VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • dg tuhaa 9 api 19-22
  • Nafea tatou e ite ai e tei roto tatou i ‘te mau mahana hopea’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Nafea tatou e ite ai e tei roto tatou i ‘te mau mahana hopea’
  • Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tamaˈi o te ao nei
  • Te tahi atu mau haapapuraa
  • Te tahi atu tumu
  • Te fatata maira te hopea o te faatereraa a te taata e a te demoni
  • O vai te ora? O vai te ore e ora?
  • Fatata roa te opuaraa a te Atua i te tupu
    Eaha te tumu o te oraraa? Nafea outou e ite ai i te reira?
  • Te ora ra anei tatou i te “anotau hopea”?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Ua fatata anei te hopea o teie nei ao?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mai?
  • Te mau faatere i roto i te ao varua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te haapao mau ra anei te Atua ia tatou?
dg tuhaa 9 api 19-22

Tuhaa 9

Nafea tatou e ite ai e tei roto tatou i ‘te mau mahana hopea’

1, 2. Nafea tatou e ite ai mai te peu e tei roto tatou i te mau mahana hopea?

NAFEA tatou e papu ai e te ora nei tatou i te tau i reira te Basileia o te Atua e haamou ai i teie faanahoraa a te faatereraa taata nei? Nafea tatou e ite ai e ua piri roa tatou i te taime i reira te Atua e faaore ai i te ino e te mauiui?

2 Ua hinaaro te mau pǐpǐ a Iesu Mesia e ite i teie mau mea. Ua ani atu ratou ia ˈna e eaha “te tapao” e faaite e te mana ra oia i roto i te Basileia e ‘te hopea o te faanahoraa o te mau mea.’ (Mataio 24:3) Ua pahono atu Iesu na roto i te faataaraa ˈtu i te mau ohipa e te mau huru tupuraa o te faaaueue i te ao nei e o te anoi no te faaite e ua tomo te huitaata nei i roto i “te taime hopea,” te “anotau hopea” o teie faanahoraa o te mau mea. (Daniela 11:40; Timoteo 2, 3:1) Ua ite anei tatou i teie tapao e rave rau mau tuhaa i te tupuraa i teie nei senekele 20? E, ua ite papu tatou i te reira!

Te mau tamaˈi o te ao nei

3, 4. Nafea te mau tamaˈi o teie nei senekele e tuea ˈi e te parau tohu a Iesu?

3 Ua faaite atea o Iesu e ‘e tia mai te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua, e te tahi basileia e aro mai i te tahi basileia.’ (Mataio 24:7) I te matahiti 1914, ua ô atura te ao nei i roto i te hoê tamaˈi o tei tahoê mai i te mau nunaa e te mau basileia i roto i te hoê faito o tei ore i itehia aˈenei i roto i te tahi tamaˈi na mua ˈtu. Ma te farii i teie manaˈo, ua pii aˈera te feia tuatapapa aamu no taua tau ra i teie tamaˈi te Tamaˈi Rahi. O te tamaˈi matamua ïa mai teie te huru i roto i te aamu, te tamaˈi matamua o te ao nei. Tau 20 000 000 faehau e feia tivila o tei pohe, hau atu â i te feia i pohe i roto i te tahi tamaˈi na mua ˈtu.

4 Ua tapao te Tamaˈi Rahi Matamua i te omuaraa o te mau mahana hopea. Ua parau o Iesu e e riro te reira e te tahi atu mau tupuraa ei “matamehai . . . no te pohe.” (Mataio 24:8) Ua tupu mau â te reira, inaha ua hau atu te feia i pohe i roto i te Piti o te Tamaˈi rahi, inaha tau 50 000 000 faehau e feia tivila o tei pohe. I roto i teie senekele e 20, hau atu i te 100 000 000 taata o tei taparahihia i roto i te mau tamaˈi, hau atu i te maha taime hau aˈe i na matahiti amuihia e 400 na mua ˈtu! Auê ïa faahaparaa rahi i te faatereraa taata nei!

Te tahi atu mau haapapuraa

5-7. Eaha vetahi atu mau haapapuraa e faaite ra e tei roto tatou i te mau mahana hopea?

5 Ua faahiti o Iesu i te tahi atu mau tapao e tupu i te mau mahana hopea: “E te aueue rahi i te fenua i tera vahi, i tera vahi, i te oˈe hoi, e te maˈi [pee] rahi.” (Luka 21:11) Ua tuea maitai te reira e te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1914 mai â, inaha ua itehia te hoê maraaraa rahi o te mau peapea i faatupuhia e taua mau ati ra.

6 Te tupu tamau nei te mau aueueraa fenua rahi, e e rave rahi mau taata e pohe nei. Ua haapohe te fiva paniora anaˈe tau 20 000 000 taata i muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua—te faahitihia nei tau 30 000 000 aore ra hau atu. Ua haapohe te maˈi SIDA i te mau hanere tausani taata e e nehenehe â tau mirioni taata e pohe i te tau i mua nei. I te mau matahiti atoa, e mau mirioni taata o te pohe nei i te mau maˈi mafatu, te mariri ai taata, e te tahi atu mau maˈi. E mau mirioni ê atu o te pohe mǎrû noa ra i te poia. Ma te feaa ore, ua taparahi ‘te mau taata i nia i te puaahorofenua o te Apokalupo’ e rave rahi mau taata na roto i te mau tamaˈi, te mau oˈe, e te maˈi pee mai te matahiti 1914 mai â.—Apokalupo 6:3-8.

7 Ua tohu atoa mai Iesu i te maraaraa o te taparahiraa taata o te itehia nei i roto i te mau fenua atoa. Ua parau oia e: “E no te mea e rahi te ino i te tupuraa, e riro te rahi o te taata i te iti te [here].”—Mataio 24:12.

8. Mea nafea te parau tohu i roto i te Timoteo 2 pene 3 e tano ai no to tatou nei tau?

8 Hau atu, ua faaite atea mai te mau parau tohu a te Bibilia i te toparaa i te pae morare e itehia ra na te ao atoa nei i teie mahana: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou . . . e te mau taata iino e te feia haavare ra, e tupu â to ratou ino e e rahi atu.” (Timoteo 2, 3:1-13) Te ite mata roa ˈtu nei tatou i te tupuraa o teie mau parau.

Te tahi atu tumu

9. Eaha te ohipa i tupu i nia i te raˈi o tei tuea e te omuaraa o te mau mahana hopea i nia i te fenua?

9 Te vai ra te tahi atu tumu no te maraaraa rahi o te mauiui i teie nei senekele. Ma te tuea maitai e te omuaraa o te mau mahana hopea i te matahiti 1914 ra, ua tupu te hoê ohipa o tei tuu i te huitaata nei i roto i te hoê tupuraa atâta roa ˈtu â. I taua taime ra, ia au i ta te hoê parau tohu e faatia ra i roto i te buka hopea o te Bibilia: “E e tamaˈi tei nia i te raˈi: O Mihaela [te Mesia tei mana i nia i te raˈi] e ta ˈna ra mau melahi tamaˈi atura i te teni [Satani]; e ua tamaˈi maira te teni e ta ˈna ra mau melahi [te mau demoni]. Aore râ i riro te re ia ratou; e aore roa ˈtura o ratou e parahiraa i nia i te raˈi. Hurihia ˈtura hoi te teni rahi i rapae, o taua ophi tahito ra ïa, o tei parauhia o te diabolo ra, e o Satani hoi, o tei haavare i to te ao atoa nei; i hurihia oia i rapae i nia iho i te fenua nei, e ta ˈna mau melahi atoa ua huri-atoa-hia i rapae.”—Apokalupo 12:7-9.

10, 11. Eaha tei roohia i te huitaata nei i to Satani e ta ˈna mau demoni huriraahia i nia i te fenua nei?

10 Eaha ˈtura te mau faahopearaa no te fetii taata nei? Te na ô faahou ra te parau tohu e: “E ati ra hoi to te fenua e to te tai, tei raro atu na hoi te diabolo ia outou na; e riri rahi hoi to ˈna, no te mea ua ite oia e maa taime poto to ˈna e toe nei.” Oia mau, ua ite o Satani e te fatata ra ta ˈna faanahoraa i te hopea, no reira te imi ra oia i te mau ravea atoa no te haafariu ê i te taata i te Atua hou oia e ta ˈna atoa ra ao e haamouhia ˈi. (Apokalupo 12:12; 20:1-3) Mea viivii mau â teie mau taata varua no te mea ua faaohipa hape ratou i to ratou tiamâraa ia maiti! Mea riaria mau â te mau huru tupuraa i nia i te fenua nei i raro aˈe i to ratou mana, mai te matahiti 1914 mai iho â râ!

11 Eita e maerehia i te mea e ua tohu o Iesu no to tatou nei tau e: “E ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho . . . e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.”—Luka 21:25, 26.

Te fatata maira te hopea o te faatereraa a te taata e a te demoni

12. Eaha hoê o te mau parau tohu hopea te toe ra ia tupu hou te hopea o teie nei faanahoraa?

12 Ehia mau parau tohu a te Bibilia aitâ i tupu atura hou te Atua e haamou ai i teie nei faanahoraa o te mau mea? Mea iti roa! Hoê o te mau parau tohu hopea, tei papaihia i roto i te Tesalonia 1, 5:3, te na ô ra e: “A paraparau noa ˈi ratou no te hau e te ino ore, i reira ratou e roo-taue-hia ˈi i te ati.” (Te Bibilia Beretane Apî) Te faaite maira te reira e e haamata te hopea o teie nei faanahoraa “a paraparau noa ˈi ratou.” Ma te ite-ore-hia e teie nei ao, e roohia ratou i te haamouraa ma te hitimahuta, ia tuu atu te mau taata i to ratou ara-maite-raa i nia i te hau e te ino ore o ta ratou e tiai ra.

13, 14. Eaha te tau ahoaho ta Iesu i tohu mai, e mea nafea teie tau e hope ai?

13 Te mairi oioi nei te taime no teie ao tei raro aˈe i te mana o Satani. Fatata roa oia i te hopea i te hoê tau ahoaho ta Iesu i parau e: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.”—Mataio 24:21.

14 Te faito hopea o te “ati rahi,” o te tamaˈi ïa a te Atua i Aramagedo. O te tau ïa i faahitihia e te peropheta Daniela i reira “e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau” i te Atua. O te hopea ïa i reira o te mau faatereraa taata atoa e vai nei o tei patoi i te Atua. I reira ïa ta ˈna Basileia no te raˈi e faatere taatoa ˈi i te mau ohipa atoa a te taata. Ua tohu o Daniela e eita te mana faatere e riro faahou “ia vetahi ê.”—Daniela 2:44; Apokalupo 16:14-16.

15. Eaha te ohipa e roohia i nia i te mana o Satani e ta ˈna mau demoni?

15 I taua taime ra, e ore roa atoa te mana a Satani e ta ˈna mau demoni. E haapaehia teie mau varua orure hau ia ore ratou ia “haavare [faahou] i to te ao atoa nei.” (Apokalupo 12:9; 20:1-3) Ua faautuahia ratou i te pohe e te tiai nei ratou i te haamouraa. Auê ïa tamǎrûraa no te huitaata nei ia tiamâ mai oia i to ratou mana viivii!

O vai te ora? O vai te ore e ora?

16-18. O vai te ora ˈtu i te hopea o teie faanahoraa, e o vai te ore e ora?

16 Ia faatupu te Atua i ta ˈna mau haavaraa i nia i teie nei ao, o vai te ora? O vai te ore e ora? Te faaite ra te Bibilia e e paruruhia e e ora mai te feia o te hinaaro ra i te faatereraa a te Atua. Te feia o te ore e hinaaro ra i te faatereraa a te Atua, eita ïa ratou e paruruhia, tera râ, e haamouhia ratou e te ao a Satani.

17 Te na ô ra te Maseli 2:21, 22 e: “Na te feia piˈo ore hoi [te feia o te auraro i te faatereraa a te Atua] e parahi i te fenua, e te feia parau-tia te haapapuhia i reira; e tâpû-ê-hia ra te paieti ore [te feia o te ore e auraro i te faatereraa a te Atua] i te fenua nei, e te feia i rave i te hara ra, e taihitumuhia ïa.”

18 Te na ô atoa ra te Salamo 37:10, 11 e: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra . . . Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.” Te na ô râ te irava 29 e: “E parahi te feia parau-tia i nia i te fenua, e parahi tamau â ratou i reira.”

19. Eaha te aˈoraa te tia ia tatou ia feruri maite?

19 E tia ia tatou ia feruri maite i nia i te aˈoraa a te Salamo 37:34, e na ô ra e: “E tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa, e na ˈna oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua; e ite oe i te pohe o te feia paieti ore ra.” Te na ô ra te mau irava 37 e te 38 e: “A haapao na i te hapa ore, a hiˈo hoi i te piˈo ore; e hau hoi te hopea o te reira taata: area te feia rave hara ra, e mou ïa: e te hopea o te paieti ore ra, o te faarue ïa.”

20. No te aha tatou e nehenehe ai e parau e te ora nei tatou i te hoê anotau anaanatae mau?

20 Oia mau, mea tamahanahana e mea oaoa mau â ia ite e te haapao mau ra te Atua ia tatou e fatata roa oia i te faaore i te ino e te mauiui atoa! Mea putapû roa ia ite e e tupu teie mau parau tohu faahiahia i roto i te hoê taime poto roa!

[Hohoˈa i te api 20]

Ua tohu mai te Bibilia i te mau ohipa o tei riro ei “tapao” no te mau mahana hopea

[Hohoˈa i te api 22]

Fatata roa, i Aramagedo, e tâpû-ê-hia te feia o te ore e auraro i te faatereraa a te Atua. Te feia râ o te auraro, e ora ˈtu ïa ratou i roto i te hoê ao apî parau-tia

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono