VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • kr pene 20 api 209-219
  • Ohipa tauturu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ohipa tauturu
  • Te faatere nei te Basileia o te Atua!
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • No te aha e taviniraa moˈa te ohipa tauturu?
  • Te mau fa papu maitai o te ohipa tauturu
  • Te mau maitai vai tamau o te ohipa tauturu
  • E nehenehe anei oe e apiti atu?
  • E nafea ia hopoi i te tauturu i muri aˈe i te hoê ati?
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2023)
  • E tauturu anei outou ia tupu te ati?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
  • Tauturu ia tupu te ati natura i 2023: “Ua ite mata matou i to Iehova here”
    E nafea ta outou mau ô e faaohipahia ˈi?
  • Tauturu ia tupu te ati natura i 2021: Aita to tatou mau taeae e tuahine e faaruehia
    E nafea ta outou mau ô e faaohipahia ˈi?
Ite hau atu â
Te faatere nei te Basileia o te Atua!
kr pene 20 api 209-219

PENE 20

Ohipa tauturu

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Te ohiparaa te here Kerisetiano ia tupu mai te ati natura e ati rau

1, 2. (a) Ua roohia te mau Kerisetiano no Iudea i teihea tupuraa fifi? (b) Ua fanaˈo te mau Kerisetiano ati Iuda i teihea ohipa tauturu î i te here?

UA ROOHIA to Iudea i te oˈe i te area matahiti 46. Mea navai ore to reira mau pǐpǐ ati Iuda a Iesu i te moni no te hoo mai i te maa sitona e kerite moni rahi roa no te iti te maa e toe ra. Ua pohe poiâ roa ratou. Ua ite râ ratou i te tauturu no ǒ mai ia Iehova e a tahi ra te reira ohipa a tupu ai i rotopu i te mau pǐpǐ a te Mesia.

2 No to ratou aroha i to ratou mau taeae ati Iuda no Ierusalema e no Iudea, ua haaputu te mau Kerisetiano no Anetiohia i Suria, ati Iuda aore ra eita, i te moni. Maiti atura ratou e piti taeae tiaturi-rahi-hia, Baranaba e o Paulo, no te hopoi i te moni tauturu i te mau matahiapo i Ierusalema. (A taio i te Ohipa 11:27-30; 12:25.) Ua putapû roa ïa te mau taeae veve no Iudea i tera ohipa tauturu î i te here a to ratou mau taeae no Anetiohia!

3. (a) E nafea te nunaa o te Atua no teie tau e pee ai i te hiˈoraa o te mau Kerisetiano matamua no Anetiohia? A horoa i te hoê hiˈoraa. (A hiˈo atoa i te tumu parau “Ta tatou ohipa tauturu rahi matamua.”) (b) E hiˈopoa mai tatou i teihea mau uiraa?

3 A tahi ra a papaihia ˈi te hopoiraa te mau Kerisetiano matamua o te hoê fenua i te moni tauturu na te mau Kerisetiano e ora ra i te tahi atu vahi. I teie mahana, te pee nei tatou i te hiˈoraa o to tatou mau taeae no Anetiohia. Ia faaroo tatou e ua roohia to tatou mau taeae e tuahine no te tahi vahi i te hoê ati natura aore ra te hoê fifi rahi, e tauturu tatou ia ratou.a Ua taaihia teie ohipa tauturu i te tahi atu mau tuhaa o ta tatou taviniraa. E hiˈo mai tatou e nafea ma te pahono i teie mau uiraa: No te aha e taviniraa te ohipa tauturu? Eaha te mau fa o teie ohipa tauturu? Eaha te haamaitairaa ta tatou e fanaˈo?

No te aha e taviniraa moˈa te ohipa tauturu?

4. Eaha ta Paulo i papai i to Korinetia no nia i te taviniraa?

4 I roto i te piti o te rata ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano i Korinetia, ua faataa oia e e piti tuhaa rahi to te taviniraa. No te mau Kerisetiano faatavaihia teie rata ta Paulo, e tano atoa râ no te mau “mamoe ê atu” a te Mesia no teie tau. (Ioa. 10:16) Te hoê tuhaa o ta tatou taviniraa, o “te taviniraa o te faahauraa” ïa, oia hoi te pororaa e te haapiiraa ia vetahi ê. (Kor. 2, 5:18-20, New World Translation; Tim. 1, 2:3-6) Te tahi atu tuhaa, o te taviniraa ïa i to tatou mau hoa Kerisetiano. Ua faahiti Paulo i “te taviniraa no te tauturu i te feia moˈa.” (Kor. 2, 8:4, NWT) I roto i te parau “taviniraa o te faahauraa” e “taviniraa no te tauturu i te feia moˈa,” e huriraa te taˈo “taviniraa” no te hoê taˈo Heleni piri i te taˈo diakonia. Eaha ïa te auraa?

5. Eaha te auraa o ta Paulo faataaraa e e taviniraa te ohipa tauturu?

5 A faaohipa ˈi Paulo i te hoê â taˈo Heleni no na ohipa e piti, te amui ra ïa oia i te ohipa tauturu i te tahi atu mau huru taviniraa e ravehia i roto i te amuiraa. Ua parau oia i roto i ta ˈna rata matamua: “E rave rahi â hoi te toroa [aore ra taviniraa], hoê râ Fatu. E rave rahi â hoi te ohipa, . . . Na taua [v]arua hoê ra i ohipa i taua mau mea atoa nei.” (Kor. 1, 12:4-6, 11) Ua taai Paulo i te mau huru taviniraa rau a te amuiraa i te haamoriraa, aore ra te taviniraa moˈa.b (Roma 12:1, 6-8) No reira oia i manaˈo ai e mea tano iho â ia horoa oia maa taime no te “turu,” aore ra no te tavini, “i te feia moˈa.”—Roma 15:25, 26.

6. (a) Mai ta Paulo i faataa, no te aha e tuhaa ˈi te ohipa tauturu no ta tatou haamoriraa? (b) A faataa e nafea te ohipa tauturu e faanahohia ˈi i teie mahana na te ao nei. (A hiˈo i te tumu parau “Ia tupu te ati natura!”)

6 Ua tauturu Paulo i te mau Kerisetiano no Korinetia ia taa no te aha e tuhaa ˈi te ohipa tauturu no ta ratou taviniraa e haamoriraa ia Iehova. A tapao na i ta ˈna tatararaa: E tauturu te mau Kerisetiano i to ratou mau taeae no to ratou “auraro-maite-raa i te evanelia o te Mesia,” oia hoi no to ratou hinaaro e faaohipa i ta ˈna mau haapiiraa. (Kor. 2, 9:13) Te mau ohipa hamani maitai ta ratou e rave no to ratou mau taeae, ta Paulo ïa i faataa, e faaiteraa ïa i te hau ê o te hamani maitai rahi o te Atua. (Kor. 2, 9:14; Pet. 1, 4:10, Te Faufaa Api) No nia i te tautururaa i to tatou mau taeae e hinaaro ra i te tauturu, oia atoa te ohipa tauturu i tei roohia i te ati, te na ô maitai ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1976 (Farani): “Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈo e aita te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia e haafaufaa ra i teie huru taviniraa.” E huru taviniraa moˈa faufaa roa te ohipa tauturu.—Roma 12:1, 7; Kor. 2, 8:7; Heb. 13:16.

Te mau fa papu maitai o te ohipa tauturu

7, 8. Eaha te fa matamua o ta tatou ohipa tauturu? A faataa.

7 Eaha te mau fa o ta tatou ohipa tauturu? Ua pahono Paulo i teie uiraa i roto i te piti o ta ˈna rata i te mau Kerisetiano no Korinetia. (A taio i te Korinetia 2, 9:11-15 i roto i te nota.)c I roto i teie mau irava, te haamataratara ra Paulo e toru fa faufaa e raea ia rave tatou i te “taviniraa,” aore ra ohipa tauturu. E hiˈopoa hoê hoê tatou i te reira.

8 A tahi, e faahanahana ta tatou ohipa tauturu ia Iehova. A tapao na i te rahiraa taime e huti ai Paulo i te ara-maite-raa i nia i te Atua ra o Iehova i roto i na irava e pae. Te faahiti ra oia i te haamauruururaa i te Atua e te haamauruuru-rahi-raa i te Atua. (Irava 11, 12) Te faataa ra oia e e turai te ohipa tauturu i te mau Kerisetiano ia faahanahana i te Atua e ia haamaitai i “te hau ê o te hamani maitai rahi o te Atua.” (Irava 13, 14) E te faaoti ra oia i ta ˈna tatararaa mai teie: “E haamauruuru anaˈe i te Atua.”—Irava 15; Pet. 1, 4:11.

9. Eaha te tupu i nia i te tahi mau taata ia ite ratou i te ohipa tauturu? A horoa i te hoê hiˈoraa.

9 No te mau tavini a te Atua i teie mahana, mai no Paulo, e ravea te mau ohipa tauturu no te faahanahana ia Iehova e no te faanehenehe i ta ˈna mau haapiiraa. (Kor. 1, 10:31; Tito 2:10) Pinepine, e taui roa te manaˈo o te tahi mau taata no nia ia Iehova e to ˈna mau Ite. Teie te hoê hiˈoraa: I te hoê tuhaa fenua i roohia i te vero, ua tamau te hoê vahine i teie papai i nia i te uputa o to ˈna fare: “Ite no Iehova, eiaha e tuô mai.” I te hoê mahana, ua ite atu oia i te tahi mau rima tauturu mata oaoa e tataî ra i te hoê fare i te tahi aˈe pae o te purumu. E rave rahi mahana to ˈna mataitai-noa-raa ia ratou hou oia a haere roa ˈtu ai e paraparau ia ratou. I to ˈna iteraa e Ite no Iehova ratou, ua maere roa oia e ua na ô atu: “Ua hape roa vau i te manaˈo-ino-raa ia outou.” Tatara ˈtura oia i te papai i nia i te uputa.

10, 11. (a) Eaha te tahi mau hiˈoraa e faaite ra i te piti o te fa o ta tatou ohipa tauturu? (b) Eaha te papai tei tauturu i te mau tomite ohipa tauturu? (A hiˈo i te tumu parau “Buka rairai faufaa mau.”)

10 A piti, e horoa tatou i tei hinaaro-mau-hia e to tatou mau taeae e tuahine. (Kor. 2, 9:12a) E hinaaro iho â tatou e horoa i ta to tatou mau taeae e tuahine e hinaaro ru mau â, e tamǎrû atoa i to ratou mauiui. No te aha? No te mea hoê anaˈe tino te mau mero o te amuiraa e ia mauiui te hoê mero, e mauiui atoa te mau mero atoa. (Kor. 1, 12:20, 26) No to ratou ïa here e aumihi e rave ai e rave rahi o to tatou mau taeae e tuahine i ta ratou mau taihaa, a vaiiho atu ai i te ohipa ta ratou e rave ra, no te haere ru e tauturu i to ratou mau hoa Kerisetiano i roohia i te ati. (Iak. 2:15, 16) I muri aˈe i te hoê miti faaî i tupu i te fenua Tapone i 2011, ua papai te amaa no te Hau Amui no Marite i te mau tomite paturaa no reira no te ani e vata anei “te tahi mau taeae aravihi” no te apiti i te patu-faahou-raa i te mau Piha a te Basileia. Pahonoraa: tau hebedoma noa i muri iho, fatata e 600 rima tauturu tei tapao ia ratou, a farii atoa ˈi i te aufau i ta ratou iho titeti manureva! “Ua rahi roa tei tapao ia ratou,” ta te amaa no te Hau Amui no Marite ïa i tapao. I to te hoê taeae no Tapone uiraa i te hoê rima tauturu no te aha o ˈna i haere mai ai noa ˈtu te atea, ua pahono atu oia: “E mero to matou mau taeae Tapone no to matou ‘tino.’ Te mauiui atoa ra matou mai ia ratou.” I te tahi taime, ua tauturu vetahi i to ratou mau taeae e tuahine, noa ˈtu e e nehenehe ratou e pohe, no to ratou here haapae ia ratou iho.d—Ioa. 1, 3:16.

Tuahine i Helevetia e faanaho ra i te taihaa no to ˈna mau taeae e tuahine i roto i te ati i 1946

Helevetia, 1946

TA TATOU OHIPA TAUTURU RAHI MATAMUA

I TETEPA 1945, tau avaˈe noa i muri aˈe i te Piti o te tamaˈi rahi i Europa, ua faaara mai taeae Knorr e e faanahohia te hoê ohipa tauturu rahi i te mau taeae e tuahine veve i Europa no Ropu.

Tau hebedoma i muri iho, haamata aˈera te mau Ite no Iehova no Kanada, no te Hau Amui no Marite, e no te tahi atu mau fenua i te faanaho e te tapute i te ahu e te haaputu i te maa. Mai Tenuare 1946, ua haponohia te maa, te ahu, te pape e te vai ra ˈtu â na te mau taeae e tuahine no Auteteria, Beletita, Beretane, Bulgarie, Danemata, Farani, Filelane, Heleni, Heremani, Holane, Honegeria, Italia, Norevetia, Philipino, Poronia, Rumania, Taina e Tchécoslovaquie.

E ere hoê noa taime te raveraahia teie ohipa tauturu, i te roaraa râ e piti matahiti e te afa. Piri i te 85 000 taeae e tuahine tei horoa hau atu i te 300 tǎne maa, hau atu i te 450 tǎne ahu e hau atu i te 124 000 tiaa. Ua hope taua ohipa tauturu rahi mau i Atete 1948. Te na ô ra Te Pare Tiairaa (Beretane) i 1949: “Tera te here mau te tahi i te tahi. Ua ite matou e ua na reira te mau taeae e tuahine atoa no te faahanahana i te Fatu, a manaˈo ai e maoti te reira e nehenehe ai vetahi e tamau i te haamori i te Atua mau. No ratou, e fanaˈoraa taa ê mau â te tautururaa i to ratou mau taeae e tuahine mai te reira.” Ua aruehia Iehova, ua tauturuhia te mau taeae e tuahine, e ua tahoê atu â te fetii taeae na te ao nei i teie ohipa tauturu.

11 E faahiahia atoa te feia e ere i te Ite no Iehova i ta tatou ohipa tauturu. I muri aˈe i te hoê ati i tupu i Arkansas, i Marite, i 2013, teie te tatararaa a te hoê vea no nia i te farii-oioi-raa te mau Ite no Iehova i te tauturu atu: “No te mea mea faanaho maitai te mau Ite no Iehova i te rima tauturu e tia ˈi ia ratou ia faaruru i te ati ma te aravihi e te naho maitai.” Mai ta Paulo iho â i parau, e horoa tatou i tei hinaaro-mau-hia e to tatou mau taeae e tuahine.

12-14. (a) No te aha mea faufaa roa ˈi te toru o te fa o ta tatou ohipa tauturu? (b) Eaha ta vetahi i parau o te faataa ra i te faufaaraa ia tamau i te rave i te mau ohipa pae varua?

12 A toru, e tauturu tatou i tei roohia i te ati ia rave faahou i ta ratou mau ohipa pae varua. No te aha mea faufaa ˈi? E turaihia ïa ratou ia haamauruuru rahi i te Atua, ta Paulo ïa i parau. (Kor. 2, 9:12b) Aita ˈtu e ravea maitai aˈe e haamauruuru ai ratou ia Iehova maori râ te rave-oioi-faahou-raa i ta ratou mau ohipa pae varua i te neheneheraa iho â. (Phil. 1:10) I 1946, te na ô ra Te Pare Tiairaa (Farani): “Ua farii Paulo . . . ia haaputuhia te moni no te tauturu i te mau taeae e tuahine Kerisetiano veve, a fanaˈo atu ai ratou i te tahi tamǎrûraa i te pae materia, a nehenehe atu ai ratou e apiti ma te tiamâ ˈtu â e te itoito atu â i te ohipa faaiteraa i te poroi a Iehova.” Ta tatou atoa ïa fa i teie mahana. Ma te apiti faahou i te pororaa e faaitoito ai to tatou mau taeae i te feia e hepohepo ra, a itoito-atoa-hia ˈi ratou iho.—A taio i te Korinetia 2, 1:3, 4.

13 A hiˈo na eaha ta vetahi tei fanaˈo i te tauturu hinaaro-rahi-hia i parau i to ratou poro-faahou-raa, a itoitohia ˈtu ai ratou. Ua na ô te hoê taeae: “E haamaitairaa no to matou utuafare te haereraa i roto i te pororaa. Ua pee rii to matou ahoaho a tamata ˈi matou i te tamahanahana ia vetahi ê.” Ua na ô te hoê tuahine: “Ma te haamau i te feruriraa i nia i te ohipa pae varua, aita vau i tâuˈa faahou i te ati e haaati ra ia ˈu. Aita vau i taiâ faahou.” Ua parau te tahi atu tuahine: “Noa ˈtu e eita ta matou e nehenehe e taui i to matou oraraa, ua tauturu te taviniraa i to ˈu utuafare ia tiatonu i te tiaturiraa no a muri aˈe. Ma te paraparau ia vetahi ê no nia i to matou tiaturiraa i te ao apî, ua papu atu â ia matou e e faaapîhia te mau mea atoa.”

14 Te mau putuputuraa te tahi atu ohipa pae varua mea faufaa ia faatupu oioi faahou to tatou mau taeae e tuahine i roto i te ati. A hiˈo na i ta tuahine Kiyoko, fatata e 60 matahiti, i faaruru. Ua ere oia pauroa ta ˈna mau mea i roto i te hoê miti faaî. Te mea noa i toe mai, te ahu ïa e te tiaa i nia iho ia ˈna. Aita oia i taa faahou e nahea oia. I reira ïa to te hoê matahiapo parauraa ia ˈna e e faatupu ratou i ta ratou mau putuputuraa i roto i to ˈna pereoo. Te na ô ra Kiyoko: “Ua parahi matou tera matahiapo, ta ˈna vahine faaipoipo e te tahi atu tuahine i roto i te pereoo. O matou rii noa, te mea maere râ, aita vau i manaˈo faahou i te miti faaî. Topa te hau. I tera putuputuraa, ua ite au i te puai o te amuimuiraa e te mau taeae e tuahine.” Ua haere atoa te tahi atu tuahine i te mau putuputuraa i muri aˈe i te hoê ati, e ua parau oia: “Tera to ˈu ora!”—Roma 1:11, 12; 12:12.

Te mau maitai vai tamau o te ohipa tauturu

15, 16. (a) Eaha te maitai e noaa mai i te mau Kerisetiano no Korinetia e no te tahi atu vahi ia apiti ratou i te ohipa tauturu? (b) Eaha atoa te maitai e noaa mai ia tatou i te tautururaa ˈtu i teie mahana?

15 I roto i ta ˈna tatararaa, ua faataa atoa Paulo i te mau Kerisetiano no Korinetia i te mau maitai e noaa mai ia ratou e te tahi atu mau Kerisetiano ia tauturu atu ratou. Ua na ô oia: “Na roto i to ratou taparuparuraa i te Atua no outou, e faaite ratou [te mau Kerisetiano ati Iuda no Ierusalema tei tauturuhia] i to ratou here ia outou no te hau ê o te hamani maitai rahi o te Atua i nia ia outou.” (Kor. 2, 9:14, NWT) No te aau horoa o to Korinetia, e turaihia te mau Kerisetiano ati Iuda ia pure no ratou, ati Iuda aore ra eita, a rahi atu ai to ratou here no ratou.

16 No nia i ta Paulo i parau, te na ô ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1946 (Farani): “Ia horoa vetahi o te nunaa pûpûhia o te Atua i tei hinaaro-mau-hia e te tahi atu, a feruri na i te puai tahoê e itehia mai!” Ta tatou iho â ïa e ite ra i teie mahana. Te na ô ra te hoê matahiapo tei tauturu atu i muri aˈe i te pape pue: “I to ˈu apitiraa i te ohipa tauturu, ua piri roa ˈtu â vau i to ˈu mau taeae.” Teie ta te hoê tuahine tei tauturuhia e parau ra: “E au to tatou autaeaeraa i te autaeaeraa e itehia i roto i te paradaiso i te fenua nei.”—A taio i te Maseli 17:17.

17. (a) E nafea te Isaia 41:13 e tano ai no te ohipa tauturu? (b) A faahiti i te tahi mau hiˈoraa e faahanahana ˈi te ohipa tauturu ia Iehova, e e tahoê roa ˈtu ai tatou. (A hiˈo atoa i te tumu parau “Rima tauturu no te mau fenua atoa.”)

17 Ia tae te mau rima tauturu i te vahi i tupu ai te hoê ati, e ite roa to reira mau taeae e parau mau iho â ta te Atua i fafau: “O vau hoi to Atua ra, o Iehova, o tei mau ia oe i to rima atau ra; o tei parau atu ia oe e, Eiaha e mǎtaˈu; o vau hoi to oe tauturu.” (Isa. 41:13) Ua na ô te hoê tuahine tei ora mai i te hoê ati natura: “Ua oti roa vau i to ˈu iteraa i te ano, ua toro mai râ Iehova i to ˈna rima. Aita e parau no te faataa i te tauturu ta te mau taeae i horoa mai.” I muri aˈe i te hoê aueueraa fenua tei tuino roa i to raua tuhaa fenua, ua papai e piti matahiapo no te faaite i te manaˈo o ta raua na amuiraa: “E mauiui rahi tei tupu, ua ite roa râ matou i ta Iehova tauturu na roto i to tatou mau taeae. Ua taio matou i te mau tumu parau e faataa ra i te ohipa tauturu, i teie nei râ, ua ite mata roa matou i te reira.”

Peter Johnson i te hoê vahi paturaa Kerisetiano

UA TAUI ROA TO ˈNA ORARAA

EAHA te tauiraa e nehenehe e tupu i nia i te feia apî ia apiti ratou i te ohipa tauturu? A hiˈo na ia Peter Johnson, tei na reira i te 18raa o to ˈna matahiti, e a tahi ra. Te haamanaˈo ra oia: “Putapû roa vau i te aau mauruuru o te mau taeae e te oaoa ta ˈu i ite i te horoaraa i te rima tauturu. Hinaaro roa ˈtura vau e faaohipa i to ˈu oraraa no te tavini hope roa ia Iehova.” I muri iho, ua rave Peter i te taviniraa pionie. Ua tavini atoa oia i te Betela, e i muri aˈe ei mero no te hoê tomite paturaa no te fenua. I teie mahana, te na ô ra oia: “Ua taui roa to ˈu oraraa i to ˈu apitiraa i te ohipa tauturu no te taime matamua i 1974.” E oe, mea apî anei oe? E nehenehe anei oe e pee i to Peter hiˈoraa, a taui atu ai to oe oraraa no te tavini atu â ia Iehova?

E nehenehe anei oe e apiti atu?

18. Eaha ta oe e nehenehe e rave no te apiti i te ohipa tauturu? (A hiˈo atoa i te tumu parau “Ua taui roa to ˈna oraraa.”)

18 E hinaaro atoa paha oe e ite i te oaoa ia tauturu i te mau taeae e tuahine i roto i te ati. Mai te peu e e, a haamanaˈo e pinepine te mau rima tauturu i te maitihia i rotopu i te mau mero e apiti ra i te ohipa paturaa i te mau Piha a te Basileia. A ani ïa i te mau matahiapo o ta oe amuiraa i te tahi api parau no te reira. Te haamanaˈo mai ra te hoê matahiapo mea maoro to ˈna apitiraa i te ohipa tauturu: “E haere outou i te hoê vahi i tupu ai te hoê ati, mai te peu noa e ua titau-manihini-hia outou e te hoê Tomite ohipa tauturu.” Mea na reira e naho maitai ai te ohipa.

19. E nafea te ohipa tauturu e faaite ai e e pǐpǐ iho â tatou na te Mesia?

19 E ravea faahiahia mau â te ohipa tauturu no te auraro i te faaueraa a te Mesia e here te tahi i te tahi, a faaite atu ai e e pǐpǐ iho â tatou na te Mesia. (Ioa. 13:34, 35) E haamaitairaa mau â tera mau rahiraa rima tauturu aau tae e faahanahana ra ia Iehova, a tauturu ai ratou i te mau taeae e tuahine e turu ra ma te taiva ore i te Basileia o te Atua!

a I roto i teie pene, e hiˈo noa tatou i te ohipa tauturu i ravehia no to tatou mau taeae e tuahine. Pinepine râ tatou i te tauturu atoa i te feia e ere i te Ite no Iehova.—Gal. 6:10.

b Ua faaohipa Paulo i te taˈo diakono (tavini) no te parau “te mau tavini tauturu.”—Tim. 1, 3:12, NWT.

c Korinetia 2, 9:11-15 (NWT): “I te mau mea atoa, te haamaitai-rahi-hia ra outou ia nehenehe hoi outou ia horoa noa i roto i te mau tupuraa atoa, no reira ïa te taata tei tauturuhia e haamauruuru ai i te Atua. Teie hoi taviniraa ta outou e rave ra, e ere noa ïa no te horoa i te mea e hinaaro-mau-hia e te feia moˈa, ia riro atoa râ te reira ei tumu e haamauruuru-rahi-hia ˈi te Atua. Te haapapu ra ta outou i rave i to outou huru mau, e no reira ratou e faahanahana ˈi i te Atua, ua auraro hoi outou i te parau apî oaoa no nia i te Mesia, mai ta outou e faaite haere ra, oia atoa no to outou aau horoa noa a turu ai outou ia ratou e ia vetahi ê atoa. E na roto i to ratou taparuparuraa i te Atua no outou, e faaite ratou i to ratou here ia outou no te hau ê o te hamani maitai rahi o te Atua i nia ia outou. E haamauruuru anaˈe i te Atua no teie ô faahiahia roa ta ˈna i horoa noa mai.”

d A hiˈo i te tumu parau “Te tautururaa i to tatou fetii i roto i te faaroo i Bosnie,” o Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1994, api 23-27.

Te vai mau ra anei te Basileia no oe?

  • Mea nafea tatou i ite ai e e taviniraa moˈa te ohipa tauturu?

  • Eaha e toru fa faufaa o ta tatou ohipa tauturu?

  • Eaha te mau maitai vai tamau o te ohipa tauturu?

  • Eaha te taairaa i rotopu i te ohipa tauturu e ta Iesu faaueraa i roto i te Ioane 13:34?

RIMA TAUTURU NO TE MAU FENUA ATOA

AFIRIKA NO ROPU E AFIRIKA TOOA O TE RÂ

I 1994, piri i te 800 000 taata i Rwanda tei haapohehia no te au ore i rotopu i te Hutu e te Tutsi. I muri aˈe i taua ohipa riaria ra, ua tupu te faahuehueraa i te tahi atu mau fenua i Afirika no Ropu. E mea taata roa na te mau puhapa o te feia tei horo ê. No te tauturu i to ratou mau taeae e tuahine i roto i taua ati ra, ua hapono te mau Ite no Iehova no Beletita, Farani e Helevetia piri i te 300 tǎne ahu, rapaauraa, fare ie, maa, e te tahi atu mau mea na nia i te manureva. Tau hebedoma noa i muri iho te taeraa ˈtu te reira i to tatou mau taeae e tuahine veve.

Hoê pǔpǔ ahuru taote e tuati Ite no Iehova no Farani te tauturu atoa i to tatou mau taeae e tuahine no Afirika, tei faaruru i te tamaˈi, te oˈe e te maˈi. I teie noa na matahiti e piti i mairi aˈenei, hau atu i te 10 000 taata ta ratou i hiˈopoa. E haamaitaihia Iehova e ta ˈna faanahonahoraa i ta ratou ohipa. Te faatia ra te hoê o na tuati vahine: “Ia tae atu matou i te hoê vahi no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine, e parau te taata ma te faatura: ‘E ite no Iehova ratou. Ua haere mai ratou e tauturu i to ratou mau taeae.’” Teie ta te hoê tuahine i parau i to ˈna hiˈopoaraahia e te hoê tuati: “Mauruuru to ˈu tuahine. Mauruuru Iehova!”

I te tahi taime, e faanaho-atoa-hia te tauturu ia tupu te hoê ati ino mau. I 2012, i roto i te hoê ati purumu i Nigéria, 13 Ite no Iehova hoê â ta ratou amuiraa tei pohe, e 54 tei pepe maitai. Ua faanaho te hoê tomite tauturu ia haapaohia ratou tataitahi i te po e te ao. I to te hoê vahine tei mau atoa i te fare maˈi iteraa i te tauturu rahi ta te mau taeae e tuahine tei pepe i fanaˈo, ua taniuniu oia i ta ˈna orometua no te parau atu: “Aita hoê aˈe o ta tatou haapaoraa i haere mai e hiˈo ia ˈu. Haere mai i te fare maˈi nei, e ite ïa oe i te ohiparaa te here i rotopu i te mau Ite no Iehova!”

Noa ˈtu e ua mauiui roa to tatou mau taeae e tuahine here o taua amuiraa iti ra, ua tamahanahanahia ratou e te faaiteraa i te here o to ratou mau hoa Kerisetiano. Hau atu â, mea rahi tei apiti atu â i te taviniraa, no to ratou iteraa i te aupuru î i te here a te mau rima tauturu ia ratou. Hou taua ati ra, e 35 taata poro to taua amuiraa ra. Hoê matahiti i muri aˈe, e 60 ratou.

AUTERALIA

I 2013, i te mau tuhaa fenua na te pae miti o Queensland, e 70 Ite no Iehova ua tomohia to ratou fare i te pape no te ûa puai. Ua faarue Mark, Rhonda e ta raua tamahine i to ratou fare tei î i te pape, mau atura ratou i te hoê fare haapuraa, mea taata roa ino hoi. Te faatia ra Rhonda: “Aita hoê aˈe vahi vata no te parahi.” Ua rahi atu â te ahoaho i te maniania rahi o te mau manureva tautau e tau mai i pihai iho noa mai e o te faareva faahou. Ui ihora oia i ta ˈna tane ma te hepohepo: “E nahea ïa tatou?” Taparuparu ihora Mark ia Iehova no te ani i te tauturu. Te na ô ra Rhonda: “E 30 minuti i muri iho, tae maira te hoê pereoo e pou maira e toru taeae. I to matou farereiraa, na ô maira ratou: ‘E faahoro matou ia outou i ǒ te hoê taeae.’” Te na ô faahou ra Rhonda: “Ua putapû roa matou i tera taime i te aupuru î i te here a te faanahonahoraa a Iehova. Aita e parau no te faataa i te reira.”

Hau atu i te 250 rima tauturu tei haere ru i taua tuhaa fenua ra no te tauturu i to ratou mau taeae e tuahine. Te na ô ra te hoê taeae ruhiruhia: “Faura maira te hoê pǔpǔ Ite no Iehova aita mâua i ite nohea mai, e fetu atura mai te ro i te tamâraa i to mâua fare aita hoi e haapaoraa faahou. Eita e moˈe ia mâua ta ˈu vahine ta ratou i rave no mâua.”

BERESILIA

I 2008, i te heeraa mai te vari e te pape i te hau no Santa Catarina, e 80 000 taata tei faarue i to ratou fare. E au i te hoê “miti faaî, e repo râ, e vari e te tumu raau,” ta te hoê ïa taata no reira i parau. Ua haapu te tahi mau taeae i roto i te hoê Piha tairururaa. “Ua horo ratou e te ahu noa i nia iho ia ratou, e ua î roa ratou i te vari,” ta Márcio ïa te taeae haapao i te Piha tairururaa e parau ra. Te na ô ra te hoê tuahine: “Mauiui roa vau i to ˈu iteraa i to ˈu fare i te moˈe-taue-raa, eita râ e moˈe ia ˈu te tamahanahanaraa mai to tatou mau taeae e tuahine. Tera te here mau! Ua haapii mai tera ati i te faufaaraa ia poihere i te mau mea pae varua.”

Ite no Iehova i Beresilia e faanaho ra e e opere ra i te mau ô i horoahia mai no te ohipa tauturu

Piha tairururaa i Santa Catarina, Beresilia, i 2009, tei faarirohia ei pu ohipa tauturu ua apǎpǎ noa te mau ô horoa-noa-hia

I te heeraa mai te vari, ua ino roa te tahi mau vahi na te pae mouˈa i pihai iho i te oire o Rio Janeiro. No te faaruru i teie ati tamau, ua haamau te mau taeae i te hoê tomite ohipa tauturu tamau. Ia faaarahia mai e e hee mai te vari, e faaara ïa te mau taeae maitihia no reira i te tomite. Eita e maoro, e tae mai te mau rima tauturu na nia i te mau pereoo utaraa taata, ua papaihia i nia iho “Ite no Iehova: Tauturu i tei roohia i te ati.” Ua faataa-aˈena-hia te ohipa a te mero tataitahi o taua pǔpǔ ra e ta ratou mau taihaa. E piriaro na nia iho to ratou pauroa o te faaite maitai e e Ite no Iehova ratou. Ma te haa amui e te tomite tuatiraa e te fare maˈi, e haapao atoa ratou i te mau taeae e tuahine tei pepe. E afai mai ratou i te maa, te pape, te rapaauraa, te ahu, e te mau taihaa rau no te tamâraa. E ere i te ohipa nainai ia tamâ i te hoê fare ua î i te vari. I te heeraa mai te vari aita i maoro aˈenei, e 60 rima tauturu e e maha pereoo pani no te tatara i te vari i roto hoê noa fare!

FAANAHO I TE TAUTURU

Ua ani te Tino aratai i te mau amaa atoa ia faatae i te mau matahiapo e te mau tiaau haaati i te tahi mau aratairaa e nafea ia faanaho ia ratou e ia faaruru i te mau ati rau. Mea faufaa roa ia ite te mau matahiapo ihea te mero tataitahi o te amuiraa e noho ai, eaha ta ratou numera niuniu, e te vai ra ˈtu â.

IA TUPU TE ATI NATURA!

  1. Matahiapo e paraparau ra i te hoê utuafare Ite no Iehova

    E farerei te mau matahiapo i te taatoaraa o te feia poro

  2. Aparauraa i rotopu i te mau tiaau o te tino matahiapo, te mau tiaau haaati e te tahi mau matahiapo e ohipa e te amaa, e te mau taeae o te amaa

    E faaite te mau matahiapo i te huru tupuraa i te tiaau o te tino matahiapo

  3. E faatae te mau tiaau o te tino matahiapo i te mau haamaramaramaraa i te tiaau haaati e te tahi atu mau matahiapo e ohipa ra e te amaa

  4. Maa e pape

    E horoa-oioi-hia ˈtu te maa, te pape, te puhapa, te rapaauraa, te tamahanahanaraa e te tauturu pae varua

  5. Hiˈopoahia te tupuraa e tei hinaaro-mau-hia

    E faaara te amaa i te Tomite tiaau a te Tino aratai no nia i te huru tupuraa e tei hinaaro-mau-hia

  6. Opereraa i tei faanahohia no tei roohia i te ati

    E faanaho te hoê tomite ohipa tauturu i tei hinaaro-mau-hia e te mau taeae e tuahine i roto i te ati ia maitai faahou mai to ratou oraraa i muri iho

  7. Manureva e tere ra

    E hiˈopoa te Tomite tiaau i tei hinaaro-mau-hia, e ia titauhia, e farii atoa i te tahi mau rima tauturu no te ara mai ia turu mai

BUKA RAIRAI FAUFAA MAU

Api matamua o te buka rairai Ite no Iehova e ohipa tauturu

I TIUNU 2013, ua matara mai te buka rairai Ite no Iehova e tauturu i tei roohia i te ati (Beretane), tei faaineinehia na mua roa no te tahi mau tia mana o te haapao i te mau fifi ru i te Hau Amui no Marite. Te faataa ra tera buka rairai i te tahi mau ohipa tauturu ta tatou i rave mai te area matahiti 1945 mai ra. Na te hoê hohoˈa fenua i roto e faaite mai i te rahiraa fenua i na reira ˈi tatou. Te na ô ra te hoê matahiapo tei apiti i te faanahoraa i te ohipa tauturu: “I te mau tuhaa fenua e roohia iho â i te ati natura, e faaohipa te mau taeae o te mau tomite ohipa tauturu i tera buka rairai no te farerei i te mau tia mana na mua roa ˈˈe te ati e tupu ai. Ua taa maitai anaˈe ia ratou ta tatou mau ohipa tauturu, ohie noa ïa ratou i te horoa mai i te parau faatia no te haere i te mau vahi i tupu ai te ati natura.”

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono