“E mea ora hoi te Parau a te Atua, e te puai rahi”
1, 2. a) Na te aha e faataui ra i te feia e riro nei ei kerisetiano? b) I teihea roa faito te Bibilia e nehenehe ai e ohipa i nia i te hoê taata?
I TE ropuraa o te senekele I o to tatou nei tau, ua papai aˈera te aposetolo Paulo i te amuiraa kerisetiano no Roma. I roto i ta ˈna rata, ua onoono atura oia i nia i te parau e e tia i te mau kerisetiano mau ia faatupu i te tahi mau tauiraa. Ua parau aˈera oia e: “E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” (Roma 12:2). Na te aha e faataui i te mau pǐpǐ a Iesu, e e faahuru ê atoa i ta ratou huru feruriraa? I to ˈna auraa mau, na te mana a te Parau a te Atua, oia hoi te Bibilia.
2 Ua faaite aˈera o Paulo i teihea faito e nehenehe ai te Bibilia e faatupu i te hoê mana i nia ia tatou, ma te papai e: “E mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te varua e te aau, e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.” (Hebera 4:12). Oia mau, ua riro te mana faahiahia a te Bibilia no te faataui i te hoê taata ei haapapuraa putapû mau e e ere te reira ei parau noa a te mau taata.
3, 4. I roto i teihea faito te huru o te mau kerisetiano e taui ai?
3 Te iho parau haa heleni hurihia na roto “ei huru ê (...) to outou” i roto i te Roma 12:2, no roto mai ïa i te parau ra métamorphoô, o te faaite ra i te hoê tauiraa taatoa, mai te tauiraa o te hoê hê ei pepe. I te mea e e tauiraa taatoa, te parau nei te Bibilia mai te hoê tauiraa o te huru o te hoê taata. I roto i te tahi atu irava bibilia, te taio nei tatou e: “Ua haapae hoi outou i te taata tahito e ta ˈna atoa ra mau parau; e ua faa-taata-apî, o tei faahouhia i te ite ra, mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.” — Kolosa 3:9, 10.
4 I roto i ta ˈna rata i te amuiraa no Korinetia, ua faaite aˈera o Paulo i te faufaaraa o te mau tauiraa o te huru o te taata o tei tupu hoi i te senekele I. Ua papai aˈera oia e: “E ore hoi te taiata, e te haamori idolo, e te faaturi, e te mahu, e te paia, e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou.” (Korinetia 1, 6:9-11). Oia mau, ua taui aˈera te mau taata peu viivii i te pae morare e te faatupu i te tamaˈi, te feia eiâ e te mau taero ava i to ratou oraraa, no te riro mai ei mau kerisetiano oraraa maitai.
Mau tauiraa i te huru o te taata i to tatou nei tau
5, 6. Eaha te tauiraa papu maitai o te huru ta te Bibilia i faatupu i nia i te hoê taurearea?
5 Te ite-atoa-hia ra te tahi mau tauiraa o te huru o te taata i to tatou nei tau. Ei hiˈoraa, i te fenua Marite Apatoa, ua riro mai te hoê tamaiti iti ei tamarii otare i te ivaraa o to ˈna matahiti. Ua paari oia e aita e aratairaa a to ˈna mau metua e ua faaohipa oia i te mau peu iino. Te faatia nei oia e: “I te 18raa o to ˈu matahiti, ua matau roa vau i te raau taero, e i te mea e te eiâ nei au no te haamâha i ta ˈu peu, ua haere aˈena ïa vau i roto i te hoê fare tapearaa.” Te vai ra râ ta taua taurearea ra te hoê metua fetii vahine Ite no Iehova o tei nehenehe e tauturu ia ˈna.
6 Te faataa ra te taurearea e: “Ua haamata aˈera vau i te haapii i te Bibilia e to ˈu metua fetii vahine. E hitu avae i muri iho, ua faaea aˈera vau i te rave i te raau taero.” Ua faaea atoa o ˈna i te amuimui atu e to ˈna mau hoa tahito e ua roaa ia ˈna i te tahi mau hoa apî i rotopu i te mau Ite no Iehova. Te parau faahou ra oia e: “Maoti to ˈu mau hoa apî e te haapiiraa tamau o te Bibilia, ua haere vau i mua e i muri iho ua tauturu te reira ia ˈu ia pûpû i to ˈu ora no te Atua no te tavini ia ˈna.” I teie nei, ua riro taua taata ra, o tei rave i te raau taero e e taata eiâ i mutaa ihora, ei kerisetiano itoito o te ora ra ma te viivii ore. Eaha ïa te tumu no teie tauiraa rahi? Te mana o te Bibilia.
7, 8. A faataa na nafea te hoê taurearea i te faarueraa i te hoê huru ino mau maoti te tauturu a te Bibilia.
7 Teie â te hoê hiˈoraa no te pae apatoa no Europa. Ua faatupu te hoê taurearea i te hoê huru ino a paari noa ˈi oia: e taata iria oia e e taputo noa oia i te mau taime atoa. I roto i te hoê tamairaa utuafare, ua taparahi o ˈna i to ˈna metua tane, ma te faatopa roa ia ˈna i raro! I muri iho râ, ua haamata aˈera oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Ua ite atura ïa oia i teie faaueraa a te Atua i roto i te rata i te feia no Roma: “Eiaha roa te ino e tahoohia i te ino i te taata atoa nei. (...) Peneiaˈe o te tia ra, e parahi hau noa outou i roto i te taata atoa nei. E au mau here e, eiaha outou e tahoo, tuu noa ˈtu râ i te riri.” — Roma 12:17-19.
8 Ua tauturu taua mau parau ra ia ˈna ia taa e i roto i teihea faito e mea ino mau to ˈna mau hinaaro. Ua tamâ aˈera te hoê ite hohonu atu â o te Bibilia i to ˈna haava manaˈo e, i muri iho, ua tauturu te reira ia ˈna ia tapea i to ˈna iho huru iria. Tei mua roa o ˈna i roto i ta ˈna haapiiraa Bibilia, a faaino ai te hoê taata ia ˈna i te hoê mahana. Ua ite aˈera taua taurearea ra, mai tei matauhia, i te hoê huru riri i roto ia ˈna. Aita râ i maoro roa, ua ite aˈera oia i te tahi atu huru: te hoê manaˈo haama, o tei tapea ia ˈna ia topa i roto i te riri. Ua roaa atura ia ˈna te hitahita ore, te hoê hotu faufaa mau o te varua (Galatia 5:22, 23). Maoti te mana o te Parau a te Atua, ua taui aˈera taua taata ra i to ˈna huru.
9. Ia au i te parau a Paulo, na roto i teihea ravea to tatou huru e taui ai?
9 Nafea râ te Bibilia e faatupu ai i te hoê ohipa puai mai te reira te huru. I roto i te Kolosa 3:10, te parau ra Paulo e e taui to tatou huru na roto i te ite mau, ite e vai ra i roto i te Bibilia. Nafea râ ïa te ite e taui ai i te hoê taata?
Te ohipa o te ite mau
10, 11. a) Ia haapii anaˈe tatou i te Bibilia, eaha ta tatou e haapii nei i nia i te mau huru e hinaarohia e aita e hinaarohia? b) Hau atu i te ite, eaha te mea e hinaarohia e tatou no te faataui i to tatou huru?
10 A tahi, te faaite nei te Bibilia eaha te mau huru iino te tia ia faarue. E faahiti tatou i “te mata teitei, te arero haavare, e te rima i manii ai te toto hara ore ra; o te aau i opua i te parau ino ra; e te avae e horo oioi e rave i te ino; te ite haavare, e parau i te parau haavare ra, e o tei faatupu i te mârô i roto i te mau taeae ra.” (Maseli 6:16-19.) Te piti, te faahiti nei te Bibilia i te mau huru maitai te tia ia tatou ia faatupu, oia hoi ‘te hinaaro, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore’. — Galatia 5:22, 23.
11 E tauturu taua ite mau ra i te taata aau rotahi ia hiˈopoa ia ˈna e ia ite eaha te mau tuhaa o to ˈna huru ta ˈna e hinaaro ra e faahotu mai e teihea te tia ia ˈna ia tutava no te faaore atu (Iakobo 1:25). O te hoê haamataraa noa ïa te reira. Hau atu i te ite, te hinaaro nei oia i te hoê faaitoitoraa, te hoê mea o te turai ia ˈna ia hinaaro e taui. I reira â, te hinaaro nei oia i te ite mau ta te Bibilia e horoa maira.
Turaihia no te rave i te maitai
12. Nafea te ite o te huru o te Atua e tauturu ai ia tatou ia taui?
12 Te parau nei o Paulo e e taraihia te huru apî, hinaaro-mau-hia, “mai te huru atoa o tei hamani ia ˈna ra.” (Kolosa 3:10.) E tia atura ïa i te huru kerisetiano ia faaauhia i te huru iho o te Atua (Ephesia 5:1). Te faaitehia nei ia tatou te huru o te Atua na roto i te arai o te Bibilia, o te faaite mai ia tatou i Ta ˈna mau huru raveraa i nia i te mau taata e To ˈna mau huru maitai: to ˈna here, to ˈna mǎrû, to ˈna maitai, to ˈna aroha e to ˈna parau-tia, ei hiˈoraa. E turai taua ite ra i te taata tia ia here i te Atua e ia hinaaro ia riro mai ei huru taata Ta ˈna e au ra (Mataio 22:37). Mai te mau tamarii î roa i te here, te hinaaro nei tatou e ia here mai to tatou Metua i nia i te raˈi ra ia tatou, no reira ïa tatou e imi ai i te ravea no te pee i te maitai aˈe o ta tatou e nehenehe i to ˈna huru noa ˈtu to tatou mau paruparu e to tatou tiaraa taata hara. — Ephesia 5:1.
13. Eaha te ite e haapii ra ia tatou ia ‘hinaaro i te parau-tia’ e ia ‘faufau i te parau ino’?
13 E haapaarihia to tatou faaitoitoraa e te ite ta te Bibilia e horoa maira no nia i te mau hotu e matara mai na roto i te mau huru maitai e te ino (Salamo 14:1-5; 15:1-5; 18:20, 24). Te haapii ra tatou e ua haamaitaihia o Davida no to ˈna paieti e no to ˈna here i te parau-tia, e ua mauiui râ oia a erehia ˈi e a ˈna i te hitahita ore. Te ite nei tatou i te mau ati i tupu a faarue ai o Solomona i to ˈna mau huru maitai i roto i to ˈna ruhiruhiaraa. Ua faaite-maitai-hia te taa-ê-raa i rotopu i te mau haamaitairaa o tei roaa mai na roto i te huru tia o Iosia e o Hezekia e te mau huru iino no te paruparu o Ahaba e no te taivaraa onoono o Manase (Galatia 6:7). Te haapii nei tatou ia ‘hinaaro i te parau-tia’ e ia ‘faufau i te parau ino’. — Hebera 1:9; Salamo 45:7; 97:10.
14. Eaha te mau opuaraa a Iehova no te ao e no te mau taata e vai ra i roto?
14 E haapuai-faahou-hia taua tutavaraa ra na roto i te hoê ite mau no nia i te mau opuaraa a te Atua. E tauturu taua ite ra ia tatou ia taui tae roa ˈtu i te ‘puai e aratai ra i to tatou feruriraa’, te puai o te turai nei i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa (Ephesia 4:23, 24). Ia haapii anaˈe tatou i te Bibilia, te ite nei ïa tatou e aita Iehova e farii noâ i te ino. Fatata roa o ˈna i te haamou i te ao parau-tia ore e i te haamau “i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra”. (Petero 2, 3:8-10, 13.) O vai te ora mai i roto i taua ao apî ra? “Na te feia piˈo ore hoi e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.” — Maseli 2:21, 22.
15. Mai te peu e te tiaturi papu nei tatou i te mea ta te Bibilia e parau ra no nia i te mau opuaraa a Iehova, eaha ïa te mana ta te reira e faatupu mai i nia ia tatou?
15 Mai te peu e te tiaturi papu ra tatou i taua parau tǎpǔ ra, e itehia ïa na roto i to tatou huru feruriraa atoa. I muri aˈe i te tohuraahia i te faaoreraa o te ohipa ino, ua parau te aposetolo Petero e: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra.” (Petero 2, 3:11, 12). E tia ia tatou ia tarai i to tatou huru na roto i to tatou hinaaro uˈana ia faaô atu i rotopu i te mau taata piˈo ore o te paruruhia ia tae anaˈe mai te haamouraa o te feia iino.
16. Eaha te huru e ore e hinaarohia i roto i te ao apî, e eaha te tia i taua ite ra ia faatupu mai i nia ia tatou?
16 Te tǎpǔ nei te buka a te Apokalupo i te feia piˈo ore e, i muri aˈe i te hopea o te ao nei, “na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” Te faaara ra râ taua buka ra i muri iho e ‘tei mǎtaˈu noa ra, e te faaroo ore ra, e te feia faufau ra, e te taparahi taata ra, e te faaturi ra, e te tahutahu ra, e te haamori idolo ra, e te feia haavare’, e haamouhia ïa (Apokalupo 21:4, 8). Mea paari mau â e ia faarue tatou i te mau huru iino ta te Atua e ore e hinaaro i roto i te ao apî!
Te hoê tauturu no rapae mai
17. Eaha te huru tauturu ta ta Bibilia e aˈo nei ia tatou ia imi?
17 Teie nei râ, mea paruparu te mau taata e, i te rahiraa o te taime, mea hinaaro na ratou hau atu i te ite e te hinaaro no te taui. Mea hinaaro na ratou i te hoê tauturu no ratou tataitahi. Tera râ, te faaite maira te Bibilia ihea râ tatou e nehenehe ai e ite i te reira. Ei hiˈoraa, te parau nei oia e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ia; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20). Oia atoa, mai te peu e e amui tatou e te feia e faaohipa ra i te mau huru maitai ta tatou e hinaaro atoa ra e faatupu, e tauturu rahi mai ïa te reira ia tatou ia pee hau atu â ia ratou. — Genese 6:9; Maseli 2:20; Korinetia 1, 15:33.
18, 19. Eaha te mea e hinaarohia e tatou no te vaiiho i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i raro aˈe i te ohipa o te varua o te Atua?
18 Hau atu, te horoa nei Iehova iho i te tauturu na roto i to ˈna varua moˈa — taua iho varua o ta ˈna i faaohipa no te faatupu i te tahi mau semeio i mutaa ihora. No reira, ua piihia te mau huru hinaaro-rahi-mau-hia mai ‘te hinaaro, te oaoa, te hau, te faaoromai, te mǎrû, te maitai, te faaroo, te mamahu, te hitahita ore’, ‘te mau hotu o te varua’. (Galatia 5:22, 23.) Nafea ïa ia roaa i te tauturu o te varua moˈa? I te mea e ua faauruahia te Bibilia e te varua moˈa, ia taio anaˈe tatou aore ra ia paraparau anaˈe tatou ia vetahi ê no nia ia ˈna, te vaiiho nei ïa tatou i to tatou feruriraa e to tatou mafatu i te faaohiparaa papu o taua varua ra (Timoteo 2, 3:16). Oia mau, ua tohu o Iesu e, ia paraparau anaˈe tatou ia vetahi pae no nia i to tatou tiaturiraa, e nehenehe tatou e ite i te ohiparaa iho o taua varua ra. — Mataio 10:18-20.
19 Hau atu, te horoa nei te Bibilia i teie faaueraa: “Tamau uˈana maite â i te pure.” (Roma 12:12). Na roto i te ravea o te pure, te paraparau nei tatou ia Iehova, te faahanahana nei tatou ia ˈna, te haamauruuru nei tatou ia ˈna e te ani nei tatou i ta ˈna tauturu. Mai te peu e e ani tatou i te tauturu no te aro i te tahi mau tuhaa iino o to tatou huru, mai te hoê huru iria, te manaˈo onoono, te ore e hinaaro e tiai aore ra te teoteo, e turu te varua o te Atua i te mau tutavaraa atoa ta tatou e rave ia au i taua pure ra. — Ioane 14:13, 14; Iakobo 1:5; Ioane 1, 5:14.
20. No te aha e tia i te mau kerisetiano ia rave i te mau tutavaraa tamau no te ahu i te huru taata apî?
20 Ua papai o Paulo i te hoê amuiraa o te mau kerisetiano bapetizohia e faatavaihia e te varua, e: “Ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau.” (Roma 1:7; 12:2). I roto i te parau tumu heleni, ua faaohipa oia i te hoê huru o te iho parau haa o te faahiti ra i te hoê ohipa e tupu maoro ra. Te faaite ra e e haere mǎrû noa te tauiraa ta te ite mau no roto mai i te Bibilia e faatupu ra i roto ia tatou. Mai te mau kerisetiano no te tau o Paulo, te ora nei tatou i roto i te hoê ao e vai ra e rave rahi mau mana faatere ino. E, mai ia ratou, e tiaraa taata hara to tatou, ohie noa no te rave i te ino (Genese 8:21). E tia ia tatou ia rave i te mau tutavaraa tamau no te aro i to tatou huru taata miimii tahito ra, e no te ahu mai i te huru taata apî, mai ta ratou i rave. I te mea e ua manuïa te mau kerisetiano matamua, ua faataa ê taatoa ratou ia ratou i te ao i reira ratou e ora ˈi. Te na reira atoa nei te mau kerisetiano no teie mahana.
Te hoê nunaa ‘haapiihia e Iehova’
21. A faahiti na i te tahi mau parau tohu e tupu nei i nia i te nunaa o te Atua i to tatou nei tau, te mau mahana hopea.
21 I to tatou nei tau, eita te varua o te Atua e ohipa i nia i te mau taata noa, i nia râ i te hoê faanahonahoraa o te mau kerisetiano, teie e taiohia nei e hia mirioni. Te tupu nei teie mau parau tohu a Isaia i nia i taua faanahonahoraa e: “E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isaia 2:3). Te tupu atoa ra teie â parau tohu i nia ia ratou: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” (Isaia 54:13). O vai taua mau taata ra o te ite nei i te hau no te mea te haapiihia ra ratou e Iehova?
22. a) I to tatou nei mau mahana, o vai te pǔpǔ taata teie e haapiihia ra e Iehova? b) A horoa na i te tahi mau faahitiraa a te feia hiˈopoa e farii nei e mea taa ê mau te mau Ite no Iehova.
22 A tapao na i te mau parau i mua nei no roto mai i te hoê rata tei faataehia i te hoê vea marite (New Haven Register): “Noa ˈtu e, mai ia ˈu nei, ua fiu aore ra ua riri roa tatou i ta ratou pororaa, e nehenehe noa râ tatou e haafaahiahia i te itoito, te mâraa, te haerea hiˈoraa maitai e te huru oraraa mâ o taua mau taata ra.” O vai ta te taata i papai i teie nei rata e parau ra? No te hoê â ïa pǔpǔ ta te Herald no Buenos Aires, i te fenua Ra-Parata, i parau e: ‘Ua haapapu te mau Ite no Iehova i te roaraa o te mau matahiti e e feia rave ohipa ratou, e oraraa au noa to ratou, ua ite i te tarani e te mâtaˈu nei ratou i te Atua.’ No nia noâ ia ratou to La Stampa, vea no te fenua Italia, i papai ai e: “Aita ratou e eiâ nei i te tute e aita ratou e imi ra i te ravea no te ape i te mau ture, e e ere hoi te reira no to ratou maitai. Te ohipa faufaa no to ratou oraraa ‘i te mau mahana atoa’, o te here ïa i to ratou taata-tupu, te oreraa e hinaaro e rave i te faatereraa, te haavî-ore-raa e te oreraa e eiâ.”
23. No te aha te mau Ite no Iehova, i roto i to ratou taatoaraa, e taa ê ai i te feia e ora ra i to ratou ra tau?
23 No te aha te mau Ite no Iehova, i roto i to ratou taatoaraa, e taa ê maitai ai e te feia e ora ra i to ratou tau, mai te mau kerisetiano matamua? I roto e rave rahi mau tuhaa, aita ratou i taa ê e te tahi atu mau taata. Ua roaa ia ratou i te hoê â tiaraa taata hara, te farerei nei hoi ratou hoê â fifi i te pae faanavairaa faufaa e te hinaaro nei ratou i te hoê â mau ohipa faufaa. Teie nei râ, no te mea e e amuiraa teie i roto te ao nei, te vaiiho nei ratou i te Parau a te Atua ia ohipa i roto i to ratou oraraa. Te haapapu ra te vairaa o taua utuafare fetii o te ao atoa nei, ma te puai, e e Parau faauruahia e te Atua te Bibilia. — Salamo 133:1.
Mea faauruahia te Bibilia
24. Eaha te pure ta tatou e faahiti nei no e rave rahi atu â mau taata?
24 I roto i na tumu parau e piti, ua tuatapapa tatou e piti noa tuhaa e haapapu ra e e Parau na te Atua te Bibilia e eiaha râ na te mau taata. Ia hiˈopoa-anaˈe-hia te paari o te ore e nehenehe e faaau o te Bibilia aore ra to ˈna puai no te faataui i te taata — aore ra e rave rahi atu â mau ohipa e faariro nei ia ˈna ei buka otahi — e ere atura ïa i te mea fifi na te feia aau rotahi i te ite e mea faauruahia iho â oia e te Atua. O tatou, te mau kerisetiano, te pure nei tatou e ia rahi atu â te taata o te farii i taua parau mau ra. E faahiti faahou ratou i teie mau parau oaoa a te papai salamo: “E haamanaˈo mai i to ˈu nei popou i ta oe ra mau parau: e faaanaanaea mai oe ia ˈu, i to oe ra aroha, e Iehova. E parau mau ta oe mai te matamua mai â; e ta oe ra mau faaauraa parau-tia ra, e vai â ïa e a muri noa ˈtu.” — Salamo 119:159, 160.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha te mana ta te Bibilia e faaohipa ra i nia i te mau kerisetiano mau?
◻ Mea nafea te ite mau i te tautururaa ia tatou ia taui?
◻ Nafea te Bibilia e turai ai ia tatou ia faahotu i te mau huru maitai e ia aro i to tatou mau huru ino?
◻ Eaha te tauturu e vai ra ia tatou no te faarahi atu â i te mau huru maitai ta te Atua e hinaaro ra e ite ia tatou ia faatupu?
◻ Eaha te huru taa ê a te mau tavini a Iehova e haapapu ra e mea faauruahia te Bibilia e te Atua?
[Hohoˈa i te api 16]
E tia i te mau faahopearaa iino o te haapao ore a Solomona i roto i to ˈna ruhiruhiaraa ia turai ia tatou ia hinaaro i te parau-tia e ia faufau i te parau-tia ore.
[Hohoˈa i te api 20]
Mai te peu e e titau tatou i te tauturu a Iehova, e turu mai to ˈna varua i ta tatou mau tutavaraa atoa no te aro atoa i to tatou mau huru ino.