Eiaha tatou ia vare i ‘te hau e te ino ore’ ta te mau nunaa e opua nei
“E parau hoi te taata e, E hau e aita e ino” — TESALONIA 1, 5:3.
1, 2. a) No te aha te hau i riro ai ei ravea no te paari mau? b) E afaro te manaˈo o te mau faanahoraa politita tei taa ê roa hoi te tahi i te tahi i nia i te aha?
AITÂ i itehia aˈenei i te hoê ereraa i te hau mai te itehia ra i teie mahana i roto i te ao nei. Ua riaria roa te mau taata i te manaˈo mehameha o te toru o te tamaˈi rahi i rotopu i te mau nunaa nahonaho maitai hoi i te pae no te nuu e te vai ra ta ratou te mauhaa puai roa ˈˈe ia manaˈohia: te paura atomi. I te mea e e nehenehe ta ratou e faaohipa i te atome iho no te tahi mau opuaraa i te pae no te nuu, e mana ˈtura ïa to te mau nunaa no te faatupu i te hoê ati rahi i nia i te palaneta taatoa. Ua riro maira ïa te hau ei ravea no te paari mau.
2 Mea papu roa hoi te reira, no te mea te faatupuraa i te toru o te tamaˈi rahi maoti taua mau mauhaa ra, o te haapoheraa ïa ma te opua mau, i te ao taatoa nei. Fatata te taatoaraa o te huitaata nei o te haamou-roa-hia e te feia e toe mai, e pohe atu ïa ratou na roto i te mau faainoraa e tupu mai i muri aˈe i te hoê ati rahi atomi. Te taa ra hoi i te tahi mau raatira maramarama i te pae politita e no te nuu i te reira ma te riaria, e eita ratou e hinaaro e riro ei tumu no te hoê ati rahi mai teie te huru. No reira ïa te tahi mau faanahoraa politita tei taa ê roa hoi te tahi i te tahi, e manaˈo ai e mea tano ia ite mai i te hoê faaauraa, oia mau, ia pee atu i te paari o te mau nunaa o te turu nei i te manaˈo e e tiamâraa to te mau taata atoa no te ora.
3. No te aha te mau nunaa e faahiti ai i te parau ra “E hau e aita e ino!”?
3 Tera râ, aita te mau nunaa e tiaturi papu nei te tahi i te tahi. No te vai ara noa, te tapea nei ratou i te rahiraa o te puai atoa ta ratou e nehenehe e amui mai i te pae o te nuu. E nehenehe anei ïa e tiaturi e ia tahoê ratou no te parau e “Hau e aita e ino” no te mau taata atoa, na te hoê aroha mau te tahi i te tahi e aratai i te mau tia mana politita, ma te faˈi e no roto pauroa ratou i te hoê â utuafare fetii, oia hoi te fetii taata? Eita ïa, e ohipa mai râ ratou no te faaore i te mau mǎtaˈu tano mau o te huitaata nei. — Tesalonia 1, 5:3.
Te huru o te mau upoo faatere haapaoraa e o te huiraatira i mua i teie faaiteraa
4, 5. a) Mea nafea teie faaiteraa e fariihia ˈi ma te papu maitai? b) E turu te mau upoo faatere haapaoraa i taua faaiteraa ra, no te aha râ tatou e uiui ai e, e na reira atoa anei te Atua?
4 I te taime e faahitihia ˈi teie faaiteraa, ma te papu maitai, e farii-popou-hia te reira i roto i te ao taatoa nei. E haapopou te mau tia haapaoraa, e tae noa ˈtu te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, te mau katolika e te mau porotetani, i teie tapao a te mau nunaa atoa. Oia mau, noa ˈtu e eaha te tereraa o te mau ohipa, e rave iho â te mau upoo faatere haapaoraa ia nehenehe ratou e tapea noa mai i te turu o te huiraatira e e fanaˈo atoa i te tauturu e te faatura a te mau raatira politita.
5 Teie râ, e ere ïa no te mea e e turu atu te mau upoo faatere haapaoraa i taua faaauraa politita ra tei faaite-puai-hia, e turu atoa ˈtu ïa te Atua o te ao taatoa nei e o te fenua atoa hoi, i te reira. I roto i ta ratou mau fare pure, peneiaˈe paha e pure te mau ekalesiatiko i te mau pure roa roa o te haaputapû i te mafatu, i mua i te feia e turu ra ia ratou, ma te taparu i te Atua ia haamaitai mai i te mau ravea i ravehia e te mau faanahonahoraa politita no te haamau i te hau e te ino ore na te ao taatoa nei. E farii anei râ te Atua o te ao taatoa nei i taua mau pure hanahana ra ta te feia haere pure e faaroo maite atu, e faahope na roto i te “Amene” puai maitai? E nehenehe anei oia e afaro e te hoê ao tei amahamaha i te pae no te haapaoraa, inaha te faatae nei hoi teie ao i ta ˈna mau pure ia au i te mau tiaturiraa taa ê roa te tahi i te tahi a te mau haapaoraa huru rau, o te faahiti nei i teie mau pure?
6, 7. a) Ia au i te hiˈoraa a te mau ati Iuda no te tau Tahito, eaha te haerea a te amuiraa faaroo kerisetiano? b) Ia farii popou te mau upoo faatere haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaiteraa “E hau e aita e ino!”, eaha te ohipa e tupu mai i muri iho?
6 Aita ˈtu e vahi i reira e taparu-rahi-hia ˈi te turu a te Atua maoti râ i roto i te mau nunaa o te amuiraa faaroo kerisetiano. E ere râ te Atua o te ao taatoa nei te Taata teie e raatira nei i te amuiraa faaroo kerisetiano o te ohipa ra hoi ia au i te haerea o te mau Iseraela tahito ra. Ua riri aˈera teie mau taata i te huru faatereraa ta Iehova i faanaho no ratou, e manaˈo aˈera ratou e mea maitai aˈe te mau faanahonahoraa politita a te mau nunaa etene e haaati ra ia ratou i te faanahoraa a Iehova. Haere atura ratou i mua ia Samuela, te peropheta a Iehova, e ani aˈera ratou i te hoê arii no ratou. Aita ˈtura o Samuela i afaro i taua aniraa ra, e ua riri ihora oia. Tera atoa te huru mauiui ta te reira i faatupu i nia i te Atua ta ˈna e tia ra ei peropheta.
7 Ma te tano mau hoi, ua putapû roa ˈˈera Iehova i teie aniraa. Inaha, te auraa o taua aniraa nei, te patoiraa ïa i te faatereraa teotaratia ta ˈna e faatupu ra i nia ia Iseraela, mai ta te mau parau ta ˈna i parau atu i te peropheta ra o Samuela e faaite maira: “E ere hoi o oe ta ratou i faarue, ua faarue râ ratou ia ˈu, eiaha vau ei arii i nia iho ia ratou.” (Samuela 1, 8:4-9). Ua faahohoˈa maira te haerea a te mau Iseraela i te haerea a te amuiraa faaroo kerisetiano i te XXraa o te senekele. No reira, ia haapopou te mau upoo faatere haapaoraa i te faaiteraa ra “E hau e aita e ino!”, aita ïa e rea maitai aˈe, eita hoi te Atua e turu mai i te reira.
Te hoê faanahonahoraa teie e haavare nei i te huitaata nei
8. Eaha te tiaraa o te mau Hau amui i te taime a faahitihia ˈi teie faaiteraa, e i roto i tei hea auraa e haavare ai taua faanahonahoraa ra i te mau taata?
8 E nehenehe te O.N.U. (Faanahonahoraa a te mau Hau Amui) e faatiatia ia ˈna i te mea e 156 Hau melo ta ˈna i tahoê mai i teie nei mahana, fatata hoi te mau nunaa atoa. I te taime mau ra, o ratou paha te feia matamua o te faahiti i te tuô ra “E hau e aita e ino!” Tera râ hoi, te haavare nei teie faanahonahoraa a te mau nunaa atoa i te mau miria taata. No te aha hoi? No te mea eita taua hau ra, noa ˈtu e e turuhia na te mau haapaoraa atoa o te ao nei, e tae noa ˈtu te mau haapaoraa o te amuiraa faaroo kerisetiano, e riro ei hau e te Poiete o te ao taatoa nei. Inaha, e mana to ˈna no te horoa ˈtu aore ra no te faaore i te ora ia nehenehe oia ia faatitiaifaro i te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe, i nia i te raˈi e i nia i te fenua nei.
9, 10. Eaha te tiaraa a te mau Ite no Iehova i mua i te “hau” e te “ino ore” ta te mau nunaa e tamata nei i te haamau, e no te aha?
9 I roto i te parau tohu a Isaia, te faaite papu maira te Poiete e: “Te mau raˈi tau terono, e te fenua nei tau taahiraa avae.” (Isaia 66:1). Na roto i ta ratou faanahonahoraa, oia hoi te Faanahonahoraa a te mau Hau amui, aita te mau nunaa e vai ra i raro nei, i nia i to ˈna taahiraa avae, e faahanahana ra i te Atua. I te parau mau râ, te tutava nei ratou i te tapea noa i te hau e te ino ore na te ao taatoa nei na roto i te mau ravea politita e, i te paruru atoa hoi i te Hau amui. Area te mau Ite no Iehova, eita ta ratou e nehenehe e pee atu i te haerea o te ao nei e e tuu atu i to ratou tiaturiraa i roto i te mau ravea a te taata nei e ravehia no te haamau i te hau e te ino ore a te mau nunaa. Te tiaturi nei ratou i teie mau parau i papaihia i roto i te Iakobo 4:4: “E te mau faaturi tane, e te mau faaturi vahine, aore outou i ite e, o te hinaaro i teie nei ao, o taua au ore ïa i te Atua ra? E teie nei, o tei titau e ei taua oia no teie nei ao, ua taa maite ïa oia, e e enemi ïa no te Atua.”
10 Aita te mau Ite no Iehova e hinaaro ra e haafifi i te hau e te ino ore ta te mau nunaa e tamata noa nei i te haamau. Teie râ, eita ta ratou e nehenehe e faaau atu ia tiaturi mai te mau mirioni taata e imi nei i te hoê vahi tapuniraa ia nehenehe ratou e paruruhia ia tupu taue anaˈe mai te mau ati rahi roa ˈˈe o te Tuatapaparaa, e mau ati o te tapao ˈtu hoi i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei (Mataio 24:21). Oia mau, na te amuiraa apî o te mau mea tei tǎpǔhia mai e te Atua e haamau i te ino ore na te ao taatoa nei i raro aˈe i te faatereraa a te “[Tamaiti hui arii] no te hau”, o Iesu Mesia. — Isaia 9:6, 7.
11. I muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, mea nafea to te mau upoo faatere haapaoraa i te fariiraa i te faaauraa e haamau i te Totaiete a te mau Nunaa?
11 Te haapapu maira te Tuatapaparaa e aita te mau opuaraa taata nei no te haamau i te hau, i manuïa. Te haamanaˈo ra tatou e, i te hopea o te Tamaˈi rahi Matamua, i te matahiti 1918 ra, ua faaauhia maira e ia haamauhia te Totaiete o te mau Nunaa ia ore te tahi â tamaˈi rahi ia tupu mai. Ua farii popou ihora te Apooraa a te mau Ekalesia a te Mesia i te fenua Marite, i teie faaauraa na roto i teie mau parau: “E ere noa teie huru Totaiete i te hoê ravea no te ohipa politita; e tia politita râ oia no te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei.” Tera râ, ua hopoi mai anei taua faanahonahoraa ra tei faahua parau e e tia politita oia no te Basileia o te Atua i nia i te fenua nei, i te hoê hau e te ino ore o tei ore i hope i nia i te fenua nei?
12. a) Mea nafea te Apokalupo 17:3, 8 i te tupuraa? b) O vai teie e tamau noa nei i te parahi i nia i te “puaa uteute ra”, e ehia â maororaa?
12 Te faahohoˈa nei te Totaiete o te mau Nunaa i te “puaa uteute” taipe ra tei faataahia i roto i te Apokalupo pene 17, e tei nia hoi ia ˈna te vahine faaturi rahi ra, o “Babulonia Rahi”, i te parahiraa. Ua topa hoi oia i roto i “te abuso” i te matahiti 1939 ra, a tupu ai te Piti o te Tamaˈi rahi, e ua tia aˈera i te vahine faaturi e parahi ra i nia i to ˈna tua, ia pou i raro. I muri aˈe, i te hopea o te Piti o te Tamaˈi rahi, i te matahiti 1945 ra, ua haamauhia ˈtura te Faanahonahoraa a te mau Hau amui no te mono mai i taua Totaiete o te mau Nunaa tei roohia i te ati. I te mea e mea rahi aˈe te mau melo o te O.N.U. i to te S.D.N., mea puai roa ˈˈe ïa oia e e tiaturi-rahi-hia aˈe oia e te taata. No reira, a na raro mai ai taua “puaa uteute” taipe ra “mai raro mai i te abuso ra”, i te matahiti 1945, ua paiuma faahou atura te vahine faaturi taipe, o “Babulonia Rahi”, i nia i to ˈna tua e, ma te haama ore, ua parahi noa aˈera oia i reira e tae roa mai i teie nei mahana (Apokalupo 17:3, 5, 8). Teie râ, mai tei faaitehia mai i roto i te Apokalupo 17:16 e tae atu i te 18:24, ua fatata roa oia i te topa, mai teie atu nei. No te aha râ hoi?
13. a) Eaha te mau Hau amui? b) Ua faahohoˈahia ratou i te aha i mutaa ihora?
13 Ua riro mau te Hau amui i teie nei ei taatiraa no te ao atoa nei o te patoi ra i te Atua ra o Iehova e i ta ˈna mau Ite i nia i te fenua nei. Ua riro mau â ratou ei opuaraa ino, no te mea ua tahoê te mau raatira o te mau nunaa no te totoâ i te faanahonahoraa ite-mata-hia a te Atua ra o Iehova i teie nei taime “[hopea o te amuiraa o te mau mea nei]”. Ua faahohoˈahia teie tahoêraa na roto i te opuaraa ino i faaitehia i roto i te Isaia 8:12. — Mataio 24:3.
E fariu anaˈe i nia ia Iehova ia itehia mai ia tatou te hau e te ino ore
14. No te aha te basileia o na opu hoê ahuru o Iseraela ra i tahoê ai ia Arama, e tei mua ˈtura ïa te basileia o Iuda i tei hea fifi?
14 Na mua ˈˈe i te anotau o Isaia, ua amahamaha ihora na opu ahuru ma piti ra o Iseraela i te pae no te faatereraa arii. Ua tupu na taua amahamaharaa ra i muri aˈe i te faatereraa arii hanahana a Solomona. Ua faataa ê aˈera na opu hoê ahuru no apatoerau ia ratou no te haamau i tei piihia i muri iho te basileia o Iseraela, o Samaria hoi te oire pû. Ua tamau noa aˈera na opu e piti e toe ra, te mau opu o Iuda e to Beniamina, i te auraro i te opu hui arii ra o Davida, tei Ierusalema hoi te terono. I muri aˈe, ua riri aˈera te basileia o na opu hoê ahuru no Iseraela i te basileia o na opu e piti ra no Iuda. Ua tahoê aˈera hoi oia i te fenua Arama, o Damaseko hoi te oire pû, no te faatahuri atu i te basileia o Iuda e no te faatere ia ˈna. E tia anei i te basileia o Iuda ia amui atoa ˈtu i roto i te tahi â nunaa puai no te patoi atu i te nunaa o Iseraela, tei tahoê atu hoi i te hoê nunaa etene,ia Arama? — Isaia 7:3-6.
15. a) Eaha te manaˈo ta te tahi mau taata no te basileia o Iuda i turu na, e eaha ïa ta te reira i faaite papu mai? b) Na roto i tei hea mau parau to te peropheta Isaia faautuaraa i to ratou haerea?
15 I roto i te basileia iti no Iuda, ua ere aˈera vetahi pae i te faaroo ia Iehova, te Atua o to ratou nunaa. I to ratou manaˈo, e tia hoi ia titau i te tauturu a te hoê basileia etene puai, ia faanaho i te hoê opuaraa ino e o ˈna. Ma te faataa i te manaˈo no nia i te hoê taatiraa ino i rotopu i te basileia o Iuda tei auraro ia Iehova e te hoê basileia o te ao paieti ore, ua parau aˈera vetahi pae “E amuiraa [opuaraa ino]” i te feia no te basileia o Iuda e haamarirau râ. Ua faaite tahaa maira ïa ratou i to ratou ereraa i te faaroo e te tiaturi ia Iehova, te Atua no ˈna hoi te hiero e vai ra i Ierusalema. Ua faauruahia maira te peropheta Isaia no te faautua i taua opuaraa ino ra. Te taio nei tatou i roto i te irava 12 o te pene 8 Isa 8:12 no ta ˈna buka ra: “Eiaha outou e parau e, E amuiraa, i te mau mea ta teie nei feia e parau nei, E amuiraa; eiaha hoi outou e mǎtaˈu i ta ratou e mǎtaˈu ra; eiaha hoi e horuhoru.”
16, 17. I te tau Tahito ra, auaa te aha i nehenehe ai te nunaa a Iehova e fanaˈo i te hau e te ino ore mau, e mea nafea te reira i te haapapuraahia a haamǎtaˈu ai te arii asura, o Senakeriba, ia Ierusalema?
16 Auaa te mau auraa i faatupuhia e te faufaa e taati ra i te feia no te basileia o Iuda ia Iehova, i noaa mai ai ia ratou te hau e te ino ore. Ua faaite-papu-hia ˈtura te reira i to te arii no Asura ra o Senakeriba tonoraa ˈtu e toru o ta ˈna mau tia no te faaue i te arii Hezekia e te nunaa ia auraro ia ˈna. Ua tia ˈtura te taata toroa e te afai parau no Asura ra o Rabasake, i mua i te mau patu no Ierusalema e ua faaino atura i te Atua ra o Iehova, no te tamata i te haaparuparu aore ra i te faaore i te tiaturi ta te mau ati Iuda i tuu i roto Ia ˈna. No to ˈna mauiui rahi i te mau faainoraa i parauhia no nia i te Atua ora mau ra, o Iehova, e ma te ite papu e ua riro te nuu puai no Asura ei ati no Ierusalema, haere atura te arii Hezekia i te hiero e hohora ihora i te mau ohipa i te Atua ra o Iehova. No to ˈna oaoa i to ˈna iteraa i te arii ia faaite i te hoê faaroo rahi e ia ani i te hoê haapapuraa no to ˈna faatereraa arii na te ao taatoa nei, ua faaroo aˈera Iehova i ta ˈna pure. Ua haapapu ihora ta ˈna peropheta o Isaia i taua pahonoraa no ô mai i te Atua ra na roto i ta ˈna mau parau. Mai ta te arii Hezekia ra i faaue na, aita i pahonohia ˈtu te hoê aˈe parau i te mau parau haamǎtaˈu a te taata toroa no Asura ra, o Rabasake. — Te mau Arii 2, 18:17-36; 19:14-34.
17 Eita e ore e no to ˈna maere rahi i te mea hoi e aita i pahonohia mai, hoˈi atura o Rabasake i te vahi puhaparaa a Senakeriba o te aro ra ia Libena (Te mau Arii 2, 19:8). I muri aˈe i to ˈna faarooraa i te faataaraa a to ˈna tia, ua hapono atura o Senakeriba ia Hezekia i te tahi mau leta faariaria e faaara ra hoi e: “Eiaha to Atua, ta oe e tiaturi na, e haavare mai ia oe ra, i te na ôraa mai e, E ore Ierusalema e tuuhia ˈtu i te rima o te arii o Asura ra.” (Te mau Arii 2, 19:9, 10). I muri aˈe râ i te taperaa mahana, ua faaite ihora Iehova i te hoê patoiraa rahi i te mau parau a te afai parau asura ra, o Rabasake, e ua pahono atura oia iho i te mau leta faariaria a Senakeriba no te haapapu e mea puai aˈe Oia i te atua emepera ra a te mau Asura. Teie te hopea o te faatiaraa i taua ohipa ra, i papaihia i roto i Te mau Arii 2, 19:35: “Ua haere ihora te hoê melahi a Iehova i taua rui ra i rapae, ua rave ihora i to te puhapa Asura ra hoê hanere e vau ahuru ma pae i te tausani, e ia tia te feia i toe ia poipoi aˈe, inaha, e tupapau anaˈe.” I te aahiata, i to te feia Asura tei ora mai, araraa mai, e te vai atoa ra hoi i rotopu ia ratou o Senakeriba e peneiaˈe atoa paha o Rabasake, ite aˈera ratou i te hoê ohipa riaria mau: ua î roa hoi te fenua i te mau taata i pohe i roto i te aroraa i te Atua ra o Iehova.
18. a) Eaha ˈtura te ohipa i roohia i te arii teoteo ra, o Senakeriba? b) Eaha te haapapuraa ta te mau Ite no Iehova no to tatou nei tau e ite ra i roto i teie faatiaraa no te tuatapaparaa?
18 I te mea e aita ta ˈna mau opuaraa teoteo no te aro atu i te faanahonahoraa a Iehova i manuïa e ma te haama rahi atoa hoi, hoˈi oioi atura o Senakeriba, “ma te mata haama”, i Nineve, to ˈna oire pû, e ua taparahihia ˈtura oia i reira na e piti o ta ˈna na tamarii (Paraleipomeno 2, 32:21; Te mau Arii 2, 19:36, 37). Aita roa ˈtu te Hau emepera asura i haamǎtaˈu faahou mai i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova. Ua riro mau â taua upootiaraa ra ei haapapuraa hanahana mau no te tia-mau-raa o te faatereraa arii na te ao taatoa nei a te Atua Teitei ra. Hau atu, ua riro te parururaa ta Ierusalema i fanaˈo na, ei faahiˈoraa nehenehe roa e faaite ra i nia ia vai e tia i te mau Ite no Iehova no to tatou nei anotau ia fariu tia ˈtu ma te tiaturi, no te fanaˈo i te hoê hau e te ino ore mau o te ore roa ˈtu e aueue — eiaha ïa i nia i te hoê amuiraa politita, i nia râ i te Atua ra o Iehova.
Eiaha tatou ia vare
19. Eaha ta te Totaiete Watch Tower e tamau noâ i te rave?
19 No te tauturu ia tatou ia ore tatou ia vare, e tamau noâ te Totaiete Watch Tower i te haaparare i te mau faaararaa i te taime mau ra i roto i te mau vea e te mau buka ta ˈna e nenei ra. Eita ïa te feia e taio atu i taua mau buka ra e vaiiho ia ratou ia haavarehia e te faaiteraa teoteo i mua nei, oia hoi “E hau e aita e ino!” ta te mau nunaa no te amuiraa o te mau mea nei e faahiti mai.
20. No te aha eita roa ˈtu te mau Ite no Iehova e faaitoito i ta ratou mau taata-tupu ia tiaturi i ‘te hau e te ino ore’ te fatata roa i te faahitihia, e ua tae te taime no te haapao i te aha?
20 Eita roa ˈtu ta te mau Ite no Iehova e nehenehe e faaitoito i to ratou mau taata-tupu ia tiaturi i ‘te hau e te ino ore’ ta te mau nunaa e faaite papu mai; eita atoa ratou e haapopou i te feia e opua nei i ‘te hau e te ino ore’ na te mau nunaa atoa mai te peu e e hinaaro ratou e fanaˈo noâ i te haamaitairaa a te Atua ra o Iehova. No reira ratou e haapao maite ai eiaha ratou ia tahoê atu i te mau nunaa no teie amuiraa o te mau mea nei. E haamanaˈo noa ratou e ua faura mai te hoê “nunaa” apî, tei haere mai i rapae e tei taa ê i te Totaiete a te mau Nunaa, i muri aˈe i te Tamaˈi rahi Matamua, i te matahiti 1919 ra. Te tamau noa ra teie “nunaa” apî i te haere i te rahi e i te parare i nia i te fenua taatoa, mai tei faaite-atea-hia mai i roto i te Isaia 60:22: “E riro te mea iti haihai ei tausani; e o tei riirii ra e riro ei fenua itoito: na ˈu, na Iehova, e faatupu etaeta i te reira, i to ˈna tau.” Oia mau, ua tae mai ïa te taime no te mau taata atoa, ia haapao ia ore ratou ia vare i ‘te hau e te ino ore’ ta te mau nunaa e opua nei.
Eaha ta outou e pahono?
◻ Ma te papu maitai, eaha te fariiraa a te mau taata i mua i te faaiteraa ra “E hau e aita e ino!”?
◻ Eaha ta te “amuiraa [opuaraa ino]” tei faataahia i roto i te Isaia 8:12 e faahohoˈa ra?
◻ I roto i tei hea auraa te O.N.U. e haavare ai i te mau taata?
◻ No te aha eita te mau Ite no Iehova e vaiiho ia ratou ia varehia?
[Hohoˈa i te api 11]
Mea papu maitai o te O.N.U. to mua roa ia faaite te mau nunaa i te parau ra “E hau e aita e ino!”.
[Hohoˈa i te api 14]
Ua faahiti aˈera te taata toroa asura ra, o Rabasake, i te mau parau faaino i nia i te Atua o Iseraela, ua faaite maira râ te tereraa o te mau ohipa i muri aˈe e, no ô noa mai te hau e te ino ore mau i te Atua ra o Iehova.