-
A maiti i to oe mau hoa ma te paariIa ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
-
-
1. E nafea te mau hoa ta oe e maiti e ohipa ˈi i nia ia oe?
E pee tatou i te huru o te mau taata ta tatou e amuimui nei. E nehenehe te reira e riro ei mea maitai aore ra ei mea ino, e itehia te reira ia amuimui tatou e o ratou aore ra i nia i te reni faahoaraa. Mai ta te Bibilia e faahiti ra: “Te taata e haere ra e te feia paari, e paari ïa, te taata râ e amuimui e te maamaa [te feia aita e here ra ia Iehova], e fifi ïa.” (Maseli 13:20) E tauturu te mau hoa tei here e tei haamori ra ia Iehova ia oe ia vai piri noa ia ˈna e ia rave i te mau faaotiraa maitai. Te mau hoa râ aita e here ra ia Iehova, e faaatea ê ratou ia tatou ia Iehova. No reira te Bibilia e faaitoito mai ai ia maiti i to tatou mau hoa ma te paari! Mai te peu to tatou mau hoa e taata o te here ra ia Iehova, e ere o tatou anaˈe tei faufaahia, o ratou atoa ra. E nehenehe ïa tatou e “tamau i te faaitoito e i te tauturu te tahi i te tahi.”—Tesalonia 1, 5:11.
-
-
Nafea ta oe huru paraparauraa e faaoaoa ˈi ia Iehova?Ia ora oe e a muri noa ˈtu! (Aparauraa Bibilia)
-
-
I to Iehova poieteraa ia tatou, ua horoa mai oia i te hoê ô faahiahia mau, te aravihi no te paraparau. Mea faufaa anei no ˈna ta tatou huru faaohiparaa i teie ô? Papu maitai! (A taio i te Iakobo 1:26.) E nafea ïa tatou e faaohipa ˈi i to tatou aravihi no te paraparau ia oaoa mai Iehova?
1. Nafea tatou e faaohipa maitai ai i teie ô?
Te parau ra te Bibilia ia tatou: “A tamau i te faaitoito e i te tauturu te tahi i te tahi.” (Tesalonia 1, 5:11) A feruri o vai ma te hinaaro i te faaitoitoraa? Eaha ta oe e rave ia maitai mai ratou? A parau atu mea faufaa ratou no oe. Peneiaˈe, e nehenehe ta oe e parau atu eaha ta oe e au roa i ǒ ratou. E nehenehe ta oe e feruri i te hoê irava te faaitoito i te hoê taata ta oe i matau? Mea rahi te irava ta oe e nehenehe e maiti. A haamanaˈo atoa, e nehenehe te faaohiparaa i te parau ta oe e faahiti e faaitoito rahi atu â ia ratou. No reira, a tamau noa i te paraparau ma te hamani maitai e te mǎrû.—Maseli 15:1.
2. Eaha te huru paraparauraa ta tatou e patoi?
Te parau te Bibilia: “Eiaha ei parau hairiiri no roto mai i to outou vaha.” (A taio i te Ephesia 4:29.) Te auraa, eiaha tatou e parau ino aore ra e parau teimaha o te haapepe ia vetahi ê. E patoi atoa tatou i te hopoi haere i te parau e i te pari haavare.—A taio i te Maseli 16:28.
3. Nafea ta tatou parau e faaitoito ai ia vetahi?
E faaite mai ta tatou mau parau eaha to roto i to tatou aau aore ra feruriraa. (Luka 6:45) No reira, e titauhia ia tatou ia feruri noa i nia i te mau mea maitai: Mai te mau mea tia, te mau mea viivii ore, te mau mea e faatupu i te here, e te mau mea e au ia aruehia. (Philipi 4:8) No te feruri noa no nia i te reira, mea maitai ia maiti i ta tatou mau faaanaanataeraa e mau hoa ma te paari. (Maseli 13:20) E tauturu atoa te reira ia tatou, ia rave i te taime no te feruri hou a parau ai. A feruri, nafea ta tatou mau parau e ohipa ˈi i nia ia vetahi ê. Te parau ra te Bibilia: “E au te parau feruri-ore-hia i te puta ˈoˈe, e rapaauraa râ te arero o te taata feruriraa paari.”—Maseli 12:18.
A FAAHOHONU ATU Â
A haapii nafea te huru paraparauraa e faaoaoa ˈi ia Iehova e e faaitoito ai ia vetahi ê.
4. A haapao maitai i ta oe parau
I te tahi mau taime e parau tatou i te tahi mau parau ta tatou e tatarahapa i muri iho. (Iakobo 3:2) A taio i te Galatia 5:22, 23, e a aparau i teie mau uiraa:
Eaha te tahi o teie mau huru maitatai ta oe e ani no te tauturu ia oe ia haavî i ta oe huru paraparauraa? Nafea teie mau huru maitatai e tauturu ai ia oe?
A taio i te Korinetia 1, 15:33, e a aparau i teie uiraa:
Nafea to oe mau hoa e ta oe faaanaanataeraa e ohipa ˈi i nia i ta oe huru paraparauraa?
Nafea ta tatou parau e ohipa ˈi i nia i te tahi?
A taio i te Koheleta 3:1, 7, e a aparau i teie uiraa:
Eaha te taime e mamû ai aore ra e tiai ai i te taime tano no te parau i te tahi mea?
5. A parau ma te haapao ia vetahi ê
Nafea tatou e patoi ai i te faaino ia vetahi ê e i te parau i te mau mea e ere i te mea maitai? A pata i te VIDEO, e a aparau i te mau uiraa i muri nei.
I roto i te video, no te aha teie taeae i hinaaro ai e taui i ta ˈna huru paraparauraa no nia ia vetahi ê?
Eaha ta ˈna i rave no te taui?
A taio i te Koheleta 7:16, e a aparau i teie uiraa:
Eaha ta tatou e haamanaˈo ia hinaaro tatou e faahiti i te mau parau tano ore no nia i te tahi taata?
A taio i te Koheleta 7:21, 22, e a aparau i teie uiraa:
Nafea teie mau irava e tauturu ai ia oe ia ore ia riri ia faahiti anaˈe te tahi taata i te mau parau tano ore no nia ia oe?
6. Ia hamani maitai noa oe i to oe utuafare ia paraparau oe
Te hinaaro ra Iehova ia paraparau tatou i to tatou utuafare na roto i te hamani maitai e te here. A pata i te VIDEO, e a aparau i te uiraa i muri nei.
Eaha te tauturu ia oe ia paraparau ma te hamani maitai i to oe utuafare?
A taio i te Ephesia 4:31, 32, e a aparau i teie uiraa:
Eaha te huru paraparauraa o te patu i te hoê utuafare?
Ua faaite Iehova i to ˈna manaˈo no nia i ta ˈna Tamaiti, o Iesu. A taio i te Mataio 17:5, e a aparau i teie uiraa:
Nafea oe e pee ai i te hiˈoraa o Iehova ia paraparau oe i to oe utuafare?
A imi i te tahi mau tupuraa no te aparau e o vetahi ê
TE MANAˈO O VETAHI: “E parau vau i to ˈu manaˈo. E ere i te ohipa na ˈu ia ore vetahi e au i ta ˈu e parau.”
Farii anei oe i teie manaˈo? No te aha oia aore ra no te aha aita?
HAAPOTORAA
E nehenehe ta tatou parau e tauturu aore ra e haamauiui i te taata. E hinaaro tatou e feruri maitai no nia i ta tatou e parau, afea e parau ai i te reira e nafea e parau ai i te reira.
Haamanaˈoraa
Eaha te tahi mau parau ta oe e faaohipa no te tauturu ia vetahi ê?
Eaha te huru paraparauraa ta oe e patoi?
Eaha te tauturu ia tatou ia hamani maitai e ia patu na roto i ta tatou parau?
HIˈOPOA
Eaha te tauturu ia tatou ia faaohipa i te parau faaitoito?
A haapii eaha te tauturu ia oe ia patoi i te parau faaino.
A hiˈo eaha te tauturu ia oe ia ape i te marei o te hopoi haere i te parau.
A hiˈo nafea Iehova i te tautururaa i te hoê tane mea fifi no ˈna ia faaea i te parau ino.
“Ua haamata vau i te feruri papu i to ˈu oraraa” (Tumu parau o Te Pare Tiairaa)
-