Tutau-maitai-hia e te tiaturiraa, turaihia e te here
“E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] ïa.”—KORINETIA 1, 13:13; MN.
1. Eaha te faaararaa ta te aposetolo Paulo e horoa maira?
TE FAAARA maira te aposetolo Paulo e, mai te hoê pahi, e nehenehe to tatou faaroo e iri. Te parau ra oia no nia i “te tamau-maite-raa i te faaroo, e te [haava manaˈo] maitai, i tei haapaehia e vetahi pae, e ua [iri] noa hoi i te faaroo.” (Timoteo 1, 1:19; MN) I te senekele matamua o to tatou tau, mea hamanihia te mau pahi i te raau. E au to ratou tere-maitai-raa na nia i te miti i te maitairaa o te raau e i te hamani-maitai-raahia te pahi.
2. No te aha e tia ˈi i te pahi o to tatou faaroo ia hamani-maitai-hia, e eaha ta te reira e titau ra ia tatou nei?
2 E tia i tei parauhia te pahi o to tatou faaroo ia vai noa i nia i te miti arepurepu o te huitaata. (Isaia 57:20; Apokalupo 17:15) E tia ïa ia patu-maitai-hia te reira, e tei ia tatou noa te reira. I te puai-roa-raa mai te “miti” o te ao ati Iuda e Roma no te mau Kerisetiano matamua, ua papai Iuda e: “E au mau here e, i te [paturaa] ia outou iho [i nia] i to outou faaroo moˈa rahi ra, e te pureraa ma te [varua moˈa], tamau maite outou i to outou iho [here] i te Atua, i te tiairaa i te aroha o to tatou Fatu ra o Iesu Mesia, e tae noa ˈtu i te ora mure ore ra.” (Iuda 20, 21; MN) I te mea e ua parau atoa Iuda no nia i te aroraa no “te faaroo i tuuhia mai i te feia moˈa,” e nehenehe te parau ra “faaroo moˈa rahi” e au i te mau haapiiraa Kerisetiano atoa, tae noa ˈtu i te parau apî maitai o te faaoraraa. (Iuda 3) O te Mesia te niu o taua faaroo ra. E titauhia te faaroo puai ia hinaaro tatou e tapea maite i te faaroo Kerisetiano mau.
Faarururaa i te vero o te “haamǎtaˈuraa na roto i te mau pǔpǔ iti faaroo”
3. Nafea vetahi e faaohipa ˈi i te “haamǎtaˈuraa na roto i te mau pǔpǔ iti faaroo”?
3 I te mau matahiti i mairi noa aˈenei, ua itehia tau tupuraa riaria o te mau haapoheraa ia ratou iho o te taata e rave rahi, te mau taparahi-pohe-raa, e te mau aroraa a te feia totova o te mau pǔpǔ iti faaroo huna te tumu. E taa maitai ia tatou ia haapeapea te taata e rave rahi, e tae noa ˈtu te mau aratai politita haavare ore i te paruru i te feia ino ore, te feia apî iho â râ, i teie mau pǔpǔ iti faaroo atâta. Ua haamau ïa “te atua o teie nei ao,” aita hoi e feaaraa e o oia to muri mai i taua mau ohipa ino riaria ra, i ta vetahi e parau ra te hoê haamǎtaˈuraa na roto i te mau pǔpǔ iti faaroo, e te faaohipa ra oia i te reira i nia i te nunaa o Iehova. (Korinetia 2, 4:4; Apokalupo 12:12) Ua faaohipa te tahi pae i teie huru tupuraa no te faatupu i te patoiraa i ta tatou ohipa. I roto i te tahi mau fenua, ua faanaho ratou i te hoê tau faaiteiteraa no te paruru, o ta ratou hoi i parau, i te taata i “te mau pǔpǔ iti faaroo atâta,” ua tuu hape râ ratou i te mau Ite no Iehova i roto i te reira e ua pari atoa ïa ia tatou. Ua haafifi te reira i te pororaa i tera e tera fare i roto i te tahi mau fenua i Europa e ua turai i te tahi mau taata e haapii ra i te Bibilia e o tatou ia faaea i ta ratou haapiiraa. Ei faahopearaa, ua haaparuparu te reira i te tahi o to tatou mau taeae.
4. No te aha eiaha te patoiraa ia haaparuparu ia tatou?
4 Eiaha roa ˈtu te patoiraa ia haaparuparu ia tatou, ia haapuai râ i to tatou tiaturiraa e te pee ra tatou i te Kerisetianoraa mau. (Mataio 5:11, 12) Ua parihia te mau Kerisetiano matamua e e pǔpǔ iti faaroo amahamaha ratou, e “ua faainohia” ratou i te mau vahi atoa. (Ohipa 24:5; 28:22) Ua tamahanahana râ te aposetolo Petero i to ˈna mau hoa faaroo a papai ai e: “E au mau here e, eiaha e maere i te hamani ino uˈana i roto ia outou ei tamataraa ia outou, mai te mea e ua roohia outou i te tahi mea ê: e oaoa râ, i te mea te rave atoa ra outou i te mau pohe o te Mesia; e ia faaitehia mai to ˈna hanahana, ia hiemateoa outou ma te oaoa rahi.” (Petero 1, 4:12, 13) Oia atoa, ua papai te hoê melo o te tino aratai no te senekele matamua e: “E au mau taeae ra, ia roohia outou e te ati e rave rahi te huru ra, a parau outou e, e mea oaoa anaˈe ïa. Ua ite hoi outou e, na taua tamataraa i to outou faaroo ra e faatupu i te faaoromai tamau. E tuu atu hoi i ta te faaoromai tamau ra ohipa ia tia roa, ia maitai roa outou eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe.” (Iakobo 1:2-4) Mai te mau mataˈi puai ia tamata i te tere-maitai-raa o te hoê pahi i nia i te miti, e faaite mai te mau vero o te patoiraa i te mau paruparu atoa o te pahi o to tatou faaroo.
E faatupu te ati i te faaoromai tamau
5. Nafea tatou e papu ai e mea aueue ore to tatou faaroo i roto i te ati?
5 E nehenehe te mau Kerisetiano e papu i to ratou faaoromai tamau e i te aueue ore o to ratou faaroo i muri aˈe noa i to ratou faarururaa i te vero o te ati. E “tia roa” to tatou faaoromai tamau i roto i te miti puai mai te peu noa e e “maitai roa” tatou “eiaha ei hapa, eiaha ei mea toe,” tae noa ˈtu i te faaroo puai. Ua papai Paulo e: “Te faaite hua nei râ matou ia matou iho e e rave ohipa na te Atua i te mau mea atoa nei, i te faaoromai rahi, e te pohe, e te apǐapǐ, e te ahoaho.”—Korinetia 2, 6:4.
6. No te aha tatou e ‘oaoa ˈi i te mau ati,’ e nafea te reira e haapaari ai i to tatou tiaturiraa?
6 E tia ia hiˈohia te mau mataˈi puai o te ati ta tatou e nehenehe e farerei i te tahi taime mai te mau ravea no te haapapu e mea maitai te pahi o to tatou faaroo e mea aueue ore. Ua papai Paulo i te mau Kerisetiano i Roma e: “Te oaoa atoa nei râ tatou i te mau ati nei; ua ite hoi tatou e, na te [ati] e faatupu i te faaoromai; e na te faaoromai e faatupu i te [tiaraa fariihia]; na te [tiaraa fariihia] e faatupu i te [tiaturiraa]: e ore hoi te [tiaturiraa] e faahaama mai.” (Roma 5:3-5; MN) Maoti te aueue-ore-raa i roto i te mau tamataraa e fariihia ˈi tatou e Iehova. E na te reira ˈtu ai e haapuai i to tatou tiaturiraa.
No te aha te tahi pae e iri ai
7. (a) Mai ta te mau parau a Paulo e faaite ra, nafea te tahi pae i te farereiraa i te iriraa i te pae varua? (b) Nafea vetahi i te faarueraa i te parau mau?
7 I to Paulo faaararaa no nia i te ‘iriraa’ (MN) te haamanaˈo ra oia i te tahi pae tei ‘haapae’ i to ratou haava manaˈo maitai e tei erehia i to ratou faaroo. (Timoteo 1, 1:19) I roto ia ratou, te vai ra o Humenaio e o Alesanedero tei taiva i te parau mau e tei parau i te mau parau faaino. (Timoteo 1, 1:20, nota i raro i te api, MN; Timoteo 2, 2:17, 18) I teie mahana, e pǎpǎi te mau apotata o te taiva i te parau mau, i “te tavini haapao maitai e te paari,” na roto i te parau vaha, oia mau e hohoni ratou i te rima iho i faaamu ia ratou i te pae varua. E au vetahi pae i te “tavini ino” o te parau e “e maoro tau fatu e hoˈi mai ai.” (Mataio 24:44-49; Timoteo 2, 4:14, 15) Te patoi ra ratou e te fatata maira te hopea o teie nei faanahoraa ino o te mau mea e te faaino ra ratou i te pǔpǔ o te tavini e ara maitai ra i te pae varua no te mea te faahaamanaˈo noa ra ratou i te nunaa o Iehova e e tau ru teie. (Isaia 1:3) Te manuïa ra teie mau apotata i te ‘faatioparaa i te faaroo o te tahi pae,’ o te faatupu i te iriraa i te pae varua.—Timoteo 2, 2:18.
8. Eaha te mea i iri ai te tahi pae aore ra i faaino ai i te pahi o to ratou faaroo?
8 Ua iri te pahi o te faaroo o te tahi atu â mau Kerisetiano no to ratou haapaeraa i to ratou haava manaˈo e te peeraa i te maimiraa otia ore o teie nei ao i te peu navenave e ta ˈna mau taatiraa tia ore i te pae morare. (Petero 2, 2:20-22) Te faaino nei te tahi atu â i te pahi o to ratou faaroo no te mea te manaˈo nei ratou aitâ e fatata maira te tapaeraa pahi o te faanahoraa apî o te mau mea. No te mea eita e nehenehe e numera i te taime e tupu ai te tahi mau parau tohu, e ma te faaore i “te mahana o [“Iehova,” MN]” i roto i to ratou feruriraa, e faarue ratou i te haamoriraa mau. (Petero 2, 3:10-13; Petero 1, 1:9) Eita e maoro, tei roto faahou atu â ratou i te pape reru e te varivari o teie nei faanahoraa o te mau mea. (Isaia 17:12, 13; 57:20) Te tiaturi noa nei â te vetahi tei faaea i te amui atu i roto i te Amuiraa Kerisetiano e te reira te haapaoraa mau. Papu maitai râ e aita ratou i navai i te faaoromai e titauhia no te tiai i te ao apî ta te Atua ra o Iehova i tǎpǔ. No ratou, aita te Paradaiso i tae oioi mai.
9. Eaha ta te tahi mau Kerisetiano i pûpûhia e rave ra, e e turai teie mau mea ia tatou ia hiˈopoa i te aha?
9 E au ra e ua potaro rii te tahi mau Kerisetiano i pûpûhia no te tahi mau vahi o te ao nei, i te mau ie o te pahi o to ratou faaroo. Te vai noa râ te pahi i nia, aita râ e tere ra i mua ma te faaroo puai mau, te tere mǎrû noa ra. Ua faaanaanataehia te tahi pae i te tiaturiraa o “te Paradaiso e fatata roa maira,” e ua ineine mau ratou i te tutava i te tapae i reira—ma te faaitoito i roto i te ohipa pororaa e te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa e te mau tairururaa atoa. I teie nei ia feruri ratou e mea atea aˈe te tupuraa o ta ratou mau tiairaa i ta ratou i manaˈo na, aita ratou e hinaaro faahou ra e haapuai roa i te tutava. E itehia te reira ia iti mai te ohipa pororaa, ia mairihia te tahi mau putuputuraa, e ia hinaarohia e mairi i te tahi mau tuhaa o te mau tairururaa. Te horoa nei te tahi atu â i te taime hau no te faaanaanataeraa e no te titauraa i te maitai materia. E turai teie mau mea ia hiˈopoa tatou eaha te puai e tia ia aratai i to tatou nei oraraa ia au i to tatou pûpûraa no Iehova. E tia anei e ia niuhia to tatou itoito i roto i ta ˈna taviniraa i nia i te tiaturiraa o “te Paradaiso e fatata roa maira”?
Te tiaturiraa e faaauhia i te hoê tutau
10, 11. Ua faaau Paulo i to tatou tiaturiraa i te aha, e no te aha teie faaauraa e tano ai?
10 Ua haamatara Paulo e ua tǎpǔ Iehova i te mau haamaitairaa no a muri aˈe na roto ia Aberahama. Ua faataa ˈtu ai te aposetolo e: “Te Atua . . . haapapu atura i te tǎpǔ; ia rahi to tatou mauruuru i taua na parau hirohirouri ore e piti ra [ta ˈna parau e ta ˈna tǎpǔ], o tei ore e tia i te Atua ia haavare ra, o tatou, o tei horo i te tiaturiraa i tuuhia mai i mua ia tatou ia noaa ei haapuraa. O ta tatou ïa [“tutau no te nephe,” MN], e te mahiti ore, e te mau maitai.” (Hebera 6:17-19; Genese 22:16-18) Te tiaturiraa i tuuhia i mua i te mau Kerisetiano faatavaihia, o te pohe-ore-raa ïa i nia i te raˈi. I teie mahana, te tiaturiraa faahiahia o te rahiraa o te mau tavini a Iehova, o te ora mure ore ïa i roto i te hoê paradaiso i te fenua nei. (Luka 23:43) Aita anaˈe teie tiaturiraa, aita atoa e faaroo.
11 E mauhaa puai te hoê tutau no te vai-maitai-raa, mea faufaa no te haamau i te hoê pahi i te hoê vahi eiaha oia ia painu. Aita e ihitai e faarue i te tapaeraa pahi aita e tutau. No te mea ua farerei aˈena Paulo i te iriraa tau taime, ua ite maitai oia e tei te mau tutau o te pahi te ora o te mau horo pahi. (Ohipa 27:29, 39, 40; Korinetia 2, 11:25) I te senekele matamua, aita to te pahi e matini e ia nehenehe te raatira pahi e faahoro mai ta ˈna e hinaaro. Taa ê noa ˈtu i te pahi tamaˈi hoe, tei te mataˈi noa e tere ai te mau pahi. Mai te peu e te tere atura te pahi i nia i te mau toˈa, hoê noa ravea ta te raatira pahi, te tuuraa ïa i te tutau e te faarururaa ˈtu i te vero, a tiaturi noa ˈi eiaha te mau tara o te tutau ia mahiti i raro roa i te moana. No reira Paulo i faaau ai i te tiaturiraa o te hoê Kerisetiano i te hoê “[“tutau no te nephe,” MN], e te mahiti ore, e te mau maitai.” (Hebera 6:19) Ia roohia tatou i te mau vero o te patoiraa aore ra o te tahi atu mau tamataraa, e au to tatou tiaturiraa i te hoê tutau o te haapapu ia tatou ei nephe ora, ia ore te pahi o to tatou faaroo ia painu atu i nia i te mau puu one atâta ite-ore-hia o te feaaraa aore ra te mau toˈa riaria a te mau apotata.—Hebera 2:1; Iuda 8-13.
12. Nafea tatou e ape ai i te faaatea ê atu ia Iehova?
12 Ua faaara Paulo i te mau Kerisetiano Hebera e: “E ara, e au mau taeae, o te aau ino faaroo-ore-atoa-hia i roto i te hoê o outou na, i te faarueraa i te Atua ora ra.” (Hebera 3:12) I roto i te papai Heleni, te auraa mau o te parau ra “faarueraa,” e “faaatea-ê-raa” ïa, oia hoi te taivaraa. E nehenehe râ tatou e ape i teie iri-roa-raa. Maoti te faaroo e te tiaturiraa e ati maite ai tatou ia Iehova noa ˈtu te mau vero ino roa ˈˈe o te tamataraa. (Deuteronomi 4:4; 30:19, 20) Eita to tatou faaroo e au i te hoê pahi e taueue noa i te mataˈi o te mau haapiiraa a te mau apotata. (Ephesia 4:13, 14) E ma te tiaturiraa o te riro ei tutau no tatou, e nehenehe tatou e faaruru atu i te mau vero o te oraraa ei mau tavini a Iehova.
Turaihia e te here e te varua moˈa
13, 14. (a) No te aha e ore ai e navai te tutau o to tatou tiaturiraa? (b) Eaha te puai e turai ia tatou ia pûpû i te taviniraa moˈa ia Iehova e tia ˈi, e no te aha?
13 Eita te hoê Kerisetiano e haere i mua e tapae atu ai i roto i te faanahoraa apî mai te peu e o te tiaturiraa noa e ora i roto i te paradaiso i te fenua nei te turai ia ˈna ia tavini ia Iehova. A tapea noa ˈi oia i ta ˈna tutau o te tiaturiraa mai te hoê mauhaa haapapuraa ia ˈna i roto i te oraraa, e tia ia ˈna ia amui atoa mai i te reira e i to ˈna faaroo, i te puai o te here o te turai. Ua haamatara Paulo i te reira i to ˈna papairaa e: “E teie nei, te vai nei te faaroo, e te tiai, e te [here], e toru ra; o tei hau râ i taua toru nei, o te [here] ïa.”—Korinetia 1, 13:13; MN.
14 O te here ia Iehova ma te mafatu atoa, ei pahonoraa i to ˈna here faito ore no tatou, te puai o te turai ia tatou ia pûpû i te taviniraa moˈa, e tia ˈi. Ua papai te aposetolo Ioane e: “O tei ore i aroha ra, aore ïa i ite i te Atua; e aroha hoi te Atua. Ua itea to te Atua aroha ia tatou nei, o te Atua i tono mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi i te ao nei, ia ora tatou ia ˈna. Te [here] nei tatou ia ˈna, no te mea oia na tei [here] mai na ia tatou nei.” (Ioane 1, 4:8, 9, 19; MN) No to tatou mauruuru ia Iehova, e tia ia tatou ia haapeapea na mua, eiaha no to tatou iho faaoraraa, no te faaiteraa râ i te faaraaraa o to ˈna iˈoa moˈa e te faatiaraa i to ˈna mana arii parau-tia.
15. Nafea to tatou here ia Iehova i taaihia ˈi i te tumu parau o to ˈna mana arii?
15 Te hinaaro nei Iehova ia tavini tatou ia ˈna no te mea e here tatou ia ˈna, eiaha noa i te Paradaiso. Te parau ra te buka ite rahi niuhia i nia i te Bibilia ra Étude perspicace des Écrituresa e: “E hanahanahia Iehova i te mea e ua niuhia to ˈna mana arii e te tururaa ta ˈna mau mea ora i poietehia i te reira, i nia iho â râ i te here. E hinaaro oia ei huiraatira i te feia noa e au i to ˈna mana arii hau aˈe i to vetahi ê no to ˈna mau huru maitatai e no te mea mea tia to ˈna mana arii. (Ko 1, 2:9) E maiti ratou i te tavini i raro aˈe i to ˈna mana arii maoti i te tamata i te imi i to ratou tiamâraa no te mea ua ite ratou i te Atua e to ˈna here, to ˈna parau-tia, e to ˈna paari, ta ratou e faˈi e e hau ê i to ratou iho. (Sal 84:10, 11)”—Buka 1, api 108.
16. Nafea te here ia Iesu e riro ai ei puai o te turai i roto i to tatou oraraa?
16 Ei mau Kerisetiano, e faaite atoa tatou i te here ia Iesu ei pahonoraa i to ˈna here ia tatou. Ua haaferuri Paulo e: “[E faahepo hoi] te aroha o te Mesia ra [ia tatou], no te mea te parau nei matou e, i pohe te hoê no te taata atoa, e pohe to te taata atoa i reira; e i pohe hoi oia no te taata atoa, ia ore te feia e ora ra ia [ora faahou no ratou noa iho, no ˈna râ o tei pohe no ratou e tei tia faahou mai].” (Korinetia 2, 5:14, 15; MN) O te Mesia te niu mau i reira to tatou oraraa pae varua, to tatou faaroo, e to tatou tiaturiraa e patuhia ˈi. E turu to tatou here ia Iesu Mesia i to tatou tiaturiraa e e haapapu i to tatou faaroo, i te taime iho â râ o te vero o te tamataraa.—Korinetia 1, 3:11; Kolosa 1:23; 2:6, 7.
17. Eaha te itoito ta Iehova e horoa mai na tatou, e nafea to ˈna faufaaraa e faaitehia ˈi i roto i te Ohipa 1:8 e te Ephesia 3:16?
17 O to tatou here i te Atua e i ta ˈna Tamaiti te puai rahi o te turai ia tatou i roto i to tatou oraraa ei mau Kerisetiano, te horoa atoa maira râ Iehova i te tahi atu â mea o te turai ia tatou, o te faaitoito ia tatou, e te horoa mai i te puai no te haere i mua i roto i ta ˈna taviniraa. O to ˈna ïa puai ohipa, aore ra varua moˈa. E au na mua te mau taˈo Hebera e Heleni i hurihia e “varua” i te hautiutiraa o te mataˈi. I tiaturi na te mau pahi mai ta Paulo i horo, i te puai itea ore o te mataˈi no te tapae i te vahi tapaeraa. Oia atoa, e hinaaro tatou i te here e te puai ohipa itea ore o te Atua no te faahaere i te pahi o to tatou faaroo i mua i roto i te taviniraa a Iehova.—Ohipa 1:8; Ephesia 3:16.
I mua i ta tatou vahi tapaeraa!
18. Eaha te tauturu ia tatou ia faaoromai i te mau tamataraa atoa o to tatou faaroo?
18 E nehenehe to tatou faaroo e to tatou here e tamatahia ma te teimaha hou tatou e tapae ai i roto i te faanahoraa apî o te mau mea. Ua horoa mai râ Iehova i te hoê tutau “mahiti ore, e te mau maitai”—to tatou tiaturiraa faahiahia. (Hebera 6:19; Roma 15:4, 13) Ia roohia tatou i te patoiraa aore ra te tahi atu mau tamataraa, e nehenehe tatou e faaoromai mai te peu e ua tutau-maitai-hia tatou maoti to tatou tiaturiraa. Ia faaea ˈtu te hoê vero e te tairi maira te tahi atu â, e opua maite anaˈe e haapuai i to tatou tiaturiraa e to tatou faaroo.
19. Nafea tatou e nehenehe ai e tapea i te pahi o to tatou faaroo e ia tere noa e ia tae i te tapaeraa pahi o te ao apî a te Atua?
19 Hou oia a faahiti ai i te “tutau no te nephe,” ua parau Paulo e: “E te hinaaro nei matou ia faaite tamau maite â outou atoa i taua itoito na [ia “haapuai i te tere,” nota i raro i te api, MN], ia noaa te tiai ite papu e tae noa ˈtu i te hopea ra: ia ore outou ia toaruaru, ei pee râ i te feia i noaa tei parauhia maira i te faaroo e te faaoromai.” (Hebera 6:11, 12) Ma te turaihia e te here ia Iehova e i ta ˈna Tamaiti e ma te haapuaihia e te varua moˈa, e tapea anaˈe i te pahi o to tatou faaroo e ia tere noa e ia tae roa ˈtu tatou i te tapaeraa pahi o te ao apî tǎpǔhia a te Atua.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Association “Les Témoins de Jéhovah.”
Ei faahaamanaˈoraa
◻ No nia i to tatou faaroo, eaha te faaararaa ta Paulo i horoa mai?
◻ Nafea te tahi pae i te farereiraa i te iriraa i te pae varua, e nafea te tahi atu â i te haere-mǎrû-raa?
◻ Eaha te mau huru maitatai no ǒ mai i te Atua ra e titauhia ia amui mai i to tatou faaroo?
◻ Eaha te tauturu mai ia tatou ia tae i te tapaeraa pahi o te ao apî tǎpǔhia a te Atua?
[Hohoˈa i te api 16]
E tia i te pahi o to tatou faaroo ia hamani-maitai-hia no te faaruru atu i te mau vero o te oraraa
[Hohoˈa i te api 17]
E nehenehe to tatou faaroo e iri
[Hohoˈa i te api 18]
Ua riro te tiaturiraa ei tutau no to tatou oraraa ei mau Kerisetiano