VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w15 15/9 api 9-14
  • E aratai papu anei to outou manaˈo haava?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E aratai papu anei to outou manaˈo haava?
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A FAAITE I TE HURU AU NOA NO NIA I TE EA
  • TE FAAANAANATAERAA AU MAU
  • UA ITOITOHIA TATOU I TE PORO
  • E nafea ei manaˈo haava maitai noa ˈi to outou?
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • Te hoê manaˈo haava haapiihia i ta te Atua mau ture e aratairaa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2018
  • A faaroo i te reo i roto
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Nafea ia haapii i to outou haava manaˈo
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
w15 15/9 api 9-14
I te matete i reira e hoohia ’i te i‘o, ua huru ê na hoa faaipoipo i te hoê hoa Kerisetiano o te hoo ra i te maa i‘o

E aratai papu anei to outou manaˈo haava?

‘E te hopea o taua poroi nei o te aroha ïa no roto i te aau viivii ore ra, e te manaˈo haava maitai.’—TIM. 1, 1:5.

HIMENE: 57, 48

E NAFEA OUTOU IA PAHONO?

E nafea to tatou manaˈo haava e tauturu ai ia tatou ia rave i te mau faaotiraa no nia i . . .

  • te ravea rapaauraa?

  • te faaanaanataeraa?

  • te ohipa Kerisetiano?

1, 2. Na vai i horoa mai i te hoê manaˈo haava, e no te aha tatou e mauruuru ai i te fanaˈo i te reira?

UA POIETE te Atua ra o Iehova i te taata e te tiamâraa ia maiti. Ua horoa mai Iehova ia tatou i te hoê aratai no te tauturu ia tatou ia rave i te mau faaotiraa maitai. O te manaˈo haava ïa teie aratai, maoti te reira e ite ai tatou i te manaˈo no nia i te maitai e te ino. Ia faaohipa maitai tatou i to tatou manaˈo haava, e tauturu mai te reira ia tatou ia rave i te maitai e ia haapae i te ino. E haapapu ïa to tatou manaˈo haava e te here ra Iehova ia tatou e te hinaaro ra oia ia manuïa tatou.

2 I teie mahana, e rave iho â te tahi mau taata i te maitai e mea riri atoa na ratou e rave i te ino noa ˈtu aita ratou e ite i te mau ture aveia Bibilia. (A taio i te Roma 2:14, 15.) No te aha ïa? No to ratou manaˈo haava. Maoti te reira, e ape ïa te taata e rave rahi i te rave i te mau ohipa ino. A feruri na te faahopearaa ino mau na te ao ahani aita e manaˈo haava to te taata atoa! Eita e ore e e rahi roa ˈtu â paha te mau ohipa ino ta tatou e faaroo ra. E nehenehe iho â tatou e haamauruuru ia Iehova i te horoaraa i te taata atoa i te hoê manaˈo haava.

Ia haamataro-maitai-hia to tatou manaˈo haava, e nafea te reira e tauturu ai ia tatou ia rave i te mau faaotiraa?

3. E nafea to tatou manaˈo haava e tauturu ai ia tatou i roto i te amuiraa?

3 No te rahiraa o te taata, aita e faufaa ia haamataro i to ratou manaˈo haava. No te mau tavini râ a Iehova, te hinaaro ra ratou e haamataro maitai i to ratou manaˈo haava o te tauturu ia ratou ia faatupu i te auhoêraa i roto i te amuiraa. Te hinaaro ra tatou ia haamanaˈo mai to tatou manaˈo haava i te mau ture aveia Bibilia no nia i te maitai e te ino. Tera râ, no te haamataro e no te faaohipa i to tatou manaˈo haava, e titauhia ia rave hau atu â i te haapii-noa-raa i ta te Bibilia e parau ra. E mea tia ia here tatou i te mau ture aveia a te Atua e ia tiaturi e e maitai te reira no tatou. Ua papai Paulo: ‘E te hopea o taua poroi nei o te aroha ïa no roto i te aau viivii ore ra, e te manaˈo haava maitai, e te faaroo haavare ore.’ (Tim. 1, 1:5) Ia haamataro tatou i to tatou manaˈo haava e ia pee i te reira, e rahi atu â to tatou here no Iehova e to tatou tiaturiraa ia ˈna. E haapapu mai te huru o ta tatou faaohiparaa i to tatou manaˈo haava e mea piri roa to tatou taairaa e o Iehova e e faaite mai te reira i to tatou hinaaro rahi e faaoaoa ia ˈna. E faaite atoa to tatou manaˈo haava i to tatou huru taata mau.

4. E nafea e haamataro ai i to tatou manaˈo haava?

4 E nafea ïa tatou e haamataro ai i to tatou manaˈo haava? E titauhia ia tatou ia haapii tamau i te Bibilia, ia feruri maite i nia i ta tatou e taio ra e ia ani atu ia Iehova i te tauturu ia faaohipa i ta tatou i haapii mai. E tia ïa ia tatou ia rave hau atu â i te haapii-noa-raa i te mau aamu e te mau ture. Ta tatou fa ia haapii i te Bibilia, ia ite maitai atu â o vai Iehova. E ia ite atoa eaha to ˈna huru, eaha ta ˈna e au e ta ˈna e ore e au. Ma te haapii atu â no nia ia Iehova, e taa oioi iho â i to tatou manaˈo haava eaha te maitai e te ino no Iehova. Hau atu â tatou i te haamataro i to tatou manaˈo haava, e hau atu â ïa tatou i te haamata e manaˈo mai ia Iehova.

5. Eaha ta tatou e hiˈo mai i roto i teie tumu parau?

5 No reira, e uiui paha tatou: Ia haamataro-maitai-hia to tatou manaˈo haava, e nafea te reira e tauturu ai ia tatou ia rave i te mau faaotiraa? E nafea tatou e nehenehe ai e faatura i te manaˈo haava o vetahi ê? E nafea to tatou manaˈo haava e turai ai ia tatou ia rave i te maitai? E hiˈo anaˈe e toru tuhaa e hinaaro ai tatou ia haamataro-maitai-hia to tatou manaˈo haava: (1) te ravea rapaauraa, (2) te faaanaanataeraa, e (3) ta tatou ohipa pororaa.

A FAAITE I TE HURU AU NOA NO NIA I TE EA

6. Eaha te mau faaotiraa e titauhia ia tatou i te rave no nia i to tatou ea?

6 Te parau mai ra te Bibilia ia haapae tatou i te mau mea e haamauiui ia tatou e ia faatupu i te huru au noa i roto i te mau peu, mai te maa e te inuraa. (Mas. 23:20; Kor. 2, 7:1) Ia faaroo tatou i te mau aˈoraa Bibilia, e tauturu mai te reira ia tatou ia paruru i to tatou ea. Te maˈihia ra e te paari noa ˈtu râ ra tatou. Eaha te mau faaotiraa e titauhia ia tatou ia rave? I te tahi mau fenua, e fanaˈo te taata i te rapaauraa i matauhia e te rapaauraa taa ê. I te mau piha a te amaa, te tae pinepine ra te mau rata a te mau taeae e tuahine no te ani no nia i te mau huru rapaauraa e rave rau. E rave rahi e ani mai, “E nehenehe anei te hoê tavini a Iehova e farii i teie aore ra i tera huru rapaauraa?”

7. E nafea tatou e nehenehe ai e rave i te mau faaotiraa no nia i te toto?

7 Aita e tiaraa to te hoê amaa aore ra ta te mau matahiapo o te hoê amuiraa ia rave i te mau faaotiraa no te hoê Kerisetiano no nia i te ea, noa ˈtu e e ani mai oia eaha te rave. (Gal. 6:5) E nehenehe râ te mau matahiapo e faaite atu i ta Iehova e parau ra no te tauturu i te hoê Kerisetiano ia rave i te hoê faaotiraa maitai. Ei hiˈoraa, ua faaue mai Iehova ia haapae noa tatou i te toto. (Ohi. 15:29) E tauturu rahi mai teie faaueraa i te hoê Kerisetiano ia taa ia ˈna e eita oia e farii i te mau huru rapaauraa o te titauhia ia pâmu i te toto taatoa aore ra te hoê o na tuhaa rahi e maha o te toto. E nehenehe teie haamaramaramaraa e faaohipa i te manaˈo haava o te hoê Kerisetiano ia faaoti i te farii aore ra aita i te mau tuhaa rii atoa o te toto, te mau tuhaa nainai aˈe no ǒ mai i te hoê o na tuhaa rahi e maha o te toto.a Eaha te tahi atu aˈoraa Bibilia o te tauturu mai ia tatou ia rave i te mau faaotiraa î i te paari no nia i te mau huru rapaauraa?

8. E nafea Philipi 4:5 e tauturu mai ai ia rave i te mau faaotiraa î i te here no nia i te ea?

8 Te parau mai ra te Maseli 14:15: “Te faaroo ra te ite ore i te mau parau atoa ra; te hiˈo maitai ra râ te taata haapao ra i to ˈna taahiraa.” I teie mahana, aita e rapaauraa no te tahi mau maˈi. No reira, e titauhia ia tatou ia haapao maitai i te mau huru rapaauraa o te parau hanoa e e rapaau iho â te reira i te tahi maˈi e aita râ e hoê aˈe haapapuraa e manuïa anei te reira. Ua papai Paulo: “Ia itea to outou mǎrû [aore ra, huru au noa] e te taata atoa ra.” (Phil. 4:5) E tauturu mai te huru au noa ia haapao tamau i ta tatou haamoriraa ia Iehova i roto i to tatou oraraa no nia i te tahi mau tumu parau o te ea. Mai te peu e e haapao noa tatou i to tatou ea, e nehenehe ïa tatou e manaˈo noa ia tatou iho. (Phil. 2:4) Ua ite râ tatou e i roto i teie nei ao, eita ta tatou e nehenehe e fanaˈo i te hoê ea maitai roa. No reira, e faaoti papu tatou e o te taviniraa a Iehova te ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa.—A taio i te Philipi 1:10.

Na hoa faaipoipo oaoa e faaite ra i te mau raau no te faaravai i te maa

E tamata anei outou i te faahepo ia vetahi ê ia pee i to outou huru feruriraa? (A hiˈo i te paratarafa 9)

9. E nafea te Roma 14:13, 19 e ohipa ˈi i nia i ta tatou faaotiraa no nia i te ea, e e nafea to tatou auhoêraa e haafifihia ˈi?

9 Eita te hoê Kerisetiano au noa e tamata i te faahepo ia vetahi ê ia rave i te mea au aˈe no ˈna. I te hoê fenua, ua faaitoito na hoa faaipoipo ia vetahi ê ia rave i te raau no te faaravai atu â i te maa e ma te faaohipa i te hoê ravea taa ê no te tarani i te maa. Ua turai raua i te tahi mau taeae e tuahine ia na reira, aita râ te tahi atu i pee. I te oreraa teie mau ravea i manuïa, ua riri te rahiraa o te mau taeae e tuahine. E tiaraa no na hoa faaipoipo e maiti no raua iho e tamata anei i te raau no te faaravai atu â i te maa aore ra e tarani i te maa. Tera râ, e faaitehia anei te huru au noa ia haafifihia te auhoêraa o te amuiraa no te ravea rapaauraa? I Roma i tahito ra, e manaˈo taa ê to te tahi mau Kerisetiano no nia i te tahi mau maa e oroa. Eaha te aˈoraa ta Paulo i horoa ˈtu ia ratou? Ua na ô oia: “Te manaˈo nei te tahi, e huru ê to te tahi mahana i te tahi; te manaˈo nei hoi te tahi, hoê â huru to te mau mahana atoa; ia papu râ te taata atoa i to ˈna ihora aau.” E haapao maitai anaˈe ia ore tatou e haafifi ia vetahi ê.—A taio i te Roma 14:5, 13, 15, 19, 20.

A faaoti papu e o te taviniraa a Iehova te mea faufaa roa ˈˈe i roto i to outou oraraa

10. No te aha e titauhia ia tatou ia faatura i ta vetahi ê iho mau faaotiraa? (A hiˈo i te hohoˈa matamua.)

10 I te tahi mau taime, aita paha tatou e taa eaha te tumu e rave ai te tahi taata i roto i te amuiraa i te hoê faaotiraa no nia i te tahi ohipa. Eaha ïa ta tatou e nehenehe e rave? Eiaha e haava oioi ia ˈna aore ra e faahepo ia ˈna ia taui i to ˈna huru feruriraa. Peneiaˈe, e titauhia ia tatou ia haamataro atu â i to tatou manaˈo haava, aore ra mea paruparu paha to tatou manaˈo haava. (Kor. 1, 8:11, 12) Peneiaˈe, aita paha to tatou iho manaˈo haava i haamataro-maite-hia. No reira, no nia anei i te ea e te tahi atu mau uiraa, mea titauhia ia tatou taitahi ia rave i ta tatou iho mau faaotiraa e ia farii i te faahopearaa o te reira.

TE FAAANAANATAERAA AU MAU

11, 12. E nafea te Bibilia e tauturu ai ia tatou ia maiti i te mau faaanaanataeraa?

11 Ua poiete Iehova ia tatou ia nehenehe tatou e oaoa ia faaanaanatae e ia haafaufaa i te reira. Ua papai Solomona e “e taime to te ata” e “e taime to te ori.” (Koh. 3:4) E ere râ te mau faaanaanataeraa atoa i te mea au maitai aore ra i te mea tamǎrû. E titau-atoa-hia ia tatou ia ore e faataa rahi i to tatou taime no te faaanaanataeraa. E nafea to tatou manaˈo haava e tauturu ai ia tatou ia oaoa e ia haafaufaa i te faaanaanataeraa e fariihia e Iehova?

‘E faaara anei to ˈu manaˈo haava ia ˈu ia tamatahia vau?’

12 Te faaara mai ra te Bibilia ia tatou i “ta te tino e rave nei,” oia hoi “te faaturi, te poreneia, te mau peu faufau ra, te taiata, te haamori idolo, te tahutahu, te tairoiro, te tamaˈi, te mârô, te iria, te vahi a vai ra, te amahamaha, te hairesi, te feii, te taparahi taata, te taero ava, te oehamu tiaâ ra, e mai te reira atoa te huru.” (Gal. 5:19-21) E uiui anaˈe ïa: ‘E tauturu anei to ˈu manaˈo haava ia ore e rave i te mau tuaro ino mau aore ra mea taehae, e itehia te tataˈuraa e te here aiˈa? E faaara anei to ˈu manaˈo haava ia ˈu ia tamatahia vau e mataitai i te hoê hohoˈa teata e te vai ra te mau peu faufau aore ra o te turai ia rave i te mau peu taatiraa tia ore, te inu-hua-raa i te ava aore ra i te mau peu tahutahu?’

13. No nia i te faaanaanataeraa, e nafea te aˈoraa o te Timoteo 1, 4:8 e o te Maseli 13:20 e tauturu ai ia tatou?

13 E tauturu mai te mau faaueraa tumu Bibilia ia haamataro i to tatou manaˈo haava no nia i te faaanaanataeraa. Ei hiˈoraa, te parau ra te Bibilia e “o te haamataro hoi i ta te tino nei, e faufaa iti haihai to te reira.” (Tim. 1, 4:8) No e rave rahi, e tamǎrû e e maitaihia to ratou ea ma te faaetaeta i te tino. E nafea ïa tatou e na reira ˈi ma te apiti e te hoê pûpû taata? Mea faufaa anei ia haapao maitai ia faaetaeta tatou i te tino e o vai ma? Te parau mai ra te Maseli 13:20: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe [aore ra, e atihia] ïa.” Te mea papu râ, mea faufaa iho â ia faaohipa i to tatou manaˈo haava i haapiihia e te Bibilia ia maiti tatou i te faaanaanataeraa.

14. Eaha te faaohiparaa ta te hoê utuafare i rave ia au i te Roma 14:2-4?

14 E piti tamahine taurearea ta Christian raua Daniela. Te na ô ra Christian: “I ta matou arui haamoriraa utuafare, ua tauaparau matou i nia i te faaanaanataeraa. Ua farii matou e mea tano te tahi mau huru arearea, e te tahi atu râ, e ere ïa. O vai te nehenehe e riro ei amuimuiraa maitai? Ua amuamu hoê o ta mâua tamahine no te mea, i te fare haapiiraa, i te taime faafaaearaa iho â râ, ua ite oia i te tahi mau Ite no Iehova apî e haerea tano ore to ratou. No ˈna, ua turaihia o ˈna ia na reira atoa. Mai ta tatou i hiˈopoa mai nei, e manaˈo haava to tatou taitahi e mea tia ia vaiiho tatou i te reira e aratai ia tatou ia maiti i te faaanaanataeraa e rave e na muri ia vai ma.”—A taio i te Roma 14:2-4.

1. I te hoê putuputuraa Kerisetiano, te horoa ra te hoê taurearea apî i te pahonoraa, area te tahi atu te taoto ra te tahi; 2. Te hoê taurearea Ite no Iehova e toaruaru ra, area te tahi atu Ite no Iehova e haere tano ore to ’na

E tauturu mai to outou manaˈo haava haamatarohia e te Bibilia ia ape i te mau tupuraa atâta (A hiˈo i te paratarafa 14)

15. E nafea te Mataio 6:33 e tauturu ai ia tatou ia faanaho i te faaanaanataeraa?

15 Ehia taime ta outou e faataa no te faaanaanataeraa? E tuu anei outou i te mau ohipa mai te mau putuputuraa, te pororaa e te haapiiraa Bibilia na mua i roto i to outou oraraa, aore ra e tuu anei outou i te faaanaanataeraa na mua? Eaha te mea faufaa aˈe no outou? Ua na ô Iesu: “E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.” (Mat. 6:33) Ia faaoti tatou e nafea ia faataa i te taime no te faaanaanataeraa, te haamanaˈo anei ra to outou manaˈo haava i te aˈoraa a Iesu?

UA ITOITOHIA TATOU I TE PORO

16. E nafea to tatou manaˈo haava e faaitoito ai ia tatou ia poro?

16 Eita te hoê manaˈo haava e faaara noa ia tatou ia ore e rave i te mau ohipa ino. E turu atoa mai râ ia rave tatou i te maitai, mai te pororaa i tera e tera fare e te farereiraa i te taata ma te faanaho-ore-hia. Tera iho â ta Paulo i rave. Ua papai oia: “Eita hoi au e tia ia ore; e ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” (Kor. 1, 9:16) Ia pee tatou i te hiˈoraa o Paulo, e manaˈo haava tano to tatou, ma te ite e te rave ra tatou i te maitai. E ia poro tatou i te parau apî oaoa ia vetahi ê, te haamataro ra tatou i to ratou manaˈo haava. Ua na ô Paulo: “Te haamaitai nei . . . matou ia matou iho i te aau o te taata atoa i te faaiteraa ˈtu i te parau mau i mua i te aro o te Atua.”—Kor. 2, 4:2.

17. Mea nafea te hoê tuahine apî i te peeraa i to ˈna manaˈo haava haamatarohia e te Bibilia?

17 Ua haapii Jacqueline, 16 matahiti, i te ihiora i te fare haapiiraa. Teie râ, te haapii ra te mau piahi i te haapiiraa niu ore e te tauiuiraa o te mau mea ora. “Aita to ˈu manaˈo haava i farii roa i te mau aparauraa mai tei matauhia e au. Eita vau e turu i te haapiiraa niu ore e te tauiuiraa o te mau mea ora. Ua haere au e farerei i ta ˈu orometua e ua faaite atu ia ˈna i to ˈu tiaraa. Ua maere roa vau no te mea ua faaroo maite oia ia ˈu e ua titau mai ia faaite atoa ˈtu vau i te piahi taatoa i ta ˈu tiaturiraa no nia i te poieteraa.” Ua oaoa roa Jacqueline i to ˈna faarooraa e peeraa i to ˈna manaˈo haava haamatarohia e te Bibilia. E turai anei to outou manaˈo haava ia rave i te mea maitai?

18. No te aha e hinaaro ai tatou ia riro to tatou manaˈo haava ei mea maitai e mea papu?

18 Ta tatou fa, ia ora tatou ia au i te mau faaueraa tumu e te mau ture aveia a Iehova. E tauturu mai to tatou manaˈo haava ia naea i tera fa. Ia haapii tamau tatou i te Parau a te Atua e ia feruri maite i nia i te reira e ia faaohipa i ta tatou e haapii ra, e haamataro iho â tatou i to tatou manaˈo haava. E riro ïa teie ô faahiahia mau ei aratai papu no tatou!

a A hiˈo i te “Uiraa a te feia taio” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiurai 2004, api 29-31.

NO TE TAA MAITAI ATU Â I TEIE TUMU PARAU

  • Te manaˈo haava: O te hoê ïa aratai i roto ia tatou e ite ai tatou i te manaˈo no nia i te maitai e te ino. E tauturu mai te reira ia tatou ia rave i te maitai e ia haapae i te ino. Ia haamataro tatou i to tatou manaˈo haava e ia pee tatou i te reira, e rahi atu â to tatou here no Iehova e to tatou tiaturiraa ia ˈna

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono