VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • 23raa o te tuhaa: mai te matahiti 1945—Fatata roa te haapaoraa hape i te faautuahia
    A ara mai na! 1989 | Titema 8
    • I roto i to tatou nei ui, tei mua te hau emepera rahi a te haapaoraa hape i te hoê ati o te fatata roa i te tairi ia ˈna. I teie nei â, te faaineine ra ‘te mau nuu e haaati ra’ i te faatupu i te haavaraa a te Atua. Ia au i te hiˈoraa o te mau nuu roma o te senekele I, o tei faauehia e tapea i te pax romana (hau roma), ua riro atoa ratou ei mauhaa e titauhia ra ia paruru i te hau. Te faaite maira te mau tohu a te Bibilia e e faaohipa o Iehova i te mau nuu tamaˈi a te mau Hau melo o te Faanahonahoraa a te mau Hau amui no te faaoti i ta ˈna ohipa e te amuiraa faaroo kerisetiano, i faahohoˈahia e te Ierusalema tahito ra, e tae noa ˈtu e te toea o Babulonia Rahi. — Apokalupo 17:7, 16.

      Afea te reira e tupu ai? Ua papaihia te pahonoraa i roto i te Tesalonia 1, 5:3, e na ô ra e: “E parau hoi te taata e, E hau, e aita e ino, ei reira ra ratou e roohia-noa-hia mai ai e te pohe oioi, mai te vahine hapu ia roohia i te mauiui ra, e e ore roa ratou e ora.”

      “Te maˈi pee o te hau”

      I te matahiti 1988 ra, ua parau aˈera te papai parau tahito a te Hau marite o George Schultz e: “Te uˈana noa ra te hau na te mau vahi atoa.” Area te hoê taata aravihi i te pae no te politita a te mau hau ěê ra, ua faahiti ïa oia i te parau no te “maˈi pee o te hau”. Teie te uiraa ta te hoê vea hebedoma rahi helemani Die Zeit i faahiti: “E nehenehe anei e manaˈo e e tapao teie na matahiti hoê ahuru hopea o teie senekele ati rahi, i te hopea o te haamouraa e te omuaraa o te hoê anotau hau no te patu-faahou-raa?” Area te vea Time ra, te na ô ra oia e: “Te opuahia ra te hau i rotopu ia Irania e ia Irakia, i Cambodge, i Afghanistan, i Afirika Apatoa e tae roa ˈtu i Marite no ropu.”

      I roto i teie matahiti e hope nei, ua faahiti-pinepine-hia atoa i te parau no te hau. Teie te parau i papaihia e te hoê papai vea a te vea helemani ra Süddeutsche Zeitung i te avae febuare ra: “Mai te area matahiti 1985 mai, ua ô atu tatou i roto i te hoê anotau i reira te mau puai rahi i te raveraa i te hoê ohipa rahi aˈe i te faaore-noa-raa i te feii. (...) Aita e vahi o te fenua nei i reira aore te manaˈo o na puai rahi toopiti ra i tuea. (...) Inaha, mea maitai roa te opuaraa no a muri aˈe e ua papu maitai atoa na pae e piti nei. A tahi ra te mau faanahoraa maitai e ravehia ˈi i roto i te hoê area taime poto roa.”

      Mai te peu e e hoˈi faahou tatou e ono noa matahiti i muri, e ere roa ˈtu te mau opuaraa i te mea maitai, ia au i ta te papai vea o Roy Larson i parau: “I roto i te matahiti 1983, ua tiaoro noa na te mau upoo faatere haapaoraa o te ao nei e ‘E hau, e hau!’, tera râ, aita te hau i tupu.” Ua riro anei te mau ohipa maere mau i tupu na te ao nei i muri iho mai, ei tupuraa o te mau parau a Tesalonia 1, 5:3? Eita ta tatou e nehenehe e parau. Teie râ, mea papu maitai e, i teie mahana, i te avae titema 1989, ua piri roa tatou i te taime e ite ai tatou i te tupuraa o te tuô “Hau e aita e ino”.

      Te haa nei te mau upoo faatere haapaoraa — No te aha?

      Mai ta Larson e faaite ra, ua faaô roa te mau upoo faatere haapaoraa ia ratou i roto i te maimiraa i te hau. Ma te faataa faahou mai i ta ˈna tuatapaparaa no nia i te matahiti 1983, ua faahiti oia i te “tere pereninaraa no te hau” o tei aratai i te pâpa Ioane-Paulo II i Marite no ropu e i Antilles. I taua matahiti ra, ua fariihia te hoê rata faaroo, “Te titauraa i te hau”, i te apooraa hau fenua a te mau epikopo katolika marite. I muri noa iho, ua farii aˈera te mau tia no hau atu i te 300 Ekalesia tei haere mai 100 fenua mai, i te hoê opuaraa mai teie te huru i te onoraa o te rururaa rahi a te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia. E rave rahi mau pǔpǔ evanelia tei faaô atoa ˈtu ia ratou i roto i te ohipa o ta Larson e parau ra “te tapitapiraa rahi no te hau”.

      I te taime a haamauhia ˈi oia i te matahiti 1948 e i te taime a tupu ai ta ˈna apooraa no 1966, ua patoi uˈana aˈera te Apooraa eukumene a te mau Ekalesia i te faaohiparaa i te mau mauhaa tamaˈi apî. Oia atoa, ua faaô atu te mau ahuru rahiraa ekalesiatiko e feia tuatapapa i te parau no nia i te Atua i roto i te hoê aroraa no te haamau i te hau, mai te taata porotetani e tuatapapa ra i te parau no nia i te Atua o Helmut Gollwitzer. I roto i te hoê tumu parau i neneihia i te omuaraa o teie matahiti no te 80raa o te oroa fanauraa o Gollwitzer, ua faahiti te hoê vea hebedoma porotetani no Helevetia i teie taata Helemani mai te hoê “taata tuatapapa i te parau no nia i te Atua e faaite tahaa ra i to ˈna manaˈo i te pae politita, o te aro tamau nei no te haamau i te hau”. Te na ô faahou ra teie vea e: “Na roto i ta ˈna haapiiraa e to ˈna itoito i te pae politita, ua faaohipa o ˈna i te hoê mana rahi i nia i te mau taata tuatapapa i te parau faaroo e rave rahi, e tae noa ˈtu i nia i te pǔpǔ e aro ra no te hau i roto i te Ekalesia.”

      Ia au i ta ˈna Pǎpǎ ture, te titauhia ra te mau Hau amui ia “paruru i te hau e te ino ore na te ao nei”, e no reira, ua faaoti teie faanahonahoraa i te matahiti 1986 ei Matahiti no te hau na te ao nei. Ia au i te mau parau i faahitihia na mua ˈtu, eita iho â ïa e maerehia i te mea e ua turu o Babulonia Rahi ma te itoito mau i teie faanahoraa. I taua matahiti ra, ua putuputu te pâpa, te arii epikopo no Cantorbéry, e oia atoa e 700 mau upoo faatere haapaoraa — tei roto atoa te mau “kerisetiano”, te feia faaroo i te Bouddha, te mau hindous, te mau mahometa, te feia animistes no Afirika, te mau Inidia marite, te mau ati iuda, te mau sikhs, te mau zoroastriens, te mau shintoïstes e te mau jaïns —, i Assise, aita i atea roa ia Roma, no te pure ia haamauhia te hau.

      I te avae tenuare 1989 ra, ua faaite te Sunday Telegraph no Sydney e ua putuputu te “feia faaroo i te Bouddha, te mau kerisetiano, te mau hindous, te mau ati iuda, te mau mahometa, te mau sikhs, te mau porotetani unitaires, te feia faaroo ia Confucius, te mau jaïns, te mau shintoïstes, te mau taoïstes, te mau zoroastriens, e oia atoa te mau melo o te faaroo bahaïe e te faaroo rāja-yoga”, i Melbourne no te paeraa o te Apooraa rahi a te mau haapaoraa no te haamau i te hau. Teie te tahi tapao papu, “ua faˈi na hau atu i te 600 tia no 85 fenua (...) e, ua riro te mau feiiraa no roto mai i te mau taa-ê-raa i te pae faaroo ei hoê o te mau tumu matamua e tupu ai te tamaˈi mai mutaa ihora mai â, e mea peapea roa ïa te reira”.

      Te haapapu ra te faaôraa ˈtu te haapaoraa ia ˈna i roto i te maimiraa i te hau i teie parau a Dag Hammarskjöld, papai parau rahi tahito a te mau Hau amui: “Te haere apipiti nei te Faanahonahoraa [a te mau Hau amui] e te mau Ekalesia no te turu atu i te tutavaraa a te mau taata itoito atoa, ma te ore e haapao i ta ratou mau tiaturiraa aore ra to ratou faaroo, no te haamau i te hau i nia i te fenua nei.”

      Tera râ, e aratai tia ˈtu ta ˈna mau patoiraa, ta ˈna mau faaiteiteraa, e tae noa ˈtu ta ˈna mau ravea aravihi roa ˈˈe no te faaô atu ia ˈna i roto i te ohipa politita, ia Babulonia Rahi i to ˈna paua. Inaha, ua riro ê na ta ˈna mau ohipa e rave ra ei tumu no te mau feiiraa ino roa, mai ta Albert Nolan, te hoê taata dominicain no Afirika Apatoa i farii aita i maoro aˈenei: “No te haamau i te hau, ia au i te hinaaro o te Atua, hoê noa ïa ravea papu: te faaôraa ˈtu ïa i roto i te aroraa. (...) Mai te peu e e hinaaro tatou e upootia i te faaiti mai i te mau mauhaa tamaˈi, aita te aroraa ˈtu i te hau faatere e nehenehe e apehia.”

      Ia tamau noa ïa o Babulonia Rahi i te taˈi no te haamau i te hau. Ia tamau noa te pâpa i te faatae i ta ˈna parau aroha matauhia urbi et orbi (i te oire [no Roma] e i te ao taatoa nei) ia tupu te mau oroa no Noela e no te Pakate. Ia tamau noa oia i te tiaturi, mai i te avae me i mairi aˈenei, e ua riro te mataˈi haumǎrû e puhi ra i nia i te mau auraa politita ei pahonoraa a te Atua i te mau pure a te mau “kerisetiano”. Noa ˈtu e e tahana noa o Babulonia Rahi i ta ˈna mau parau no te hau e ia faahua parau o ˈna e te fanaˈo ra oia i te farii-maitai-raa o te Atua, eita roa ta ˈna mau ohipa haamanii toto i rave i mutaa ihora e faaorehia. Te haapapu ra hoi teie mau ohipa e na ˈna e haafifi ra i te haamauraahia te hau — te hau i rotopu i te taata, te hau atoa râ i rotopu i te taata e te Atua. Na roto i te hoê huru ite-maitai-hia aore ra na roto i te tahi ravea huna, ua riro o Babulonia Rahi ei tumu no te mau fifi atoa o te huitaata nei!

      Auê te maamaa e ia ite tatou i te haapaoraa hape i te tamau-noa-raa i te aro, ma te tahoê atu i te mau Hau amui no te haamau i ‘te hau e te ino ore’ o te aratai tia ˈtu ia ˈna i roto i te haamouraa! Ia faaore-roa-hia te haapaoraa hape, e faahanahanahia ïa te Atua o te haapaoraa mau, o tei parau e: “Eiaha e vare, e ore te Atua e noaa i te haavare, o ta te taata e ueue ra, o ta ˈna â ïa e ooti mai.” — Galatia 6:7.

  • Te maimiraa i te hau e te ino ore
    A ara mai na! 1989 | Titema 8
    • Te maimiraa i te hau e te ino ore

      Ia au i to ratou naturaraa, te titau nei iho â te mau taata i te hau e te oraraa peapea ore, tera râ, mea pinepine, aita taua titauraa nei i haamâhahia i roto i te roaraa o te Aamu. Teie râ, i te mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia mai te mau ohipa faahiahia mau i te pae no te maimiraa i te hau, mai ta te mau parau i muri nei e faaite ra:

      1985: (Atopa) Ua faatupu te mau Hau amui i te oroa no te faahanahana i to ratou haamauraahia a 40 matahiti i teie nei e ua faaoti ratou i te matahiti 1986 ei Matahiti no te hau na te ao atoa nei.

      (Novema) Ua farerei o Gorbatchev Tane e o Reagan Tane i te farereiraa matamua a te mau nunaa puai rahi tei haamauhia a ono matahiti i teie nei; ua faahiti o Reagan Tane i te parau no te hoê “haamataraa apî”.

      1986: (Tenuare) Ua ani o Gorbatchev Tane e ia faaorehia te mau mauhaa tamaˈi atomi atoa mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te matahiti 2000.

      (Setepa) Ua tarimahia te hoê faaauraa parau i te Apooraa no nia i te ino ore e te tahoêraa i Europa (o tei haaputuputu mai e 35 nunaa, oia hoi te fenua Marite, te Canada, te fenua Rusia e te mau Hau faatere atoa no Europa maori râ o Albanie) no te faaiti i te haamǎtaˈuraa o te hoê tamaˈi e tupu hape noa ˈtu.

      (Atopa) Aita te farereiraa Reagan-Gorbatchev i Islande i manuïa, noa ˈtu e, ia au i te faatere rusia, fatata roa “te mau opuaraa rahi aita i itehia aˈenei i roto i te Aamu” i te faaotihia.

      1987: (Tenuare) Ia hiˈohia te politita a te glasnost (te huna-ore-raa i te ohipa), mai te huru ra e e haamata te hoê anotau apî i te fenua Rusia.

      (Mati) I roto i te roaraa e 12 matahiti, a tahi ra te hoê faatere hau matamua beretane e tere ai i Moscou.

      (Titema) Ua tarima o Gorbatchev Tane e o Reagan Tane i te hoê faaauraa parau F.N.I. (Puai atomi atearaa aifaito noa.)

      1988: (Mati) Ua tarima te Nicaragua e te mau contras patoi i te mau communistes i te hoê parau no te faaea i te aroraa, o te omuaraa ïa o te mau faaauraa parau no te faaore roa i te tamaˈi.

      (Eperera) Ua faaite te fenua Rusia e e faarue ta ˈna mau nuu i te fenua Afghanistan i te avae febuare 1989. Ua farii te fenua Etiopia e te fenua Somalie e e faaea raua i te tamaˈi.

      (Me) Ua faaite te fenua Viêt Nam e e faarue e 50000 o ta ˈna mau faehau i te fenua Cambodge hou te hopea matahiti, e te toea o te faehau ra, e faarue mai ïa ratou i te matahiti 1990.

      (Tiunu) Ua parau te faatere hau matamua no Auteralia o Bob Hawke no nia i te farereiraa Gorbatchev-Reagan i Moscou e: “A tahi ra i roto i te tau i muri aˈe i te tamaˈi, e itehia ˈi te mau tapao papu e faaite ra e te fa maira te hoê ao o te nehenehe e ora ma te patu i te tahi ohipa i roto i te hau.”

      (Tiurai) Ua faaite te fenua Irania e te farii ra oia i te opuaraa a te mau Hau amui e ani ra e ia faaea te mau aroraa i roto i te tamaˈi i rotopu ia Irania e o Irakia, e tamau noa ra mai e vau matahiti mai â.

      (Atete) Ua farii te fenua Marite, mai tei ravehia e te fenua Rusia aita i maoro aˈenei, e aufau atu na te mau Hau amui ta ratou tuhaa, no te tauturu i teie taatiraa ia faaore i ta ˈna mau fifi i te pae moni ma te horoa ˈtu i te hoê tiamâraa apî no ˈna.

      (Setepa) Ua farii te Maroc e te mau nuu orure hau a te Polisario i te tabula a te mau Hau amui no te faaore i na 13 matahiti tamaˈi i Sahara tooa o te râ.

      (Atopa) Ua noaa i te mau taupoo ninamu te re Nobel no te hau. Ua faaore te fenua Libye e te fenua Tchad i te tamaˈi i rotopu ia raua e rave rahi matahiti i teie nei.

      (Titema) I te mau Hau amui, ua faaite o Mikhaïl Gorbatchev e e faaiti o ˈna i to ˈna aˈe pae i te mau nuu rusia i roto na matahiti e piti i mua nei, e oia atoa e faarue te hoê pae o te mau nuu e e tatarahia te mau pereoo pâ auri e vai ra i Tchécoslovaquie, i Hongrie e i Repubilita demotaratia helemani. Ua faaea o Afirika Apatoa, o Namibie e o Cuba i te tamaˈi i muri aˈe e 22 matahiti to ratou tamaˈi-noa-raa, i to ratou fariiraa i te hoê opuaraa a te mau Hau amui e haamata i te 1 no eperera 1989, o te hope na roto i te tiamâraa mai te fenua Namibie. Te hoˈiraa ˈtu, mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te 1 no novema, hau atu i te afaraa o te mau nuu no Cuba e vai ra i Angola (oia hoi hau atu i te 25000 taata), inaha, e faarue mai te taatoaraa o te mau nuu i teie fenua hou te 1 no tiurai 1991. Ua farii te fenua Marite i te faaau i te parau e te Faanahonahoraa o te faatiamâraa i te fenua Palatetina, i muri aˈe i to Yasser Arafat haapapuraa i te tiaraa o Iseraela ia “vai hau noa oia ma te ino ore”.

      1989: (Tenuare) Ua farii hoê hanere e maha ahuru ma iva nunaa i tae atu i te Apooraa no Paris no nia i te mau mauhaa taero, i te rave i te hoê ohipa ru no te opani i te maimiraa, te hamaniraa, te haapueraa e te haaparareraa i te mau mauhaa taero.

      (Febuare) Ua tǎpǔ te mau fenua Costa Rica, Honduras, Salvador, Nicaragua e Guatemala na roto i te hoê parau papai e haamau i te hau i Marite no ropu. Ua faaite te pǔpǔ orure hau rahi roa ˈˈe no Colombie, te mau F.A.R.C. (Mau nuu faehau orure hau no Colombie) e faaea i te mau aroraa, e tapao te reira no te hoperaa o na 35 matahiti tamaˈiraa.

      (Mati) I Vienne, ua haamata te mau faatere hau no te mau Ohipa ěê no 35 mau nunaa, i te mau tauaparauraa no nia i te mau nuu tamaˈi i Europa, no te faaiti i te mau nuu faehau e vai ra i Europa.

      (Eperera) Ua faaite te fenua Viêt Nam e e faarue mai te taatoaraa o to ˈna mau nuu i te fenua Cambodge hou te 30 no setepa.

      (Me) Ua haamata te fenua Hongrie i te vavahi i te otia auri taratara e faataa ê ra ia ˈna i te fenua Auteteria a 40 matahiti i teie nei. I te farereiraa matamua i roto i te pae tinito e te pae rusia i roto i te roaraa e 30 matahiti, ua faaite to Rusia e e faaiti ratou i te rahiraa o ta ratou mau nuu i Asia. Ua haamata te fenua Rusia i te faahoˈi mai i to ˈna aˈe pae, i te hoê tuhaa o to ˈna mau nuu e ta ˈna mau mauhaa tamaˈi e vai ra i Europa Hitia o te râ.

      (Tiunu) Ua faaite o George Bush i to ˈna hinaaro e faaiti mai i te mau nuu faehau mai teie atu nei e tae roa ˈtu i te matahiti 1992, e oia atoa te mau pereoo pâ auri, te mau mauhaa tamaˈi e te mau manureva tamaˈi i Europa; teie ta te hoê vea i parau: “E nehenehe teie ohipa e tatara i te uputa no te hoê faaitiraa hau roa ˈtu â o te mau mauhaa mai te hopearaa mai â o te Piti o te tamaˈi rahi.”

      (Atete) E pae nunaa no Marite no ropu tei afaro no nia i te hoê tabula ohipa no te faaore i te mau aroraa i Nicaragua.

Papai reo Tahiti (1985-2025)
Haere i rapae
Haere i nia
  • Tahiti
  • Hapono
  • Ta oe e hinaaro
  • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
  • Parau no te faaohiparaa
  • Eita e puharahia
  • Maiti eaha te ore e puhara
  • JW.ORG
  • Haere i nia
Hapono