VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • g97 8/5 api 8-10
  • E nehenehe e fanaˈo i te mau peu faaanaanataeraa maitatai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe e fanaˈo i te mau peu faaanaanataeraa maitatai
  • A ara mai na! 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A maiti maitai
  • Te tuhaa a te mau metua
  • A fanaˈo i te tahi atu mau ohipa
  • E nafea ia maiti i te faaanaanataeraa maitai?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • A maiti i te faaanaanataeraa o te faaoaoa ia Iehova
    Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
  • A maiti i ta oe mau faaanaanataeraa ma te paari
    Faaineineraa no te putuputuraa Oraraa e taviniraa Kerisetiano (2019)
  • Te mau faaanaanataeraa manaˈo—A fanaˈo i te mau haamaitairaa, a ape i te mau marei
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
Ite hau atu â
A ara mai na! 1997
g97 8/5 api 8-10

E nehenehe e fanaˈo i te mau peu faaanaanataeraa maitatai

AITA te Bibilia e opani ra i te faaanaanataeraa ia ˈna iho, e aita atoa oia e faariro ra i te faafaaearaa ei haamâuˈaraa taime. Area râ, te na ô ra te Koheleta 3:4 e “e taime to te ata” e “e taime to te ori.”a Ua fanaˈo te mau tavini a te Atua i Iseraela no tahito ra, e rave rau mau peu faaanaanataeraa, mai te upaupa, te ori, e te mau hauti. Ua haere atoa o Iesu iho i te hoê oroa faaipoiporaa rahi e, i te tahi atu taime, “i te hoê amuraa maa rahi.” (Luka 5:29; Ioane 2:1, 2) No reira, aita te Bibilia e faahapa ra i te fanaˈoraa i te taime oaoa.

Teie râ, i te mea e te faateitei nei te rahiraa o te mau peu faaanaanataeraa no teie nei tau i te haerea ta te Atua i ore i au, teie ïa te uiraa, Eaha ta outou e nehenehe e rave no te haapapu e e mea maitai te mau peu faaanaanataeraa ta outou e maiti nei?

A maiti maitai

Ia maiti ratou i ta ratou mau peu faaanaanataeraa, e tia i te mau Kerisetiano ia arataihia e te mau faaueraa tumu Bibilia. Ei hiˈoraa, teie ta te papai salamo ra o Davida i papai: “Te tamata maira Iehova i te feia parau-tia, area te taiata e te [“taata i au i te haavîraa uˈana,” MN] ra, ua riri roa tana aau ia ˈna.” (Salamo 11:5) E ua papai atu o Paulo i to Kolosa e: “E tena na, uumi iho i to outou mau melo i te mau mea o teie nei ao, mai te faaturi, te parau faufau ra, te paia ra, te hinaaro tia ore ra, e te nounou taoˈa . . . e haapae atoa outou . . . i te riri, te tairoiro, te feii, te faaino, e te parau tiaâ i to outou vaha.”—Kolosa 3:5, 8.

Te ofati nei te rahiraa o te mau peu faaanaanataeraa no teie nei tau i teie aˈoraa i faauruahia mai. ‘Eita roa ˈtu râ vau e rave i te mau mea o ta ˈu e mataitai nei,’ o ta vetahi ïa e patoi mai. Peneiaˈe. Tera râ, noa ˈtu e eita ta outou mau peu faaanaanataeraa e faaite mai e eaha to outou huru a muri aˈe, e nehenehe te reira e faaite mai i te tahi mea no nia i to outou huru i teie nei. Ei hiˈoraa, e faaite mai paha te reira e tei rotopu anei outou i te feia “i au i te haavîraa uˈana” aore ra o te manaˈonaˈo noa nei i ‘te faaturi, te paia, te nounou taoˈa, e te parau tiaâ,’ aore ra i te feia ‘e riri mau nei i te ino.’—Salamo 97: 10.

Ua papai atu o Paulo i to Philipi e: “Te mau mea haavare ore ra, te mau mea [“e ere i te ohipa hauti,” MN] ra, te mau mea tia ra, te mau mea viivii ore ra, te mau mea popouhia ra, te mau mea roo maitatai ra; te vai na te tahi maitai e te tahi mea haamaitai ra, e haamanaˈo i taua mau mea ra.”—Philipi 4:8.

Tera râ, te na ô ra anei teie irava e e mea ino te mau hohoˈa teata, te mau buka, aore ra te mau hohoˈa tele atoa, e faatia ra i te aamu no te tahi ohipa tia ore, peneiaˈe te hoê taparahiraa taata? Aore ra eiaha roa ˈtu e mataitai i te mau hohoˈa arearea atoa, no te mea ‘e ohipa hauti’ ïa? Aita, no te mea te faaite ra te tuhaa irava taatoa e, te faahiti ra o Paulo, eiaha i te peu faaanaanataeraa, i te mau manaˈonaˈoraa râ o te mafatu, o te tia hoi ia haamauhia i nia i te mau mea i auhia e Iehova. (Salamo 19:14) Noa ˈtu râ, e nehenehe te parau a Paulo e tauturu ia tatou ia maiti anaˈe tatou i te tahi peu faaanaanataeraa. Ma te faaohipa i te faaueraa tumu e horoahia ra i roto i te Philipi 4:8, e nehenehe tatou e aniani ia tatou iho e, ‘Te turai ra anei te mau peu faaanaanataeraa o ta ˈu e maiti nei, ia ˈu ia manaˈonaˈo i te mau mea e ere i te mea tura?’ Mai te peu e e, e tia ïa ia tatou ia faatitiaifaro i to tatou haerea.

Ia maiti râ ratou i te tahi peu faaanaanataeraa, e tia i te mau Kerisetiano ia rave e ‘ia itea to ratou [“haerea aifaito,” MN] e te taata atoa ra.’ (Philipi 4:5) Oia mau, te vai nei te tahi mau peu faaanaanataeraa huru ê roa, o te ore roa ˈtu e tano no te mau Kerisetiano mau. Taa ê atu i te reira, e tia i te taata tataitahi ia faito maitai i te mau ohipa e ia rave i te mau faaotiraa e fanaˈo ai oia i te hoê haava manaˈo tia i mua i te Atua e i te taata. (Korinetia 1, 10:31-33; Petero 1, 3:21) Eita hoi e tano ia haava ia vetahi ê no nia i te tahi mau ohipa haihai roa, aore ra ia haamau i te tahi mau ture etaeta roa o te taotia i ta vetahi ê ra e rave.b—Roma 14:4; Korinetia 1, 4:6.

Te tuhaa a te mau metua

E tuhaa faufaa roa ta te mau metua i te pae no te mau peu faaanaanataeraa. Ua papai o Paulo e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.” (Timoteo 1, 5:8; MN) No reira, e hopoia na te mau metua te horoaraa na to ratou utuafare, eiaha noa i te mau mea i te pae materia, i to te pae varua atoa râ e to te pae no te here. Tei roto atoa ïa te faataaraa i te tahi mau taime faafaaearaa maitatai.—Maseli 24:27.

I te tahi mau taime, aita teie paeau o te oraraa utuafare e tâuˈahia ra. Te na ô ra te hoê mitionare i Nigeria e: “Te vahi peapea, te faariro nei vetahi mau metua i te tau faafaaearaa mai te hoê haamâuˈaraa taime. Te faahopearaa, aita ïa vetahi mau tamarii e haapaohia nei, e no reira, e imi atu ratou i te mau hoa tia ore e te mau arearearaa tano ore.” E te mau metua, eiaha e vaiiho e ia tupu teie huru ohipa! A ara e ia fanaˈo ta outou mau tamarii i te faaanaanataeraa maitai o te faaoaoa mau ia ratou.

E tia râ ia haapao maitai. Eita hoi e tano i te mau Kerisetiano ia riro mai te mau taata e rave rahi i teie mahana, o tei “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” (Timoteo 2, 3:1-4) Oia mau, e tia ia vaiiho i te peu faaanaanataeraa i te parahiraa e au. E tia ia faaoaoa te reira ia tatou—eiaha râ ia faatere i to tatou oraraa. E tia i te mau tamarii e te mau taata paari atoa ia maiti, eiaha noa i te huru faaanaanataeraa e tano, i te faito atoa râ e tano.—Ephesia 5:15, 16.

A fanaˈo i te tahi atu mau ohipa

Te haapii nei te rahiraa o te mau peu faaanaanataeraa i auhia e te taata, ia parahi noa eiaha râ ia ohipa. A rave na i te hiˈoraa o te afata teata. Teie ta te buka ra Eaha ta outou e rave ia tupohe anaˈe outou i te tele (Beretane) e tapao ra: “Na roto i to ˈna huru, te haapii nei [te afata teata] ia tatou ia parahi noa: Ua riro hoi te peu faaanaanataeraa, e tae noa ˈtu i te haapiiraa, mai te tahi mea e apohia mai ma te tutava ore, eiaha râ na roto i to tatou iho raveraa.” Parau mau, te vai ra te parahiraa no te tahi peu faaanaanataeraa parahi noa. Tera râ, mai te peu e e haapau rahi roa te reira i te taime vata o te hoê taata, e erehia ïa oia i te tahi atu mau ravea anaanatae mau.

Te faatia ra te papai buka ra o Jerry Mander, e na ô nei e “no roto [oia] i te ui na mua ˈˈe i te tele,” i te mau taime haumani o ta ˈna i ite i to ˈna nainairaa: “Ua tupu atoa mai te hepohepo,” o ta ˈna ïa e parau ra. “E mea au ore roa, e no te au ore rahi, na te reira i turai ia ˈu ia ohipa—ia rave i te tahi mea. E taniuniu atu na vau i te hoê hoa, e haere na vau e ôri haere. E haere na vau e tue popo. E taio na vau. E rave na vau i te tahi mea. Ia feruri anaˈe au, ua riro taua mau taime haumani ra, ‘ohipa ore’ ra, ei apoo mai reira mai te mau ohipa anaanatae e pipiha mai ai.” I teie nei tau, o ta Mander Tane ïa e parau ra, te faaohipa nei te mau tamarii i te tele ei ravea ohie no te arai i to ratou haumani. “Te faaore nei te tele i te hepohepo e i te hoê â taime, i te ohipa apî o te nehenehe e iteahia mai,” o ta ˈna ïa e parau faahou ra.

No reira, e rave rahi o tei ite mai e, e mea hoona aˈe te mau ohipa o te titau i te tahi tutavaraa, eiaha râ te parahi-noa-raa, i ta ratou i manaˈo na. Ua ite mai vetahi e ua riro te taioraa haapuai e o vetahi ê, ei ohipa anaanatae roa. Te rave nei vetahi i te tahi mau ohipa faaanaanatae i te taime vata, mai te hautiraa i te hoê taoˈa upaupa, aore ra te peniraa i te hohoˈa. Te vai atoa ra te mau taime no te faanaho i te mau amuimuiraa maitatai.c (Luka 14:12-14) E mea maitai atoa te mau peu faaanaanataeraa i rapaeau. Te faatia ra te papai vea a A ara mai na! i Tuete e: “Te haere nei vetahi mau utuafare e puhapa aore ra e taiˈa aore ra te haere nei ratou e ôri haere na roto i te ururaau, e hoe na nia i te tahora pape, e hahaere na nia i te mouˈa, e vetahi atu â. Mea au roa na te mau tamarii.”

Eiaha tatou e maere i te iteraa i te mau taoˈa viivii i roto i te mau peu faaanaanataeraa. Ua papai te aposetolo Paulo e te haere nei te taata o te mau nunaa “i te haapaoraa i te parau maamaa a to ratou aau.” (Ephesia 4:17) No reira, eiaha e maerehia i te mea e, te rahiraa o te mau peu faaanaanataeraa i auhia e ratou, ua au ïa i “ta te tino e rave nei.” (Galatia 5:19-21) Teie râ, e nehenehe te mau Kerisetiano e haamataro ia ratou no te raveraa i te mau faaotiraa papu no nia i te maitairaa e te rahiraa o ta ratou mau peu faaanaanataeraa. E nehenehe atoa ratou e faanaho amui i te mau taime faafaaearaa i roto i te utuafare, e e tamata atoa i te mau ohipa apî o te faaoaoa e o te haamanaˈohia ma te au i te mau matahiti a muri aˈe. Oia mau, e nehenehe outou e fanaˈo i te mau peu faaanaanataeraa maitatai!

[Nota i raro i te api]

a E nehenehe atoa te tahi atu mau huru o te taˈo Hebera i hurihia na roto i te parau ra “ata,” e hurihia na roto i te mau parau ra “hauti,” “pûpû i te tahi arearearaa,” “faatupu i te oroa,” aore ra “arearea.”

b No te tahi atu mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te A ara mai na! o te 22 no Tiurai 1978, mau api 16-21 (Farani), e o te 8 no Titema 1995, mau api 6-8.

c No te tahi mau aratairaa a te mau Papai no nia i te mau amuimuiraa, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Atete 1992, mau api 15-20, e o te 1 no Atopa 1996, mau api 18-19.

[Hohoˈa i te api 9]

E mea hoona te mau peu faaanaanataeraa maitatai

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono