VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w17 Atete api 21-26
  • E nafea ia ahu mai e ia tapea i te huru taata apî?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nafea ia ahu mai e ia tapea i te huru taata apî?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “UA HOÊ ANAˈE . . . OUTOU”
  • A AHU MAI I TE AUMIHI E TE HAMANI MAITAI
  • A AHU MAI I TE HAEHAA
  • A AHU MAI I TE MǍRÛ E TE FAAOROMAI
  • A AHU MAI I TE HERE
  • “IA TAMAU NOA OUTOU I TE FAAAPÎ I TO OUTOU HURU”
  • A tamau i te ahu mai i te “huru taata apî” i muri aˈe i te bapetizoraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
  • Te taa-ê-raa o te mau tavini o te Atua
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • “E mea ora hoi te Parau a te Atua, e te puai rahi”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
  • “E mea ora hoi te parau a te Atua”
    Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
w17 Atete api 21-26
Te faataa ra te mau Ite no Iehova no te nunaa ê i te taime i roto i te taviniraa, no te titau manihini te tahi i te tahi i te fare e i roto i te amuiraa

E nafea ia ahu mai e ia tapea i te huru taata apî?

“A ahu mai i te huru taata apî.”—KOL. 3:10.

HIMENE: 126, 28

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

  • Eaha te huru maitai o te huru taata apî te tauturu ia tatou ia vai hoê?

  • E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te aumihi e te hamani maitai?

  • E nafea tatou e faaite ai e mea haehaa e mea mǎrû tatou?

1, 2. (a) E nafea tatou e ite ai e e nehenehe tatou e ahu mai i te huru taata apî? (b) Eaha te mau huru maitatai o te huru taata apî ta tatou e ite i roto i te Kolosa 3:10-14?

I ROTO i te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Moˈa, e itehia e piti taime te parau “te huru taata apî.” (Eph. 4:24; Kol. 3:10) E huru taata te reira o te tano “i te hinaaro o te Atua.” E nehenehe anei tatou e ahu i te huru taata apî? E. Ua poiete Iehova i te taata ma to ˈna huru, e nehenehe ïa ta tatou e pee i to ˈna mau huru maitatai faahiahia mau.—Gen. 1:26, 27; Eph. 5:1.

2 Parau mau, no te mea e taata tia ore tatou, e faatupu iho â tatou pauroa i te mau hinaaro tia ore i te tahi taime. E haa atoa te mau mea e haaati ia tatou, i nia ia tatou. Maoti râ te tauturu aroha hamani maitai o Iehova, e nehenehe tatou e riro mai ta ˈna e hinaaro ia riro tatou. No te tauturu ia tatou ia na reira, e hiˈopoa mai tatou te tahi mau huru maitatai o te huru taata apî. (A taio i te Kolosa 3:10-14.) E hiˈo atoa mai tatou e nafea ia faaite i teie mau huru maitatai i roto i ta tatou taviniraa.

“UA HOÊ ANAˈE . . . OUTOU”

3. Eaha hoê huru maitai o te huru taata apî?

3 Ua faataa Paulo e mea faufaa te paetahi ore i roto i te huru taata apî. Ua parau oia: “Aita . . . e Heleni e te ati Iuda, aita e peritome e te peritome ore, aita atoa e taata ěê, e Sekute, e tîtî aore ra e taata tiamâ.”a I roto i te amuiraa, eiaha hoê o tatou e manaˈo e mea maitai aˈe oia i te tahi atu no to ˈna nunaa aore ra tiaraa. No te aha? Ei pǐpǐ a te Mesia, “ua hoê anaˈe” tatou.—Kol. 3:11; Gal. 3:28.

Eiaha tatou e haa i nia i te hoê taata no to ˈna nunaa aore ra huru oraraa

4. (a) Eaha te huru e tano ia faaite te mau tavini a Iehova i nia ia vetahi ê? (b) Eaha te tupuraa o te haafifi i te auhoêraa Kerisetiano?

4 Ia ahu mai tatou i te huru taata apî, e faatura e e haapopou tatou i te mau taata atoa, aita e hiˈoraa i to ratou nunaa aore ra huru oraraa. (Roma 2:11) Mea fifi râ paha i te tahi mau fenua. Ei hiˈoraa, i Afirika apatoa na mua ˈˈe, ua faataa ê te hau faatere i te tahi mau vahi faaearaa no te feia no te mau nunaa ěê. Te ora noa ra â te rahiraa o te feia i tera mau fenua, oia atoa te mau Ite no Iehova, na tera mau vahi. Ua hinaaro te Tino aratai e faaitoito i to tatou mau taeae ia “haamahora” ia ratou. No reira, i Atopa 2013, ua farii te Tino aratai i te tahi faanahoraa o te tauturu i te mau taeae no e rave rau nunaa ia matau atu â ratou te tahi i te tahi.—Kor. 2, 6:13.

5, 6. (a) Eaha te mau faanahoraa i ravehia i te hoê fenua no te tauturu i te nunaa o te Atua ia hoê atu â? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.) (b) Eaha tei itehia?

5 Ua rave te mau taeae i te mau faanahoraa ia nehenehe te mau Ite no Iehova no e piti amuiraa reo aore ra nunaa ê, ia faataa i te taime no te amui i te tahi mau hopea hebedoma. Ua poro amui te mau taeae e tuahine o na amuiraa, ua apiti amui i te mau putuputuraa e ua titau manihini te tahi i te tahi i te fare. Ua apiti hanere amuiraa i roto i teie faanahoraa e e rave rahi faatiaraa maitatai ta te amaa i tapao mai. Ua maere roa vetahi e ere i te mau Ite no Iehova. Ei hiˈoraa, ua parau te hoê taata e tiaraa to ˈna i roto i ta ˈna haapaoraa: “E ere au i te Ite no Iehova, e nehenehe râ e parau e mea faahiahia te faanahoraa o ta outou ohipa pororaa, e mea tahoê outou, noa ˈtu e nunaa ê to outou.” Eaha te manaˈo o te mau taeae e tuahine i teie faanahoraa?

6 Na mua, ua taiâ te hoê tuahine e paraparau i te reo Xhosa, o Noma te iˈoa, i te titau manihini i te mau Ite no Iehova no te amuiraa reo Beretane i to ˈna fare haihai. I to ˈna râ pororaa e te mau Ite no Iehova popaa e i to ˈna haereraa i ǒ ratou, ua au roa oia. Ua parau oia: “E taata hoi ratou mai ia tatou!” No reira, i te haereraa mai te mau taeae e tuahine no te amuiraa reo Beretane e poro e te amuiraa reo Xhosa, ua titau manihini Noma vetahi o ratou i to ˈna fare no te tamaa. Ua maere roa oia i te iteraa e ua au roa hoê matahiapo popaa ta ˈna i titau manihini, i te parahiraa i nia i te hoê afata urina. Maoti teie faanahoraa, e rave rahi taeae e tuahine o tei ite mai i te hoa apî e o tei tamau i te haamatau i te feia huru oraraa ê.

A AHU MAI I TE AUMIHI E TE HAMANI MAITAI

7. No te aha e titau-noa-hia ˈi ia faaite i te aumihi?

7 E faaruru noa te nunaa o Iehova i te tamataraa e tae roa ˈtu i te taime e mou ai te ao a Satani. E nehenehe te ereraa i te ohipa, te maˈi rahi, te hamani-ino-raa, te ati natura, te ereraa i te faufaa no te hoê ohipa tia ore tei ravehia, aore ra te mau fifi ê atu, e haapeapea ia tatou pauroa. No te tauturu te tahi i te tahi i roto i te mau tamataraa, mea titauhia ia faaite i te aumihi mau. E tauturu te aumihi î i te here ia tatou ia hamani maitai ia vetahi ê. (Eph. 4:32) E mau huru maitatai teie o te huru taata apî. E tauturu mai te reira ia pee i te hiˈoraa o te Atua e ia tamahanahana ia vetahi ê.—Kor. 2, 1:3, 4.

8. Eaha te mau ohipa maitatai te nehenehe e itehia ia faaite tatou i te aumihi e te hamani maitai i te taatoaraa o te amuiraa? A horoa i te hoê hiˈoraa.

8 E nafea tatou e faaite ai i te hamani maitai i te feia o ta tatou amuiraa tei haere mai mai te tahi atu fenua aore ra te feia mea fifi to ratou tupuraa? E farii popou tatou ia ratou, e faahoa ˈtu ia ratou e e tauturu atu ia ratou ia ite e mea faufaa ratou i roto i te amuiraa. (Kor. 1, 12:22, 25) Ei hiˈoraa, ua haere Dannykarl i Tapone mai Philipino atu. No te mea e ere o ˈna no ǒ, aita ïa vetahi ê i hamani maitai ia ˈna mai ta ratou e na reira i nia i te tahi atu mau rave ohipa. Apiti atura oia i te hoê putuputuraa a te mau Ite no Iehova. Ua parau Dannykarl: “E Tapone anaˈe te rahiraa o te feia o tei apiti mai, ua farii popou râ ratou ia ˈu, mai te mea ra e mea maoro matou i te matauraa.” Ua tamau te hamani maitai o te mau taeae i te tauturu ia ˈna ia haafatata ˈtu ia Iehova. I muri aˈe, ua bapetizohia o Dannykarl, e i teie mahana, te tavini ra oia ei matahiapo. Te oaoa ra to ˈna mau hoa matahiapo i te mea e to roto o ˈna e ta ˈna vahine, o Jennifer, i te amuiraa. Te parau ra ratou: “E oraraa haihai roa to raua ei pionie e te horoa ra raua i te hiˈoraa maitai no nia i te imiraa i te Faatereraa arii na mua roa.”—Luka 12:31.

9, 10. A horoa i te tahi hiˈoraa no nia i te maitai e itehia ia faaite tatou i te aumihi i roto i te taviniraa.

9 Te vai ra ta tatou ravea no te “hamani maitai . . . i te taata atoa” ia poro tatou i te parau apî oaoa o te Faatereraa arii. (Gal. 6:10) Te faaite ra e rave rahi Ite no Iehova i te aumihi i te feia ěê e e tutava ratou i te haapii i te reo o teie mau taata. (Kor. 1, 9:23) Mea hoona râ ta ratou mau tutavaraa. Ei hiˈoraa, ua haapii te hoê tuahine pionie i Auteralia, o Tiffany te iˈoa, i te reo Swahili no te tauturu i te amuiraa reo Swahili i te oire no Brisbane. Noa ˈtu e tautooraa te haapiiraa i te reo, ua faufaahia ˈtu â to ˈna oraraa. Te parau ra Tiffany: “Mai te peu e hinaaro oe e tamata i te hoê taviniraa anaanatae mau, e tano te taviniraa i roto i te hoê amuiraa reo ê no oe. Mai te huru ra e te ratere ra oe ma te ore râ e faarue i to oe oire. E farerei oe i te huitaeae na te ao nei e e ite roa ˈtu oe i te hoê auhoêraa faahiahia roa.”

Sakiko e to ’na na metua

Eaha te turai i te mau Kerisetiano ia tauturu i te feia ěê? (A hiˈo i te paratarafa 10)

10 Ua na reira atoa te hoê utuafare i Tapone. Ua parau te tamahine, o Sakiko te iˈoa: “Mea pinepine matou i te farerei i te feia ěê no Beresilia mai i roto i te tuhaa fenua. Ia faaite matou i te mau irava i roto i ta ratou Bibilia reo Potiti, mai te Apokalupo 21:3, 4 aore ra te Salamo 37:10, 11, 29, e anaanatae roa ratou, e i te tahi taime, e taˈi ratou.” Ua faaite te utuafare i te aumihi no teie feia ěê e ua hinaaro e tauturu ia ratou ia ite i te parau mau, haamata ˈtura ïa te utuafare taatoa i te haapii i te reo Potiti. I muri aˈe, ua tauturu te utuafare no te haamauraa i te hoê amuiraa reo Potiti. I te roaraa o te mau matahiti, ua tauturu ratou e rave rahi feia ěê ia riro mai ei tavini a Iehova. Te parau ra Sakiko: “Ua titauhia i te mau tutavaraa rahi no te haapii i te reo Potiti, ua hau aˈe râ te mau haamaitairaa i te mau tutavaraa. E mauruuru rahi to matou ia Iehova.”—A taio i te Ohipa 10:34, 35.

A AHU MAI I TE HAEHAA

11, 12. (a) No te aha mea faufaa te manaˈo turai tano no te ahu mai i te huru taata apî? (b) Eaha te tauturu mai ia faaite noa i te haehaa?

11 Te tumu e ahu mai ai tatou i te huru taata apî, no te faahanahana ïa ia Iehova, e ere ia haapopou mai vetahi ê ia tatou. A haamanaˈo e ua teoteo e ua hara atoa te hoê melahi tia roa. (A hiˈo i te Ezekiela 28:17) E taata tia ore tatou, mea fifi roa ˈtu â ïa i te ape i te teoteo. E nehenehe râ tatou e ahu mai i te haehaa. Na te aha e tauturu ia tatou ia na reira?

12 E tauturu mai te taioraa i te Parau a te Atua i te mau mahana atoa e te feruriruriraa i ta tatou i taio, ia faatupu i te haehaa. (Deut. 17:18-20) Mea tia iho â râ ia feruriruri i ta Iesu i haapii mai ia tatou e i to ˈna hiˈoraa faahiahia o te haehaa. (Mat. 20:28) No to Iesu haehaa i horoi ai oia i te avae o ta ˈna mau aposetolo. (Ioa. 13:12-17) E nehenehe atoa tatou e pure ia Iehova no te ani i to ˈna varua. E nehenehe to ˈna varua e tauturu ia tatou ia aro i te mau manaˈo e mea maitai aˈe tatou ia vetahi ê.—Gal. 6:3, 4; Phil. 2:3.

Ia faatupu tatou i te haehaa, e rahi atu â te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa

13. Eaha te mau haamaitairaa ia faaite tatou i te haehaa?

13 A taio i te Maseli 22:4. Te titau mai ra Iehova ia faatupu tatou i te haehaa. E hopoi mai te haehaa e rave rahi haamaitairaa. Ia faatupu tatou i te haehaa, e rahi atu â te hau e te auhoêraa i roto i te amuiraa. E horoa atoa mai Iehova i to ˈna hamani maitai rahi. Ua parau te aposetolo Petero: “Ia ahu . . . outou paatoa i te haehaa te tahi e te tahi, no te mea e patoi te Atua i te feia teoteo, e hamani maitai rahi râ oia i te feia haehaa.”—Pet. 1, 5:5.

A AHU MAI I TE MǍRÛ E TE FAAOROMAI

14. O vai te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te mǎrû e te faaoromai?

14 I roto i teie nei ao, ia faaite te hoê taata i te mǎrû e te faaoromai, e pinepine vetahi ê i te manaˈo e mea paruparu oia. E ere râ te reira i te parau mau. No ǒ mai teie mau huru maitatai faahiahia ia Iehova ra, te Atua puai roa ˈˈe o te ao nui. O ˈna te hiˈoraa maitai roa ˈˈe o te mǎrû e te faaoromai. (Pet. 2, 3:9) Ei hiˈoraa, a feruri na i te faaoromai o Iehova a pahono ai oia ia Aberahama raua Lota maoti ta ˈNa mau melahi. (Gen. 18:22-33; 19:18-21) E a feruri atoa na i te faaoromai o Iehova i nia i te nunaa Iseraela faaroo ore ua hau atu i te 1 500 matahiti te maoro.—Ezk. 33:11.

15. Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai no nia i te mǎrû e te faaoromai?

15 E taata “mǎrû” o Iesu. (Mat. 11:29) Ua faaoromai oia i te paruparu o ta ˈna mau pǐpǐ. A tavini ai oia i te fenua nei, mea pinepine Iesu i te faainohia e i te faahapahia ma te tano ore. Ua faaite noa â râ oia i te mǎrû e te faaoromai e tae roa ˈtu i to ˈna poheraa. I te taime a mauiui roa ˈi oia i nia i te pou haamauiuiraa, ua ani oia i to ˈna Metua ia faaore i te hara a te mau taata tei haamauiui ia ˈna. Ua parau oia: “Aita . . . ratou i ite i ta ratou e rave nei.” (Luka 23:34) Noa ˈtu ua hepohepo aore ra ua mauiui Iesu, ua faaite noa oia i te mǎrû e te faaoromai.—A taio i te Petero 1, 2:21-23.

16. E nafea tatou e nehenehe ai e faaite i te mǎrû e te faaoromai?

16 Ua faahiti Paulo hoê ravea e nehenehe ai tatou e faaite i te mǎrû e te faaoromai. Ua papai oia: “A faaoromai noa i te tahi e te tahi, e ia hapa noa mai te tahi ia oe, a faaore noa ˈtu ïa i ta ˈna hapa. Mai ia Iehova i faaore noa mai i ta outou ra, ia na reira atoa ˈtu outou.” (Kol. 3:13) No te faaore i te hapa a vetahi ê, mea titauhia ia faatupu tatou i te mǎrû e te faaoromai. E haamaitai e e paruru te reira i te auhoêraa o te amuiraa.

17. No te aha mea faufaa te mǎrû e te faaoromai?

17 Te titau mai ra Iehova ia faatupu tatou i te mǎrû e te faaoromai i nia ia vetahi ê. Mea faufaa teie nau huru maitatai no te ora i roto i ta ˈna ao apî. (Mat. 5:5; Iak. 1:21) Ia faaite tatou i te mǎrû e te faaoromai, e faahanahana tatou ia Iehova e e tauturu tatou ia vetahi ê ia na reira atoa.—Gal. 6:1; Tim. 2, 2:24, 25.

A AHU MAI I TE HERE

18. Mea nafea te here e te paetahi ore e tuati ai?

18 Ua tuatihia te mau huru maitatai atoa ta tatou i hiˈopoa mai nei i te here. Ei hiˈoraa, ua aˈo te pǐpǐ ra o Iakobo i to ˈna mau taeae no te mea mea haapao aˈe ratou i te feia moni i te feia veve. Ua faataa oia e aita te reira i tuati i te faaueraa a te Atua “ia here oe i to oe taata tupu mai ia oe iho.” Ua parau faahou oia: “Mai te peu râ e te tamau ra outou i te haapao i te feia noa ta outou e au, te rave nei ïa outou i te hara.” (Iak. 2:8, 9) Mai te peu e here tatou i te taata, eita tatou e faatupu i te manaˈo oti noa no nia i te tahi taata no to ˈna faito ite, nunaa aore ra tiaraa totiare. Eita ta tatou e nehenehe e haa noa mai te mea ra e e taata paetahi ore tatou. Ei tuhaa râ te paetahi ore o to tatou iho huru.

19. No te aha mea faufaa ia ahu mai tatou i te here?

19 E “faaoromai e e hamani maitai” te here e “eita e faaoru.” (Kor. 1, 13:4) Mea titauhia ia faaite tatou i te faaoromai, te hamani maitai e te haehaa no te tamau i te faaite i te parau apî oaoa i to tatou mau taata tupu. (Mat. 28:19) Maoti atoa teie mau huru maitatai e ohie ai no tatou ia haamatau i te taatoaraa o to tatou mau taeae e tuahine i roto i te amuiraa. Ia faatupu tatou pauroa i tera here, e vai hoê ta tatou mau amuiraa e e faahanahana te reira ia Iehova. E ite mai vetahi ê i teie auhoêraa e e aratai te reira ia ratou i te parau mau. Ua tano te faataaraa Bibilia o te huru taata apî: “Hau atu â . . . i taua mau mea nei, a ahu mai i te here, o te taamu tia roa ïa e tahoê ai te taata.”—Kol. 3:14.

“IA TAMAU NOA OUTOU I TE FAAAPÎ I TO OUTOU HURU”

20. (a) Eaha te mau uiraa te tia ia tatou ia uiui? No te aha? (b) Eaha te a muri aˈe faahiahia mau ta tatou e tiai ru nei?

20 Mea tia ia ui tatou, ‘Eaha te mau tauiraa e titau-faahou-hia ia ˈu ia rave ia ore au e ahu faahou mai i te huru taata tahito?’ Mea tia ia pure tatou ia Iehova e ia ani i ta ˈna tauturu. Mea titauhia te tutavaraa rahi no te taui i te mau manaˈo aore ra haaraa tano ore, a nehenehe atu ai tatou e “fatu i te Faatereraa arii a te Atua.” (Gal. 5:19-21) Mea tia atoa ia ui, ‘Te tamau noa anei ra vau i te faatano i to ˈu feruriraa ia mauruuru Iehova?’ (Eph. 4:23, 24) E taata tia ore tatou, mea tia ïa ia tamau tatou i te haa rahi no te ahu mai e no te tapea i te huru taata apî. E ohipa tamau te reira. Auê ïa oraraa faahiahia ia ahu mai te taata atoa i te huru taata apî e ia pee ma te tia roa i to Iehova mau huru maitatai faahiahia mau!

a I tahito ra, ua manaˈo te taata e aita te mau Sekute i ite i te peu e ua vahavaha ratou i tera nunaa.

NO TE TAA MAITAI ATU Â I TEIE TUMU PARAU

  • E ahu tatou i te huru taata apî: E taui tatou i to tatou huru feruriraa e to tatou haerea no te pee i to Iehova mau huru maitatai, mai te aumihi, te hamani maitai, te haehaa e te mǎrû

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono