PENE 3
Na taviri e piti ia vai tamau te faaipoiporaa
1, 2. (a) Ehia maororaa i opuahia ˈi e vai noa te faaipoiporaa? (b) Nafea e itehia ˈi te reira?
I TO te Atua taatiraa i te tane e te vahine matamua na roto i te faaipoiporaa, aita e haapapuraa e e vai teie taatiraa maa taime noa. Ua atihia o Adamu e o Eva no to raua oraraa taatoa. (Genese 2:24) Teie tei haamauhia e te Atua no te hoê faaipoiporaa tura oia hoi te taatiraa ˈtu te hoê tane i te hoê anaˈe iho vahine. O te hara rahi i te pae taatiraa o te tino anaˈe iho, i ravehia e te hoê hoa aore ra toopiti atoa, te niu no roto mai i te mau Papai no te faataa, a nehenehe atu ai e faaipoipo faahou.—Mataio 5:32.
2 E nehenehe ra anei e piti taata e ora amui e a tau a hiti noa ˈtu ma te oaoa? Oia mau, te faaite ra te Bibilia e piti parau tumu faufaa, aore ra taviri, o te tauturu e ia naeahia te reira. Mai te peu e e faaohipa te tane e te vahine atoa i te reira, e matara mai ïa te uputa o te aratai i te oaoaraa e e rave rahi mau haamaitairaa. Eaha ïa teie na taviri e piti?
TE TAVIRI MATAMUA
E manuïa te faaipoiporaa ia here e ia faatura anaˈe te tahi i te tahi
3. Eaha na tootoru huru here te tia i nau hoa faaipoipo ia faatupu?
3 O te here ïa te taviri matamua. Ma te anaanatae mau, e mau huru here taa ê te faaitehia ra i roto i te Bibilia. Te tahi o te here mahanahana ïa no te hoê taata, te here e vai ra i rotopu i te mau hoa rahi. (Ioane 11:3) Te tahi atu o te here ïa e tupu i rotopu i te mau melo o te utuafare. (Roma 12:10) Te toru o te here faahinaaro ïa o te tupu mai no te hoê hoa tane aore ra vahine. (Maseli 5:15-20) E tia iho â râ e ia faatupu te hoê tane e ta ˈna vahine i teie mau huru here. Te vai nei râ te maha o te here, hau atu â i te faufaa i te tahi atu.
4. Eaha te maha o te huru here?
4 I roto i te reo tumu o te mau Papai heleni kerisetiano, o a·gaʹpe ïa te parau no te maha o teie huru here. Te faaohipahia ra teie parau i roto i te Ioane 1, 4:8, i reira te parauhia ra e: “E [here] hoi te Atua.” I te mea mau, “te [here] nei tatou ia ˈna, no te mea oia [te Atua] na tei [here] mai na ia tatou nei.” (Ioane 1, 4:19) E faatupu te hoê kerisetiano i teie huru here na mua ˈˈe no te Atua ra o Iehova e i muri iho no to ˈna mau taata-tupu. (Mareko 12:29-31) Te faaohipa-atoa-hia ra te parau a·gaʹpe i roto i te Ephesia 5:2, e na ô ra: “Ei haerea [here] to outou, mai te Mesia i [here] mai ia tatou nei, e ua horoa ia ˈna iho . . . no tatou.” Ua parau o Iesu e e itehia ˈi ta ˈna mau pǐpǐ mau na roto i teie huru here: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] [a·gaʹpe] outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) A tapao atoa i te faaohiparaa o te parau a·gaʹpe i roto i te Korinetia 1, 13:13: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] [a·gaʹpe] ïa.”
5, 6. (a) No te aha ua hau aˈe te here i te faaroo e te tiai? (b) Eaha te tahi mau tumu e tauturu ai te here e ia vai noa te faaipoiporaa?
5 Na te aha e faariro i teie here a·gaʹpe ei hau aˈe i te faaroo e te tiai? Te faaterehia ra te reira e te mau faaueraa tumu—te mau faaueraa tumu tia—tei itehia i roto i te Parau a te Atua. (Salamo 119:105) O te haapeapearaa ïa ma te miimii ore i te rave no vetahi ê i te mea tia e te mea maitai ia au i te hiˈoraa o te Atua, noa ˈtu â e tano paha i te taata e titau maira i te reira aore ra eita. E turai teie huru here i nau hoa faaipoipo ia pee i teie aˈoraa a te Bibilia: “E faaoromai te tahi i te tahi, e e faaore te tahi i ta te tahi hapa, ia pariraahia ta te tahi i te tahi; mai [“Iehova,” MN] atoa i faaore i ta outou na, e na reira atoa outou.” (Kolosa 3:13) E faatupu nau hoa faaipoipo here mau i te “[here] [a·gaʹpe], ia uˈana maite ïa [no te tahi e te tahi]: e moe hoi te hapa e rave rahi i te [here].” (Petero 1, 4:8) A tapao na e tapoˈi te here i te mau hapa. Eita râ e faaore i te reira, i te mea aore e taata e tiamâ i te hapa.—Salamo 130:3, 4; Iakobo 3:2.
6 Ia faatupu-anaˈe-hia teie huru here no te Atua e no te tahi e te tahi e nau hoa faaipoipo, e oaoa tamau noa ïa to raua faaipoiporaa, no te mea e “ore roa te [here] e mou.” (Korinetia 1, 13:8) Te here o “taua tatua nehenehe roa ra ïa.” (Kolosa 3:14) Mai te peu e ua faaipoipo oe, nafea oe e to hoa e faatupu ai i teie huru here? A taio ïa orua i te Parau a te Atua e a tauaparau no nia i te reira. A tuatapapa i te hiˈoraa here o Iesu e a tamata i te pee ia ˈna, i te feruri e i te ohipa mai ia ˈna ra te huru. Hau atu, a haere i te mau putuputuraa kerisetiano, i reira te Parau a te Atua e haapiihia ˈi. E a pure no te ani i te tauturu o te Atua no te faatupu i teie huru here hau i te maitai, e e hotu hoi teie no te varua o te Atua.—Maseli 3:5, 6; Ioane 17:3; Galatia 5:22; Hebera 10:24, 25.
TE PITI O TE TAVIRI
7. Eaha te faatura, e o vai te tia ia faaite i te faatura i roto i te faaipoiporaa?
7 Ia here mau nau hoa faaipoipo te tahi i te tahi, e faatura iho â ïa raua te tahi i te tahi, e o te faatura te piti o te taviri e oaoa ˈi te hoê faaipoiporaa. E faataahia te faatura mai te “haapaoraa ˈtu ia vetahi ê, ma te faahanahana ia ratou.” Te aˈo maira te Parau a te Atua i te mau kerisetiano, e tae noa ˈtu i te mau tane e te mau vahine: “I te faaturaraa ˈtu te tahi i te tahi.” (Roma 12:10) Ua papai te aposetolo Petero e: “Oia atoa hoi outou, e te mau tane, e parahi ia ratou ra ma te ite, i te faaturaraa ˈtu i te vahine, i te farii paruparu ra.” (Petero 1, 3:7) Te aˈohia ra te vahine e “ia auraro oia i tana tane.” (Ephesia 5:33) Ia hinaaro oe e faahanahana i te tahi, e hamani maitai ïa oe i taua taata ra, ma te faatura i to ˈna tiaraa e to ˈna mau manaˈo taa ê, ma te ineine i te faaî i te tahi noa ˈtu aniraa tano e titauhia mai.
8-10. Eaha te tahi mau huru e riro ai te faatura i te tauturu ia oaoa noa te faaipoiporaa?
8 E faaite te feia e opua ra e fanaˈo i te hoê faaipoiporaa oaoa, i te tura no to ratou hoa, e eita e “haapao i ta [ratou] anaˈe ihora, e haapao atoa râ i ta [ratou hoa] ra maitai.” (Philipi 2:4) Eita ratou e rave noa i te mea maitai no ratou anaˈe iho—o te haapao-noa-raa ïa ia ratou anaˈe. Maoti râ, e feruri maite atoa ratou eaha te mea maitai aˈe no to ratou atoa hoa. E tuu ïa ratou na mua roa i te mea e anaanataehia ra e to ratou hoa.
9 Na te faatura e tauturu i nau hoa faaipoipo ia farii e e manaˈo taa ê to te tahi e te tahi. E ere roa ˈtu i te mea tano ia titau e hoê â huru hiˈoraa o na taata toopiti i nia i te mau mea atoa. Te mea faufaa no te hoê tane e ere paha i te mea faufaa no te hoê vahine, e te mea au rahi na te hoê vahine e ere paha ta te tane e au ra. E tia râ ia raua taitahi ia faatura i te mau huru hiˈoraa e mau maitiraa o te tahi, mai te mea e vai noa te reira i roto i te mau otia o te mau ture e te mau faaueraa tumu a Iehova. (Petero 1, 2:16; a faaau e te Philemona 14.) Hau atu, e tia ia raua taitahi ia faatura i to te tahi atu tiaraa ma te ore e faariro i te tahi atu ei tumu faahaehaaraa aore ra faaoooraa, i te vahi taata aore ra ia faaea raua anaˈe iho.
10 Oia mau, te here i te Atua e i te tahi e te tahi e te faaturaraa te tahi i te tahi, o na taviri faufaa ïa ia manuïa te faaipoiporaa. Nafea ia faaohipahia i roto i te tahi o te mau tuhaa faufaa roa ˈˈe o te oraraa o nau hoa faaipoipo?
TE TIARAA UPOO E AU I TE MESIA
11. Ia au i te mau Papai, o vai te upoo i roto i te faaipoiporaa?
11 Te faaite ra te Bibilia ia tatou e ua poietehia te tane e te mau ateributi o te faariro ia ˈna ei upoo utuafare o te manuïa. No reira, e hopoia na te tane i mua ia Iehova te vai-maitai-raa o ta ˈna vahine e ta raua tamarii i te pae varua e i te pae tino. E tia ia ˈna ia rave i te mau faaotiraa aifaito e faaite ra i te hinaaro o Iehova e ia riro oia ei hiˈoraa maitai e au i te haerea paieti. “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia.” (Ephesia 5:22, 23) Te parau nei râ te Bibilia e upoo atoa to te tane, te Hoê o te mana i nia iho ia ˈna. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Teie râ to ˈu hinaaro, ia haapao outou, e o te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa.” (Korinetia 1, 11:3) E haapii te tane paari nafea ia faaohipa i te tiaraa upoo ma te pee i to ˈna upoo, oia hoi Iesu Mesia.
12. Eaha te hiˈoraa maitai roa ta Iesu i haamau no nia i te auraroraa e te faaohiparaa i te tiaraa upoo?
12 E upoo atoa to Iesu, o Iehova ïa, e ua auraro oia Ia ˈna ma te au. Ua parau o Iesu e: “Aita hoi au i imi i to ˈu iho hinaaro, o te hinaaro râ o te Metua o tei tono mai ia ˈu nei ra.” (Ioane 5:30) Auê ïa hiˈoraa faahiahia mau e! O Iesu “te tamaiti matahiapo o te poieteraa taatoa.” (Kolosa 1:15, MN) Riro maira oia ei Mesia. E riro mai atoa o ˈna ei Upoo no te amuiraa o te mau kerisetiano faatavaihia e te Arii maitihia o te Basileia o te Atua, i nia ˈˈe i te mau melahi atoa. (Philipi 2:9-11; Hebera 1:4) Noa ˈtu teie tiaraa faahiahia e teie mau tiairaa teitei, e ere o Iesu i te taata etaeta, mǎrû ore, aore ra faahepo hua. E ere oia i te taata faatere haavî o te faahaamanaˈo noa i ta ˈna mau pǐpǐ e e tia ia ratou ia auraro ia ˈna. E taata here e te aroha o Iesu, i te feia e hepohepo iho â râ. Ua na ô oia e: “E haere mai outou ia ˈu nei, e te feia atoa i haˈa rahi, e tei teiaha i te hopoia, e na ˈu outou e faaora. A rave mai i tau zugo i nia ia outou, e ia haapiihia outou e au, te mǎrû nei hoi au e te haehaa o te aau: e e noaa hoi te ora i to outou [“nephe,” MN]. Te mǎrû nei hoi ta ˈu zugo e te mâmâ nei ta ˈu hopoia.” (Mataio 11:28-30) E mea au roa ïa, ia faaea i pihai iho ia ˈna.
13, 14. Nafea te hoê tane here ia faaohipa i te tiaraa upoo, ma te pee i te hiˈoraa o Iesu?
13 E tia i te tane e hinaaro ra e ia oaoa te oraraa utuafare ia hiˈopoa maite i te mau huru maitatai o Iesu. E ere te hoê tane maitai i te taata etaeta e te haavî, o te ruri ê i to ˈna tiaraa upoo no te haamǎtaˈu i ta ˈna vahine ma te parau teiaha. E here râ oia ia ˈna ma te faatura ˈtu. I te mea, e “haehaa o te aau” o Iesu, e mau tumu hau atu ïa to te tane ia na reira no te mea, taa ê atu ia Iesu, e hapa te tane. Ia hapa oia, e hinaaro oia e ia taa ta ˈna vahine i to ˈna huru. No reira, e farii te tane haehaa i to ˈna mau paruparu, noa ˈtu e mea fifi rii ia parau e, “Ua hape au, o oe tei tano.” E mea ohie aˈe na te hoê vahine ia faatura i te tiaraa upoo o te hoê tane haehaa o te ite i to ˈna mau otia, i te hoê tane teoteo e te aau etaeta. Ei faahoˈiraa, e tia atoa i te hoê vahine faatura ia farii i to ˈna hapa ia hape anaˈe oia.
14 Ua poiete te Atua i te vahine ma te mau ateributi maitatai o ta ˈna e nehenehe e faaohipa ia oaoa te faaipoiporaa. E farii te hoê tane paari i te reira ma te ore e haaparuparu ia ˈna. E au ra e e aroha iho â te rahiraa o te mau vahine ma te taa i to vetahi ê huru, o tei titauhia hoi no te haapao i te hoê utuafare e no te aupuru i te auraa i rotopu i te taata. Te mea matauhia, mea aravihi roa te mau vahine i te faanehenehe i te fare ei vahi faaearaa. E rave rahi mau huru e mau raveraa maitatai to te “vahine maitai ra” e faataahia ra i roto i te Maseli pene 31, e ua fanaˈo rahi to ˈna utuafare i te reira. No te aha? No te mea “te tiaturi ra” te mafatu o ta ˈna tane ia ˈna.—Maseli 31:10, 11.
15. Nafea te hoê tane e faaite ai i te here e te faatura i ta ˈna vahine ia au i te Mesia?
15 Ia au i te tahi mau peu, e faarahi-roa-hia te mana o te tane, e ia ani-noa-hia ˈtu te hoê uiraa e au ra e aita oia e faaturahia ra. E faariro paha oia i ta ˈna vahine ei tîtî te huru. E itehia mai, i teie huru raveraa hape o te tiaraa upoo, te hoê taairaa fifi i rotopu ia ˈna e ta ˈna vahine e i rotopu atoa ia ˈna e te Atua. (A faaau e te Ioane 1, 4:20, 21.) I te tahi atu pae, eita te tahi mau tane e amo i te tiaraa upoo, ma te vaiiho i ta ratou mau vahine ia faatere i te utuafare. Eita te tane o te auraro mau i te Mesia e faatîtî i ta ˈna vahine aore ra e faaere ia ˈna i to ˈna tura. Maoti râ, e pee oia i te here o Iesu o te faatusia ia ˈna iho e e rave oia mai ta Paulo i aˈo: “E te mau tane ra, e [here] outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i [here] i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” (Ephesia 5:25) Ua here roa o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ e ua pohe oia no ratou. E tamata te hoê tane maitai i te pee i teie haerea miimii ore, ma te imi i te maitai o ta ˈna iho vahine, eiaha râ e titau noa i ta ˈna vahine ia haapao mai ia ˈna. Ia auraro te hoê tane i te Mesia ma te faaite i te here e te faatura e au i te Mesia, e hinaaro iho â ïa ta ˈna vahine e auraro ia ˈna.—Ephesia 5:28, 29, 33.
TE AURARO E AU I TE VAHINE
16. Eaha te mau huru maitatai te tia i te hoê vahine ia faaite i roto i to ˈna taairaa e ta ˈna tane?
16 Maa taime i muri iho Adamu i te poieteraahia, “ua parau ihora te Atua ra o Iehova, E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.” (Genese 2:18) Ua poiete te Atua ia Eva ei “tauturu au,” eiaha ei faatitiauˈa. Eita te faaipoiporaa e tia ia faaauhia i te hoê pahi e piti aˈe raatira e tataˈu ra. E faaohipa te tane i to ˈna tiaraa upoo ma te here, e e tia i te vahine ia faaite i te here, te faatura, e te auraro ma te hinaaro mau.
17, 18. Eaha te tahi mau huru e riro ai te hoê vahine ei tauturu mau no ta ˈna tane?
17 Teie râ, e titauhia te hoê vahine maitai hau atu i te auraro noa. E tutava oia ia riro ei tauturu mau, ma te turu i ta ˈna tane i te mau faaotiraa o ta ˈna e rave. Parau mau, e mea ohie aˈe ia farii-anaˈe-hia ta ˈna mau faaotiraa. E ia ore noa ˈtu e fariihia, e nehenehe te turu-maite-raa oia i te mau faaotiraa a ta ˈna tane e tauturu e ia manuïa mai.
18 E nehenehe te hoê vahine e tauturu i ta ˈna tane ia riro ei upoo maitai i roto i te tahi atu mau tuhaa. E nehenehe oia e faaite i to ˈna mauruuru no ta ˈna mau tutavaraa i te raveraa i te upoo, eiaha e amuamu ia ˈna aore ra e turai ia ˈna ia manaˈo e eita roa ˈtu o ˈna e nehenehe e haamâha ia ˈna. I roto i to ˈna mau taairaa e ta ˈna tane ma te hoê feruriraa maitai, e tia ia ˈna ia haamanaˈo e “o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua,” eiaha ïa i mua i te mata o ta ˈna tane anaˈe. (Petero 1, 3:3, 4; Kolosa 3:12) Nafea ïa mai te peu e aita te tane i roto i te parau mau? To roto i te parau mau aore ra aita, te faaitoito maira te mau Papai i te mau vahine e “ia [here] i ta ratou mau tane, ia [here] hoi i ta ratou mau tamarii; ia mamahu noa, ia maitai, ia parahi i te utuafare, ia hamani maitai, ia auraro maite i ta ratou iho mau tane, ia ore ia faainohia te parau a te Atua.” (Tito 2:4, 5) Ia hauti noa ˈtu te haava manaˈo, e ohie aˈe te hoê tane aita i roto i te parau mau i te faatura i te tiaraa o ta ˈna vahine ia faaitehia te reira ma te “mǎrû e te auraro maite.” Ua “noaa mai” te tahi mau tane aita i roto i te parau mau “i te haapao maitai o ta ratou mau vahine, eiaha ˈtu â te parau; i te hiˈoraa mai ratou i ta [ratou] haapaoraa viivii ore i apiti-atoa-hia i te mǎtaˈu.”—Petero 1, 3:1, 2, 15; Korinetia 1, 7:13-16.
19. Ia ani noa ˈtu te hoê tane i ta ˈna vahine ia ofati i te ture a te Atua, e nafea ïa o ˈna?
19 E ia ani noa ˈtu te hoê tane i te tahi mea opanihia e te Atua i ta ˈna vahine, e nafea ïa? Ia tupu noa ˈtu te reira, e tia ia ˈna ia haamanaˈo e o te Atua to ˈna Faatere matamua. E rave oia i te hiˈoraa o te mau aposetolo i te aniraahia ratou e te hui mana ia ofati i te ture a te Atua. Te faatia ra te Ohipa 5:29 e: “Ua parau atura Petero e te mau aposetolo atoa ra, na ô atura, O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”
TE APARAURAA MAITAI
20. Eaha te tahi tuhaa faufaa i reira e titauhia ˈi te here e te faatura?
20 E titau-atoa-hia te here e te faatura i roto i te tahi atu tuhaa o te faaipoiporaa—te aparauraa. E tauaparau te hoê tane here e ta ˈna vahine no nia i ta ˈna mau ohipa, mau fifi, mau huru hiˈoraa no nia i te mau tumu parau e rave rau. Tera iho â ta ˈna e hinaaro ra. E faaite te hoê tane o te rave i te taime no te paraparau i ta ˈna vahine ma te faaroo maite ia ˈna, i to ˈna here e to ˈna faatura ia ˈna. (Iakobo 1:19) Te amuamu ra vetahi mau vahine e e taime poto roa e paraparau ai ta ratou tane ia ratou. Mea peapea ïa. Parau mau, i teie tau ohipa rahi, e rave paha te tane i te ohipa e rave rahi hora i rapaeau i te fare, e no te mau tupuraa i te pae faanavairaa faufaa e rave atoa paha te tahi mau vahine i te ohipa. E hinaaro râ nau hoa faaipoipo i te faaherehere maa taime no te tahi e te tahi. Mai te peu e aita, e riro ïa raua i te ore e haapao i te tahi e te tahi. E nehenehe te mau fifi ino mau e tupu mai ia manaˈo anaˈe raua e imi i te auhoaraa au maitai i rapaeau i te faanahoraa o te faaipoiporaa.
21. Nafea te paraparauraa tano e tauturu ai e ia oaoa te faaipoiporaa?
21 E mea faufaa te huru o te aparauraa i rotopu i te tane e te vahine. “E au te parau maitai i te . . . momona i te taata nei, e ora hoi to te ivi.” (Maseli 16:24) Noa ˈtu e to roto oia i te parau mau aore ra aita, e tano te aˈoraa a te Bibilia: “Ei parau mǎrû maitai anaˈe â ta outou, ia rapaauhia i te miti ra,” oia hoi, ei peu maitai. (Kolosa 4:6) E mahana fifi anaˈe to te tahi, e nehenehe maa parau maitai, au maite a to ˈna hoa e haamaitai rahi. “Mai te lemoni auro i roto i te vairaa ario ra, o te parau ïa ia parauhia i te taime mau ra.” (Maseli 25:11) E mea faufaa roa te huru taˈiraa reo e te mau parau e maitihia ra. Ei hiˈoraa, e nehenehe te tahi e ani atu ma te reo iria e te onoono: “Tapiri tena uputa!” E hau atu râ i te “rapaauhia i te miti ra” te mau parau, ma te reo mǎrû, e te taa i to te tahi huru, “A tapiri mai na i teie uputa.”
22. Eaha te mau haerea e hinaarohia e nau hoa ia vai te aparauraa maitai?
22 E manuïa te aparauraa maitai ia faaroohia te mau parau mǎrû, ia itehia te hohoˈa mata e te aparaa rima nehenehe, te aroha, te taa i to vetahi ê huru, e te here rahi. I te haaraa ia vai noa te aparauraa maitai, e tiamâraa to te tane e te vahine ia faaite raua i to raua mau hinaaro, e e riro raua ei tumu tamahanahanaraa e ei tauturu i te tahi e te tahi i te taime inoinoraa aore ra faateimaharaa rahi. “E haamahanahana ˈtu i te aau taiâ,” ta te Parau a te Atua e faaitoito maira. (Tesalonia 1, 5:14) Te tahi taime o te tane te hepohepo e te tahi atu taime o te vahine ïa. E nehenehe raua e “haamahanahana,” ma te faaitoito i te tahi e te tahi.—Roma 15:2.
23, 24. Ia maniania anaˈe, nafea te here e te faatura ia tauturu mai? A horoa i te hoê hiˈoraa.
23 Eita nau hoa faaipoipo o te faaite i te here e te faatura e faariro ei fifi rahi roa ia maniania anaˈe raua. E tutava raua eiaha roa ia “iria ˈtu” i te tahi e te tahi. (Kolosa 3:19) E tia ia raua ia haamanaˈo e “o te parau mǎrû ra tei faaore i te riri.” (Maseli 15:1) A haapao maitai eiaha e faahaehaa aore ra e faautua i te hoa o te faaite tahaa i to ˈna mau manaˈo hohonu putapû. Maoti râ, ia riro teie mau faaiteraa ei ravea ia noaa mai te ite hau atu no nia i to te tahi atu huru hiˈoraa. Ia tamata raua i te faaafaro i to raua vahi taa ê a tae atu ai i te hoê faaotiraa au maite.
24 A haamanaˈo i to Sara horoaraa i ta ˈna tane, ia Aberahama, i te hoê ravea ia afaro te hoê fifi e aita hoi i tuea i to ˈna iho mau manaˈo putapû. Ua parau râ hoi te Atua ia Aberahama: “E faaroo oe i te reo o Sara.” (Genese 21:9-12) Ua na reira o Aberahama e ua haamaitaihia o ˈna. Oia atoa, ia horoa ˈtu te hoê vahine i te hoê manaˈo taa ê i to te tane, ia tâuˈa te tane i ta ˈna parau, e tia ˈi. I te hoê â taime, eiaha ïa te vahine ia paraparau noa e tia râ ia ˈna ia faaroo i ta te tane e parau ra. (Maseli 25:24) Ia onoono anaˈe te tane aore ra te vahine ia faatia-noa-hia to te tahi e te tahi hinaaro aita ïa raua e faaite ra i te here e te faatura.
25. Nafea te aparauraa maitai e faaohie ai ia oaoa nau hoa faaipoipo i te taatiraa i te pae tino?
25 Mea faufaa atoa te aparauraa maitai no te taairaa o nau hoa no nia i te taatiraa i te pae tino. E nehenehe te haapao-noa-raa ia ˈna iho e te ereraa i te hitahita ore e faaino mau i teie taairaa piri roa o te faaipoiporaa. Mea faufaa roa te aparau-tahaa-raa e te faaoromai. Ia imi te tahi e te tahi ma te miimii ore i te maitai o te tahi atu, e varavara te taatiraa i te pae tino i te fifihia. No nia i te reira e te tahi atu tuhaa, “eiaha roa ei taata e imi i to ˈna anaˈe iho maitai, e imi râ te taata atoa i te maitai o vetahi ê atoa.”—Korinetia 1, 7:3-5; 10:24.
26. Noa ˈtu e e farerei te mau faaipoiporaa atoa i te taime maitai e te taime fifi, nafea te auraroraa i te Parau a te Atua e tauturu ai i nau hoa faaipoipo ia oaoa raua?
26 Auê ïa aˈoraa maitai roa ta te Parau a te Atua e pûpû maira e! Parau mau, e farerei iho â te mau faaipoiporaa atoa i te taime maitai e te taime fifi. Ia auraro râ nau hoa faaipoipo i te manaˈo o Iehova, mai te faaitehia ra i roto i te Bibilia, ma te niu i to raua taairaa i nia i te here e te faatura ei faaueraa tumu, e nehenehe raua e tiaturi e e oaoa tamau noa to raua faaipoiporaa. E faahanahana ïa raua te tahi i te tahi e oia atoa te Tumu o te faaipoiporaa, oia hoi te Atua ra o Iehova.