Te tiaturiraa—E parururaa faufaa roa i roto i te hoê ao tei erehia i te tiaturiraa
Ua hinaaro te hoê taurearea no Korea e tauturu i to ˈna metua vahine ia faataa ˈtu i te hoê potii haere haapiiraa i te faufaaraa ia atuatu i te tiaturiraa no te tau a muri aˈe. Ua haamanaˈo atura o ˈna i te hoê faahohoˈaraa o ta ˈna i faaroo i te hoê putuputuraa kerisetiano, e ua ani atura oia i teie potii ahiri e e farii anei oia i te tauturu mai ia ˈna ia imi i te pahonoraa i te hoê piri. Ua farii aˈera oia. Ua na ô atura te taurearea e: “E piti utuafare fetii. Mea veve roa raua toopiti atoa ra. Mea puai te ûa, e ua apoopoo te tapoˈi fare e te tahe maira te pape i roto i na fare e piti. Ua peapea roa te hoê utuafare, e ua amuamu noa ratou no teie mau apoopoo. Area te tahi atu utuafare, ua oaoa ratou e te au maitai a tataˈi ai ratou i to ratou tapoˈi fare. Eaha hoi te vahi taa ê i rotopu i teie nau utuafare fetii?” Ma te uiui haere, ua pahono atura te vahine apî e aita o ˈna i ite. “Oia ïa,” o ta te taurearea ïa i parau atu, “ua oaoa te piti o te utuafare no te mea no tae noa maira te hoê poroi no te fare oire mai e e horoahia mai te hoê fare apî na ratou. Te vai ra ïa to ratou tiaturiraa. Tera te vahi taa ê!”
TE FAAHOHOˈA ra te piri a teie taurearea i te hoê parau mau ohie roa: E taui te tiaturiraa i to tatou huru no nia i te oraraa, mea pinepine noa ˈtu eaha to tatou huru tupuraa. Mai na utuafare e piti i faahitihia, e tia i te rahiraa o tatou ia faaruru i te mau vero o te oraraa—te maˈi, te mau fifi i te pae moni, te mau peapea i roto i te utuafare, te taparahiraa taata, e e rave rahi atu â mau tamataraa e mau hamani-ino-raa. Mea pinepine, aita ta tatou ravea no te faaore i teie mau fifi, mai ta tatou e ore hoi e nehenehe e faaue ia ore te hoê mataˈi rorofai. No reira, e faatupu tatou i te tahi manaˈo ereraa, mai te mea e o tatou anaˈe—oia hoi, aita e tauturu. E te mea ino roa ˈtu â, ua haapiihia mai paha tatou i te fare pure e mea peapea te oraraa no a muri aˈe no te rahiraa o te feia hara, no te mea e faautuahia ratou e a muri noa ˈtu.
Ua parauhia e te ravea papu e hepohepo ai, o te manaˈoraa ïa e aita e tauturu e aita e tiaturiraa faahou. Teie râ, e nehenehe tatou e faaore roa i te hoê o teie na tuhaa e piti; eita e faufaa ia erehia tatou i te tiaturiraa. E o te tiaturiraa iho tei riro ei mauhaa maitai roa ˈˈe no te faaore i te tahi atu tuhaa, te manaˈoraa e aita e tauturu. Mai te peu e e tiaturiraa to tatou, e nehenehe tatou e faaruru i te mau vero o te oraraa ma te hau e te mauruuru maoti hoi i te aro noa ma te peapea rahi. Oia mau, ua riro te tiaturiraa ei parururaa faufaa roa.
Mea fifi anei na outou ia tiaturi i teie parau? E puai mau anei to te tiaturiraa e faatupu ai oia i te hoê taa-ê-raa rahi? E te vai ra anei te hoê tiaturiraa papu no tatou tataitahi?
Mai te hoê taupoo
Ua haamata te toroa rapaauraa i te farii i te mana puai o te tiaturiraa. Te faataa ra te hoê taata i ora mai i te Taparahiraa taata i ravehia e te mau Nazi, te taote aravihi no nia i te hepohepo ra o Shlomo Breznitz e, i mua i te rahiraa o te mau fifi o te oraraa, “e tupu mai te hepohepo ia au i ta tatou hiˈoraa i te inoraa o te mau fifi, eiaha râ te mau fifi iho. E faaiti te tiaturiraa i to ratou teimaha.” Ua haapapu te hoê tumu parau i roto i te hoê vea (The Journal of the American Medical Association) e ua riro te tiaturiraa ei “raau rapaauraa puai.” Te faataa ra te vea American Health e: “E rave rahi mau hiˈoraa o te feia maˈi, te feia iho â râ e mariri ai taata to ratou, o te ino taue roa ia faaere anaˈe te hoê mea ia ratou i to ratou tiaturiraa—aore ra e maitai taue mai ratou ia itea mai ia ratou te tahi mea apî e faaitoito ia ratou ia ora.”—A faaau e te Maseli 17:22.
Mea maoro i teie nei to te feia haapii i te Bibilia iteraa i te faufaaraa o te tiaturiraa. I roto i te Tesalonia 1, 5:8, ua faaitoito te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e: “Ei haapao maitai to tatou, e ma te [tiaturiraa] ora ei taupoo.” Mea nafea ‘te tiaturiraa ora’ e riro ai ei taupoo?
A hiˈo na i te ohipa e ravehia e te hoê taupoo. E tamau na te faehau o te mau tau bibilia i te hoê taupoo veo aore ra auri, tei tuuhia na nia iho i te hoê taupoo ahu, huruhuru mamoe, aore ra iri animala. E paruru na teie taupoo i to ˈna upoo i te mau teˈa e teˈahia mai, te mau raau e tairihia mai, e te mau ˈoˈe e tiˈoˈehia mai i roto i te aroraa. Mea iti roa ïa te mau faehau o tei haamarirau i te tuu i te hoê taupoo mai te peu e te vai ra ta ratou. Teie râ, e ere no te mea e e taupoo to ˈna, eita ïa te hoê faehau e pau aore ra eita o ˈna e mauiui ia tairihia to ˈna upoo; maoti râ, ua riro noa te taupoo ei parururaa no te ape i te rahiraa o te mau tairiraa, eiaha oia ia pepe pohe roa.
Mai ta te hoê taupoo e paruru i te upoo, e paruru atoa te tiaturiraa i te feruriraa. Eita paha tatou e nehenehe e faaore i te mau fifi aore ra te mau paruparu atoa mai te mea e e aore anaˈe. Teie râ, e tamǎrû te tiaturiraa i teie mau tairiraa e e tauturu oia ia ore te reira ia haapepe ino roa i to tatou oraora-maitai-raa i te pae feruriraa, i te pae o te mau manaˈo hohonu, aore ra i te pae varua.
Ma te feaa ore, ua amo te taata haapao maitai ra o Aberahama i teie taupoo taipe. Ua ani Iehova ia ˈna ia pûpû i ta ˈna tamaiti herehia, o Isaaka, ei tusia. (Genese 22:1, 2) Auê te ohie e no Aberahama ia topa i roto i te hepohepo, te hoê huru o te nehenehe e aratai ia ˈna ia faaroo ore i te Atua. Na te aha i paruru i to ˈna feruriraa i mua i teie mau manaˈo? Ua hauti te tiaturiraa i te hoê tiaraa faufaa roa. Ia au i te Hebera 11:19, “i parau hoi oia e, e tiâ i te Atua ia faatia faahou mai ia [Isaaka] mai te pohe maira.” Oia atoa, ua tauturu to Ioba tiaturiraa i te tia-faahou-raa ia paruru i to ˈna feruriraa i te peapea, o te nehenehe hoi e aratai ia ˈna ia faaino i te Atua. (Ioba 2:9, 10; 14:13-15) Ua itea mai ia Iesu Mesia, i mua i te pohe mauiui, te puai e te tamahanahanaraa i roto i to ˈna tiaturiraa oaoa no a muri aˈe. (Hebera 12:2) Ua riro te tiaturiraa e e ore te Atua e faaino mai, e ore oia e mairi i te faatupu i ta ˈna parau, ei niu no te tiaturiraa mau.—Hebera 11:1.
Te niu no te tiaturiraa mau
Mai te faaroo, ua niuhia te tiaturiraa mau i nia i te tupuraa mau, te ohipa mau, te parau mau. E maere paha vetahi. Mai ta te hoê papai buka i faaite, “e au ra e te manaˈo nei te rahiraa o te taata e ua riro noa te tiaturiraa ei ravea maamaa no te patoi i te parau mau.” Teie râ, e ere noa te tiaturiraa i te tahi moemoeâraa, te hoê tiaturiraa faufaa ore e e noaa mai ia tatou i te mau mea atoa o ta tatou e hinaaro aore ra e e titiaifaro ohie noa to tatou mau fifi atoa. Mea oioi roa hoi te oraraa i te haapapu mai e e moemoeâ noa teie mau huru manaˈo.—Koheleta 9:11.
Mea taa ê te tiaturiraa mau. No roto mai oia i te ite, eiaha râ te mau hinaaro. A rave na i te piti o te utuafare i roto i te piri i faahitihia i te omuaraa. Eaha to ratou tiaturiraa ahiri e ua matauhia ta ratou hau faatere no te ore e tapea i ta ˈna mau parau tǎpǔ? Maoti râ, ua nehenehe te parau tǎpǔ apitihia i te papuraa e e tupu iho â, e horoa na teie utuafare i te niu papu no te tiaturiraa.
Oia atoa, te vai nei i te mau Ite no Iehova i teie mahana te hoê tiaturiraa o tei taai-maite-hia i te hoê faatereraa—te Basileia o te Atua. Te faahitihia ra teie Basileia i roto i te pu mau o te poroi a te Bibilia. I roto i te mau tausani matahiti, ua riro oia ei tumu no te tiaturiraa no te mau tane e no te mau vahine, mai ia Aberahama. (Hebera 11:10) Te tǎpǔ ra te Atua e na roto i to ˈna Basileia, e haamou oia i teie ao tahito ino e e haamau oia i te hoê ao apî. (Roma 8:20-22; Petero 2, 3:13) E mea mau teie tiaturiraa o te Basileia, e ere i te moemoeâ. Eita to ˈna pu—te Atua ra o Iehova, te Fatu Mana hope o te ao atoa nei—e nehenehe e faahapahia, e mea papu te reira. E tia noa ia tatou ia hiˈopoa i te poieteraa materia a te Atua no te ite e te vai mau nei oia e e mana rahi to ˈna no te faatupu i ta ˈna mau parau tǎpǔ atoa. (Roma 1:20) E tia noa ia tatou ia tuatapapa i te faatiaraa o ta ˈna mau taairaa e te huitaata nei no te ite e eita oia e mairi i te faatupu i ta ˈna parau.—Isaia 55:11.
Teie râ hoi, ua moehia i te rahiraa o te feia e parau nei e e kerisetiano ratou i te tiaturiraa mau. Ua parau te taata tuatapapa faaroo ra o Paul Tillich i roto i te hoê oreroraa parau o tei neneihia aita i maoro aˈenei e: “Ua haapii te mau kerisetiano [matamua] i te tiai i te hopea. Teie râ, ma te haere mǎrû noa, ua faaea ratou i te tiai. . . . Ua paruparu te tiairaa i te hoê huru tupuraa apî i nia i te fenua nei, noa ˈtu e ua faahiti noa ratou i te reira i roto i te Pure a te Fatu—Ia tupu to oe hinaaro i nia i te fenua mai i nia i te raˈi ra!”
Auê te peapea e! Te erehia nei te mau mirioni, e te mau miria, taata o te titau hua nei hoi i te reira, i te tiaturiraa, o te vai noa nei i roto i ta ratou iho mau Bibilia. A hiˈo na i te hotu peapea! I te mea e aita to ratou e tiaturiraa papu no te paruru i to ratou feruriraa, e maere anei tatou i te mea e ua aratai te hoê “aau au ore” e te hepohepo i te mau taata e rave rahi ia haaviivii i te ao nei e te peu taiata e te haaviraa uˈana? (Roma 1:28) Mea faufaa roa e ia ore tatou ia topa i roto i teie marei. Maoti i te faarue i te taupoo o te tiaturiraa, e tia ia tatou ia haapaari atu â i te mau taime atoa.
Nafea ia patu i to outou tiaturiraa
Te ravea maitai roa ˈˈe no te patu i te tiaturiraa, o te auraroraa ïa i to ˈna pu, te Atua ra o Iehova. A haapii i ta ˈna Parau, te Bibilia, ma te tuutuu ore. Te na ô ra te Roma 15:4 e: “Te mau parau atoa hoi i papaihia i mutaa ihora, i papaihia ïa ia ite tatou; ia noaa to tatou tiairaa, i te faaoromai e te mahanahana o te parau i papaihia ra.”
Hau atu, e tia ia tatou ia haapapu e e ere noa to tatou tiaturiraa no te tau i mua nei i te tahi manaˈo morohi noa. E tia ia riro te reira ei tupuraa mau i roto i to tatou feruriraa. Te tiaturi ra anei tatou e ora e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso i nia i te fenua nei? Te hinaaro ra anei outou e farerei i te feia herehia e outou o tei pohe ia faatiahia mai ratou i nia i te fenua? Mai te peu e e, no te aha outou e ore ai e faahohoˈa ia outou i reira i taua taime ra? Ei hiˈoraa, te faahiti ra te Isaia 65:21, 22 e e patu te taata taitahi i to ˈna fare e na ˈna iho e parahi. E nehenehe anei outou e tapo i to outou mata e e ite ia outou i te tamauraa i te tapoˈi fare o to outou fare apî, e patiti ra i te iri tapoˈi hopea? A feruri na e te mataitai ra outou i te ohipa taatoa o ta outou i faanaho e i rave. Aita e faaroo-faahou-hia ra te maniania oaoa o te paturaa; e hiˈo atu outou i te fenua a topa ai te mahana. E taueue mǎrû noa te mau tumu raau i te mataˈi haumǎrû e puhipuhi maira ma te haamâha ia outou i te veavea o ta outou ohipa. E naeahia te ata a te mau tamarii, anoihia i te hǐo o te manu, i to outou tariˈa. E faaroo outou i te paraparauraa a te feia herehia e outou i roto mai i te fare.
E ere i te manaˈonaˈoraa i teie mau taime oaoa i te feruriraa faufaa ore; ua riro râ ei feruri-hohonu-raa i nia i te hoê parau tohu o te tupu mau â. (Korinetia 2, 4:18) Rahi atu teie tiaturiraa i te papuraa i roto ia outou, puai roa ˈtu â ïa to outou tiaturiraa e e tia ˈtu outou i reira. E riro teie tiaturiraa papu, e ta outou e ite roa, i te paruru ia outou i te manaˈo e “haama i te evanelia,” o te nehenehe e aratai ia outou ia haapae i te hopoia e faaite atu ia vetahi ê. (Roma 1:16) Area ra, e hinaaro outou ‘ia mau papu â outou i to outou tiaturiraa,’ mai ta te aposetolo Paulo i rave, na roto i te tufaraa ˈtu ma te aueue ore e o vetahi ê.—Hebera 3:6.
Mea hau atu â ta te tiaturiraa e horoa mai i te hoê oraraa mure ore no a muri aˈe. Te vai atoa nei te mau pu no te tiaturiraa i teie nei tau atoa. Nafea ïa? Ua parau te hoê tia hau Roma no te senekele pae o to tatou nei tau, o Cassiodorus to ˈna iˈoa, e: “E nehenehe te hoê taata e tiaturi i te mau haamaitairaa no a muri aˈe, ia farii oia i te hoê haamaitairaa o tei tupu ê na.” E mau parau paari teie! Eaha te tamǎrûraa e noaa mai ia tatou i te mau tǎpǔ no te mau haamaitairaa no a muri aˈe, mai te peu e eita tatou e oaoa i te mau haamaitairaa i teie nei?
E faaitoito atoa te pure i te tiaturiraa i teie nei iho â. Taa ê atu i te pureraa no te tau a muri aˈe, e tia ia tatou ia pure no te mau mea ta tatou e titau nei i teie nei. E nehenehe tatou e tiaturi e e pure ia maitai atu te mau taairaa e to tatou mau fetii e to tatou mau hoa kerisetiano, e pure no te tamaaraa pae varua i mua nei, aore ra no ta tatou mau hinaaro materia. (Salamo 25:4; Mataio 6:11) E tauturu te tuuraa ˈtu i teie mau tiaturiraa i roto i te rima o Iehova ia tatou ia faaoromai i tera mahana i muri aˈe i tera mahana. (Salamo 55:22) A faaoromai noa ˈi tatou, e haapaari atoa to tatou faaoromai i te taupoo o te tiaturiraa.—Roma 5:3-5.
Te hiˈoraa i te taata ma te tiaturi
Ua riro te mau manaˈo tano ore mai te tutae auri i nia i te taupoo o te tiaturiraa. E pau te taupoo ia ˈna, e i muri iho, aita e faufaa faahou to teie taupoo. Ua haapii anei outou i te ite vave i te mau manaˈo tano ore e ia aro atu? Eiaha outou e vare i te manaˈo-hape-raa e ua riro te haerea faaahaaha, te faaino, e te faahapa, ei maramarama i te pae feruriraa. Inaha, mea iti roa te ite feruriraa e titauhia no te faatupu i te mau manaˈo tano ore.
Mea ohie roa ia faatupu i te hoê haerea tiaturi ore no nia i te tahi atu mau taata. Aita vetahi, no te mea ua farerei ratou i te mau tupuraa mauiui mau na mua ˈˈe, e tiaturi faahou nei ia vetahi ê ia noaa mai te tauturu aore ra te tamahanahanaraa. “O tei mauiui ra, e haapao maitai oia i muri iho,” te reira ïa to ratou aveia. E riro atoa hoi ratou i te haamarirau i te haere atu e ani i te tauturu i te mau matahiapo kerisetiano no te arai i to ratou mau fifi.
Te tauturu nei te Bibilia ia tatou ia faatupu i te hoê hiˈoraa aifaito aˈe no nia i te taata. Parau mau, e ere i te mea paari ia tuu i to tatou mau tiaturiraa atoa i roto i te taata. (Salamo 146:3, 4) Teie râ, i roto i te amuiraa kerisetiano, ua riro te mau matahiapo ei mau ‘ô’ no ǒ mai ia Iehova ra. (Ephesia 4:8, 11) E mau kerisetiano haapao maitai ratou, tei noaa te aravihi e o te hinaaro mau nei e riro “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.”—Isaia 32:2.
E rave rahi feia i roto i te amuiraa kerisetiano o te tapitapi hohonu nei i te riroraa ei pu no te tiaturiraa. A feruri na i te mau hanere rahiraa tausani o ratou o te ohipa nei ei mau metua vahine, ei mau metua tane, ei mau tuahine, ei mau taeae, e ei mau tamarii no te feia o tei erehia i to ratou iho mau fetii; a feruri na e ehia rahiraa o te ohipa nei ei mau hoa ‘o te ati maite aˈe i te taeae’ no te feia e roohia nei i te ati.—Maseli 18:24; Mareko 10:30.
Mai te peu e ua pure outou ia Iehova no te ani i te tauturu, eiaha e faarue i te tiaturiraa. Ua pahono ê na mai paha oia ia outou; te vai ra paha te hoê matahiapo aore ra te tahi atu kerisetiano paari o tei ineine i teie nei iho â i te tauturu ia outou, ia faaite noa ˈtu outou e te titau ra outou i te tauturu. E paruru te tiaturiraa aifaito i te taata ia outou i te aperaa i te mau taata atoa e te faataa-ê-raa ia outou, o te nehenehe e aratai i te haerea miimii, e te tano ore.—Maseli 18:1.
Hau atu, mai te peu e e fifi to tatou e te hoê kerisetiano, eiaha tatou e arai i teie fifi ma te hoê haerea tiaturi ore e te tano ore. Inaha, ‘e tiaturi te here i te mau mea atoa.’ (Korinetia 1, 13:4-7) A tamata i te hiˈo i te mau taeae e mau tuahine kerisetiano mai ta Iehova e hiˈo ra ia ratou—ma te tiaturi. A haamau i to outou feruriraa i nia i to ratou mau huru maitatai, a tiaturi atu ia ratou, e a imi i te ravea no te arai i te mau fifi. E riro teie huru tiaturiraa i te paruru ia outou i te mau feiiraa e te mau tatamaˈiraa, o te ore roa te hoê e maitaihia.
Eiaha roa e topa i roto i te haerea tiaturi ore o teie nei ao tahito e pohe ra. Teie te tiaturiraa—no to tatou oraraa no a muri aˈe e no te ravea e arai i to tatou mau fifi i teie nei iho â. E tapea papu anei outou i teie tiaturiraa? Ia tamau oia i te tiaturiraa ora mai te hoê taupoo paruru, aita hoê tavini o Iehova e vai ma te tauturu ore—noa ˈtu eaha te ino o te mau tupuraa. Mai te peu e eita tatou e tuu, aita hoê aˈe mea i nia i te raˈi aore ra i nia i te fenua o te nehenehe e faaere ia tatou i te tiaturiraa ta Iehova i horoa mai.—A faaau e te Roma 8:38, 39.