii Iehova ia ˈna “tau hoa”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
  • O vai o Aberahama?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 15/1 api 8-13

‘E haerea faaroo, e ere i te haerea ite mata’

‘E haerea faaroo to tatou, e ere i te haerea ite mata.’—KORINETIA 2, 5:7.

1. Eaha te auraa e ‘haere ma te faaroo’?

I TE mau taime atoa tatou e pure ai ia au i te mau aratairaa i haamauhia i roto i te Parau a te Atua, te faaite ra tatou e maa faaroo iti to tatou. Ia haamata anaˈe tatou i te poro i te Basileia o te Atua ia vetahi ê, te faaite atoa ra te reira i te faaroo. E ia pûpû anaˈe tatou i to tatou oraraa no Iehova, te haapapu ra ïa tatou e te hinaaro ra tatou e ‘haere ma te faaroo,’ oia hoi e ora i te hoê huru oraraa e faaterehia e te faaroo.—Korinetia 2, 5:7; Kolosa 1:9, 10.

2. No te aha aita te apitiraa i roto i te mau ohipa a te amuiraa e haapapu ra e e faaroo to te hoê taata?

2 Mai te peu e e ora mau tatou i teie huru oraraa, e hinaaro ïa tatou i te faaroo tei niu-papu-hia. (Hebera 11:1, 6) E rave rahi taata tei anaanatae i te mau Ite no Iehova no ta ratou mau ture teitei i te pae morare e te here e vai ra i rotopu ia ratou. E haamataraa maitai roa ïa teie, e ere râ te auraa e e faaroo to teie mau taata. E hoa faaipoipo paha aore ra e metua puai i roto i te faaroo to vetahi, e te apiti atoa ra paha ratou i roto i te tahi mau ohipa e ravehia ra e te taata o ta ratou e here ra. Ua riro teie huru i roto i te fare o te hoê taata ei haamaitairaa mau, teie râ, aita atoa te reira e mono ra i te here e te faaroo o te taata iho i te Atua.—Luka 10:27, 28.

3. (a) Ia niu-papu-hia to tatou faaroo, eaha te tia ia tatou tataitahi ia tiaturi no nia i te Bibilia? (b) No te aha vetahi mau taata e tiaturi oioi aˈe ai e mea faauruahia te Bibilia i te tahi atu?

3 Te tiaturi papu nei te feia e haerea faaroo mau to ratou e o te Bibilia te Parau a te Atua. E rave rahi mau haapapuraa e faaite ra e te mau Papai Moˈa, “e mea faaurua mai ïa e te Atua.”a (Timoteo 2, 3:16) Ehia rahiraa o teie mau haapapuraa te tia ia hiˈopoahia na mua ˈˈe te hoê taata e tiaturi papu ai? Tei te huru ïa o to ˈna oraraa i mutaa iho. Te mea e tiaturi-papu-hia e te hoê taata, eita paha ïa te tahi atu taata e putapû. I roto i te tahi mau tupuraa, noa ˈtu e e faaitehia i te hoê taata e rave rahi mau haapapuraa te ore e tia ia patoihia, eita paha oia e farii i te faaotiraa tano. No te aha? No te mau hiaai hohonu ïa i roto roa i to ˈna mafatu. (Ieremia 17:9) No reira, noa ˈtu e e parau mai te hoê taata e te anaanatae ra oia i te opuaraa a te Atua, te hiaai ra paha to ˈna mafatu e ia fariihia mai oia e te ao nei. Eita paha oia e hinaaro e faarue i te hoê huru oraraa aita e tu ra e te mau ture a te Bibilia. Mai te peu râ e te hinaaro mau ra te hoê taata i te parau mau, aita oia e haavare ra ia ˈna iho, e mea haehaa oia, e taa iho â ia ˈna i muri iho e o te Bibilia te Parau a te Atua.

4. Eaha te tia i te hoê taata ia rave no te faatupu i te faaroo?

4 E pinepine i roto noa tau avaˈe, e taa i te feia o te tauturuhia ra ia haapii i te Bibilia, e ua ite ê na ratou e rave rahi mau haapapuraa e e Parau a te Atua iho â tera. Mai te peu e e turai te reira ia ratou ia haamahora i to ratou mafatu no te haapiihia mai e Iehova, e aratai-mǎrû-noa-hia ïa to ratou mau manaˈo hohonu, to ratou mau hiaai, e to ratou mau hinaaro e te mau mea o ta ratou i haapii. (Salamo 143:10) Te parau ra te Roma 10:10 e e faatupu te hoê taata i te faaroo “ma te mafatu, MN.” Te faaite ra teie huru faaroo e eaha mau na te manaˈo o te taata, e e itehia ïa te reira i roto i to ˈna huru oraraa.

Ua ohipa o Noa ma te faaroo tei niu-papu-hia

5, 6. Ua niuhia te faaroo o Noa i nia i te aha?

5 Ua faaite o Noa i te faaroo tei niu-papu-hia. (Hebera 11:7) Ua niu oia i te reira i nia i te aha? Tei ia Noa ra te parau a te Atua, aita i papaihia, ua parauhia mai râ ia ˈna. Te na ô ra te Genese 6:13 e: “Ua parau maira te Atua ia Noa, Ua fatata roa te hopea o te taata atoa ra ia ˈu; ua î hoi te fenua i te parau-tia ore ia ratou.” Ua faaue Iehova ia Noa ia hamani i te hoê araka e ua horoa ˈtu i te mau tuhaa iti haihai no nia i to ˈna hamaniraa. I muri iho, ua parau te Atua e: “Inaha hoi! teie au a hopoi mai i te diluvi i nia i te fenua nei, ia pohe roa te mau mea ora e huti i te aho i raro aˈe i teie nei raˈi; te mau mea ora atoa o te fenua nei, e pohe ïa.”—Genese 6:14-17.

6 Ua ûahia anei na mua ˈˈe i te reira? Aita te Bibilia e faaite ra. Te na ô ra te Genese 2:5 e: “Aita hoi te Atua ra o Iehova i haamairi mai i te ûa.” Teie râ te huru faataaraa a Mose, tei ora na tau senekele i muri iho, i te mau ohipa eiaha no nia i te tau o Noa, no nia râ i te hoê tau maoro na mua ˈˈe i te reira. Mai tei faaitehia i roto i te Genese 7:4, ua faahiti Iehova i te ûa i to ˈna paraparauraa ia Noa, e papu maitai e ua taa ia Noa e eaha ta ˈna i hinaaro e parau. Teie râ, aita o Noa i tuu i to ˈna faaroo i nia i te mea o ta ˈna e nehenehe e ite. Ua papai te aposetolo Paulo e ua ‘faaitehia mai ia Noa e te Atua i te mau mea aore â i itea maira.’ Ua parau te Atua ia Noa e e hopoi mai Oia i nia i te fenua nei “te diluvi,” aore ra “te moana o te raˈi,” mai ta te hoê nota i roto i te Tatararaa a te Ao Apî e faahiti ra i roto i te Genese 6:17. E tae mai i taua tau ra, aita teie huru ohipa i tupu aˈenei. Teie râ, ua riro te mau poieteraa ite-mata-hia atoa e Noa ei haapapuraa e e nehenehe mau â ta te Atua e hopoi mai i teie huru diluvi haamou. Turaihia e te faaroo, ua hamani atura o Noa i te araka.

7. (a) Eaha te mea e aita e faufaa ia Noa ia ite no te rave i ta te Atua i faaue mai ia ˈna? (b) Nafea tatou e faufaahia ˈi ia hiˈopoa tatou i te faaroo o Noa, e nafea to tatou faaroo e riro ai ei haamaitairaa no vetahi ê?

7 Aita te Atua i horoa ia Noa i te hoê taio mahana i reira te Diluvi e tupu ai. Teie râ, aita o Noa i faaohipa i te reira mai te hoê otoheraa no te faaite i te hoê haerea feaa, ma te tuu i te hamaniraa i te araka e te pororaa i te piti o te parahiraa i roto i to ˈna oraraa. I te taime au, ua faaue te Atua ia Noa ia tomo i roto i te araka. A tiai noa ˈtu ai, “ua na reira hoi Noa i te mau mea atoa ta te Atua i faaue mai ia ˈna ra, o ta ˈna ïa i rave maite.” (Genese 6:22) E haerea faaroo to Noa, e ere i te haerea ite mata. Auê tatou i te mauruuru e ua na reira oia! Auaa to ˈna faaroo e ora ˈi tatou i teie nei tau. I roto atoa i to tatou tupuraa, e nehenehe to tatou faaroo e ohipa rahi i nia i te tau no a muri aˈe eiaha no tatou noa, no ta tatou atoa râ mau tamarii, e no te tahi atu mau taata e haaati ra ia tatou.

Te faaroo o Aberahama

8, 9. (a) Ua niu o Aberahama i to ˈna faaroo i nia i te aha? (b) Mea nafea to Iehova ‘faraa mai’ ia Aberahama?

8 E hiˈo anaˈe na i te tahi atu hiˈoraa—to Aberahama. (Hebera 11:8-10) Ua niu o Aberahama i to ˈna faaroo i nia i te aha? Ua paari oia i Ura o te mau ati Kaladaio tei riro na ei feia haamori idolo e te nounou taoˈa. Teie râ, na te tahi atu mau mana i aratai i te huru feruriraa o Aberahama. Eita e ore e ua nehenehe oia e amuimui e te tamaiti a Noa ra o Sema, hoê â hoi to raua tau 150 matahiti te maoro. Ua tiaturi papu o Aberahama e o Iehova ‘te Atua teitei, te Fatu o te raˈi e te fenua nei.’—Genese 14:22.

9 Ua ohipa roa atoa te tahi atu mea i nia ia Aberahama. “Ua [“fa,” MN] mai” Iehova “ia Aberahama . . . a parahi ai oia i Mesopotamia ra, hou oia i parahi ai i Harana ra, ua na ô maira ia ˈna, E haere ê mai oe, e vaiiho atu i to fenua e to fetii atoa, e haere mai oe i teie nei fenua na ˈu e faaite atu ia oe.” (Ohipa 7:2, 3) Mea nafea to Iehova ‘faraa mai’ ia Aberahama? Aita o Aberahama i ite mata roa ˈtu i te Atua. (Exodo 33:20) Teie râ, ua nehenehe Iehova e fa mai ia Aberahama na roto i te hoê moemoeâ, ma te hanahana hau aˈe i te natura, aore ra na roto i te arai o te hoê vea, aore ra te hoê tia melahi. (A faaau e te Genese 18:1-3; 28:10-15; Levitiko 9:4, 6, 23, 24.) Noa ˈtu eaha te ravea e mea na reira o Iehova i te faraa mai ia Aberahama, ua tiaturi teie taata haapao maitai e te faaineine ra te Atua i te hoê haamaitairaa taa ê faufaa rahi i mua ia ˈna. Ua farii o Aberahama ma te faaroo.

10. Mea nafea to Iehova haapaariraa i te faaroo o Aberahama?

10 Aita te faaroo o Aberahama i niuhia i nia i te mau tuhaa iti haihai i noaa mai ia ˈna no nia i te fenua i reira te Atua e aratai ai ia ˈna. Aita i niuhia i nia i to ˈna ite no nia i te taime e horoahia mai ai ia ˈna taua fenua ra. Ua faaroo oia no te mea ua ite oia e e Atua Mana Hope o Iehova. (Exodo 6:3) Ua parau Iehova ia Aberahama e e fanau mai ta ˈna te hoê tamaiti, i te tahi râ mau taime, ua uiui o Aberahama e mea nafea te reira e tupu ai. E ruhiruhia hoi oia. (Genese 15:3, 4) Ua haapaari o Iehova i te faaroo o Aberahama na roto i te parauraa ˈtu ia ˈna ia hiˈo i te mau fetia i nia i te raˈi e ia taio mai te peu e e nehenehe ta ˈna. “Oia atoa to oe na huaai,” o ta te Atua ïa i parau. Ua putapû roa o Aberahama. E mea papu e e nehenehe ta te Poiete o te mau mea faahiahia atoa i nia i te raˈi, e faatupu i ta ˈna i tǎpǔ. “Ua faaroo atura Abera[ha]ma ia Iehova.” (Genese 15:5, 6) Aita o Aberahama i tiaturi no te mea noa e ua au oia i te mea i parauhia mai ia ˈna; no te mea râ e faaroo to ˈna tei niu-papu-hia.

11. (a) A fatata ˈi to ˈna 100 matahiti, eaha te huru o Aberahama i to te Atua tǎpǔraa mai e e fanau mai o Sara tei ruhiruhia i te hoê tamaiti? (b) Ua faaruru o Aberahama i te tamataraa e afai i ta ˈna tamaiti i te Mouˈa Moria no te pûpû ia ˈna ei tusia, ma teihea huru faaroo?

11 A fatata ˈi to Aberahama 100 matahiti, e ta ˈna vahine ra o Sara e 90 matahiti, ua faahiti faahou o Iehova i ta ˈna parau tǎpǔ e e fanau mai ta Aberahama te hoê tamaiti, e o Sara te metua vahine. Ua hiˈopoa mau â o Aberahama i to raua huru oraraa. “Aita hoi oia i feafeau atu ma te faaroo ore i tei parauhia mai e te Atua ra, i itoito râ oia i te faaroo, ma te haamaitai i te Atua; ua ite papu hoi oia e, o ta ˈna i parau maira e tia ïa ia ˈna ia faatupu.” (Roma 4:19-21) Ua ite o Aberahama e e tupu iho â te parau tǎpǔ a te Atua. I muri iho, no to ˈna faaroo, ua auraro o Aberahama i te faaueraa a te Atua ia afai i ta ˈna tamaiti ra o Isaaka i te fenua no Moria e ia pûpû ia ˈna ei tusia. (Genese 22:1-12) Ua tiaturi taatoa o Aberahama e e nehenehe ta te Atua o tei faafanau semeio mai i taua tamaiti ra, e faahoˈi faahou atoa mai ia ˈna i te ora no te faatupu i te tahi atu mau parau tǎpǔ o Ta ˈna i faahiti no nia ia ˈna.—Hebera 11:17-19.

12. Ehia maororaa to Aberahama tamauraa i te haere ma te faaroo, e eaha te haamauruururaa ta ˈna e fanaˈo e ta te mau melo o to ˈna utuafare atoa, o tei faaite i te faaroo puai?

12 Ua faaite o Aberahama e na te faaroo i aratai ia ˈna eiaha i te tahi noa mau taime, i te roaraa atoa râ o to ˈna oraraa. I te roaraa o to ˈna oraraa, aita te Atua i horoa na Aberahama i te tahi tuhaa fenua o te Fenua Tǎpǔhia ei tufaa. (Ohipa 7:5) Teie râ, aita o Aberahama i fiu e i hoˈi i Ura o te mau ati Kaladaio. I te roaraa 100 matahiti, e tae noa ˈtu i to ˈna poheraa, ua faaea oia i roto i te mau fare iˈe i te fenua i reira te Atua i te aratairaa ia ˈna. (Genese 25:7) No nia ia ˈna e ta ˈna vahine ra o Sara, ta raua tamaiti ra o Isaaka, e ta raua mootua ra o Iakoba, te parau ra te Hebera 11:16 e: “I ore ai te Atua i haama ˈi ia ratou ia parauhia oia e e Atua no ratou; ua haapao hoi oia i te hoê oire no ratou.” Oia, ua faanaho Iehova i te hoê parahiraa no ratou i nia i te tuhaa o te fenua nei o to ˈna Basileia Mesia.

13. O vai ma i rotopu i te mau tavini o Iehova i teie nei tau e faaite ra i te faaroo mai to Aberahama?

13 I rotopu i te mau tavini o Iehova i teie nei tau, te vai ra e mai ia Aberahama ratou. E haerea faaroo to ratou e rave rahi matahiti te maoro. Maoti te puai ta te Atua e horoa ra, ua faaruru ratou i te mau fifi mai te mouˈa ra te huru. (Mataio 17:20) Aita ratou e aueue ra i roto i te faaroo, no te mea aita ratou i ite e afea te Atua e horoa mai ai na ratou i te tufaa o ta ˈna i tǎpǔ mai. Ua ite ratou e e tupu iho â te parau a Iehova, e te faariro nei ratou i te reira ei haamaitairaa faufaa rahi ia taiohia i rotopu i ta ˈna mau Ite. Tera atoa anei to outou manaˈo?

Te faaroo tei turai ia Mose

14. Mea nafea te haamauraahia te niu o te faaroo o Mose?

14 O Mose te tahi atu hiˈoraa o te faaroo. Eaha te niu o to ˈna faaroo? Ua niuhia i to ˈna nainairaa. Noa ˈtu e na te tamahine a Pharao i ite ia Mose i roto i te hoê afata gima i te Anavai Nile e i rave mai ia ˈna ei tamaiti na ˈna, na te metua vahine Hebera iho o Mose, o Iokebeda, i faaamu i te tamaroa e i haapao ia ˈna i to ˈna mau matahiti matamua. Eita e ore e ua haapii maitai o Iokebeda ia ˈna, ma te haapii i te here ia Iehova e i te mauruuru i Ta ˈna mau parau i tǎpǔ ia Aberahama. I muri iho, ei melo no te utuafare o Pharao, ua “haapiihia ihora Mose i te mau parau paari a to Aiphiti ra.” (Ohipa 7:20-22; Exodo 2:1-10; 6:20; Hebera 11:23) Noa ˈtu râ te tiaraa faahiahia o Mose, tei te nunaa faatîtîhia o te Atua to ˈna mafatu.

15. Te apitiraa ˈtu i te nunaa o Iehova, eaha ïa te auraa no Mose?

15 I te 40raa o to ˈna matahiti, ua taparahi o Mose i te hoê taata Aiphiti no te faaora i te hoê ati Iseraela o te hamani-ino-hia ra ma te tano ore. Ua faaite teie ohipa i tupu e eaha te manaˈo o Mose no nia i te nunaa o te Atua. Oia mau, “no te faaroo i ore i tia ˈi ia Mose, a paari ai oia ra, ia mairihia o te tamaiti a te tamahine a Pharao ra.” Aita oia i ati atu i “te navenave poto noa o te [“hara,” MN]” ei melo no te aorai Aiphiti, ua turaihia râ oia e te faaroo ia apiti atu i te nunaa hamani-ino-hia o te Atua.—Hebera 11:24, 25; Ohipa 7:23-25.

16. (a) Eaha te hopoia ta Iehova i horoa na Mose, e mea nafea to te Atua tautururaa ia ˈna? (b) I to ˈna raveraa i ta ˈna hopoia, mea nafea to Mose faaiteraa i te faaroo?

16 Ua hinaaro oioi o Mose e ohipa no te faatiamâ mai i to ˈna nunaa, teie râ, aita i tae atura i te taime i faataahia e te Atua no te faaora mai ia ratou. Ua tia ia Mose ia faarue mai ia Aiphiti. E 40 matahiti roa i muri iho to Iehova faaueraa ia Mose, na roto i te arai o te hoê melahi, ia hoˈi i Aiphiti no te aratai mai i te mau ati Iseraela i rapaeau i taua fenua ra. (Exodo 3:2-10) Eaha te huru o Mose? Aita oia i feaa i te mana o Iehova e faaora mai ia Iseraela, ua manaˈo râ oia e eita e maraa ia ˈna te hopoia ta te Atua i tuu mai i mua ia ˈna. Ma te here, ua horoa maira Iehova i te faaitoitoraa ta Mose i hinaaro. (Exodo 3:11–4:17) Ua puaihia ˈtura te faaroo o Mose. Ua hoˈi atura oia i Aiphiti e ua tia roa ˈtu oia i mua ia Pharao no te faaara pinepine ia ˈna i te mau ati e tae mai i nia ia Aiphiti no te mea aita te arii i tuu ia Iseraela ia haere e haamori ia Iehova. Aita to Mose iho e mana no te faatupu i taua mau ati ra. E haerea faaroo to ˈna, e ere i te haerea ite mata. Ua faaroo oia ia Iehova e i ta ˈna parau. Ua haamǎtaˈu maira o Pharao ia Mose. Aita râ o Mose i tuu. “No te faaroo i faarue ai oia i Aiphiti, aore i mǎtaˈu i te riri o te arii ra; itoito maite atura oia i te hiˈoraa ˈtu i te Atua, i tei ore e itea ia hiˈo ra.” (Hebera 11:27) E ere o Mose i te taata tia roa. Ua hapa atoa oia. (Numera 20:7-12) I muri aˈe râ i to ˈna tonoraahia e te Atua, na te faaroo i aratai i to ˈna oraraa taatoa.

17. Na roto i to ratou haerea faaroo, eaha tei tupu i nia ia Noa, ia Aberahama, e ia Mose, noa ˈtu e aita ratou i ite i te ao apî a te Atua i to ratou oraraa?

17 Ia riro atoa ïa to outou faaroo mai to Noa, to Aberahama, e to Mose. Parau mau, aita ratou i ite i te ao apî a te Atua i to ratou ra tau. (Hebera 11:39) Aita hoi i tae atura i te taime i faataahia e te Atua; te vai ra te tahi atu â mau tuhaa o ta ˈna opuaraa te tia â ia tupu. Tera râ, aita to ratou faaroo i roto i te parau a te Atua i aueue, e tei roto to ratou iˈoa i te buka ora a te Atua.

18. No te feia e haere i nia i te raˈi, no te aha e titauhia ˈi te haerea faaroo?

18 “Ua vaiihohia e te Atua te mea maitai rahi atu no tatou,” o ta te aposetolo Paulo ïa i papai. Oia hoi, ua faataa te Atua i te tahi mea maitai rahi atu no te feia, mai ia Paulo, tei piihia no te haere e ora i nia i te raˈi e te Mesia. (Hebera 11:40) O teie mau taata ta Paulo i manaˈo i to ˈna papairaa i te mau parau i roto i te Korinetia 2, 5:7 e: ‘E haerea faaroo to tatou, e ere i te haerea ite mata.’ I te papairaahia te reira, aita hoê o ratou i fanaˈo atura i ta ratou haamauruururaa i nia i te raˈi. Eita ta ratou e nehenehe e ite mata roa ˈtu i te reira, tera râ, ua niu-papu-hia to ratou faaroo i taua haamauruururaa ra. Ua faatiahia mai te Mesia mai te pohe mai, te oho matamua o te feia e fanaˈo i te haamaitairaa e ora i nia i te raˈi. E hau atu i te 500 taata tei ite mata ia ˈna hou oia a reva ˈi i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 15:3-8) E tumu papu ta ratou no te faatere i to ratou oraraa taatoa ma taua faaroo ra. E mau tumu papu atoa ta tatou no te haere ma te faaroo.

19. Mai tei faaitehia i roto i te Hebera 1:1, 2, ua paraparau mai te Atua ia tatou na roto i to vai arai?

19 I teie nei tau, aita o Iehova e paraparau maira i to ˈna nunaa na roto i te arai o te hoê melahi, mai ta ˈna i rave na ia Mose i te pu aihere i ama noa. Ua paraparau mai te Atua na roto i te arai o ta ˈna Tamaiti. (Hebera 1:1, 2) Te mea ta te Atua i parau mai na roto i to ˈna arai, ua haapapai ïa Oia i roto i te Bibilia, o tei hurihia hoi na roto i te mau reo e paraparauhia ra e te taata ati aˈe te ao nei.

20. Mea maitai aˈe to tatou huru tupuraa i to Noa, to Aberahama, e to Mose, mea nafea?

20 Mea fanaˈo atu â tatou ia Noa, ia Aberahama, e ia Mose. Te vai ra ia tatou nei te Parau taatoa a te Atua—e ua tupu ê na te rahiraa o te reira. Ia au i te mau mea atoa ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau tane e te mau vahine o tei haapapu e mau ite no Iehova haapao maitai ratou i mua i te mau tamataraa huru rau, te aˈo maira te Hebera 12:1 e: “E haapae tatou i te mau mea teimaha atoa, e te ino e hara ˈi tatou nei, a horo tamau maite ai i teie nei hororaa i mua ia tatou nei.” Eiaha e haafaufaa ore i to tatou faaroo. “Te ino e hara ˈi tatou nei” o te ereraa ïa i te faaroo. Te titauhia ra te hoê aroraa puai ia tapea noa tatou i te “haerea faaroo.”

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te buka ra Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

Eaha ta outou e pahono?

◻ Eaha te titauhia na roto i te “haerea faaroo”?

◻ Nafea tatou e faufaahia ˈi i te huru faaiteraa a Noa i te faaroo?

◻ Nafea te huru faaiteraa a Aberahama i te faaroo ia tauturu ia tatou?

◻ No te aha te Bibilia e faahiti ai ia Mose ei hiˈoraa o te faaroo?

[Hohoˈa i te api 10]

E haerea faaroo to Aberahama

[Hohoˈa i te api 10]

Ua faaite o Mose raua o Aarona i te faaroo i mua ia Pharao

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono