Vahine
Auraa: Feia paari huru ovahine. Te taˈo Hebera ra no te vahine oia hoi ’ish·shahʹ, teie to ˈna auraa mau “e taata huru ovahine.”
Te faahaehaa ra anei te Bibilia i te mau vahine ma te faariro ia ratou mai te mau taata haihai?
Gen. 2:18: “Ua parau ihora te Atua ra o Iehova, E ere ïa i te mea maitai ia parahi noa Adamu oia anaˈe ra; e hamani au i te tahi tauturu au na ˈna ra.” (Aita te Atua e manaˈo ra e mea hau aˈe te tane i te vahine. Te faaite nei râ te Atua e e horoahia i te vahine ra te mau huru maitatai o te tuati atu i to te tane ia au i te faanahoraa a te Atua. Te hoê apiti o te hoê o na tuhaa e piti o te tuati maite te tahi i te tahi. No reira, ei pǔpǔ, mea hau aˈe te mau vahine no nia i te tahi mau huru maitatai e te tahi mau ite, e te mau tane no nia ïa i te tahi atu. Hiˈo Korinetia 1, 11:11, 12.)
Gen. 3:16: “Ua parau maira [te Atua] i te vahine . . . e auraro oe i to tane, e ei fatu oia no oe.” (Ua faahitihia teie mau parau i muri aˈe i to Adamu e to Eva hararaa. E ere te reira no nia i te tia i te tane ia rave, no nia râ i ta Iehova i ite atea e e rave ratou, i te mea ua ô mai te miimii i roto i te oraraa o te taata. Te faataa nei e rave rahi aamu Bibilia i muri iho i te huru oraraa peapea tei tupu mai no te mea ua faatere te taata ma te miimii. Aita râ te Bibilia e parau ra e ua farii te Atua i teie huru haerea aore ra e hiˈoraa teie ta vetahi ê e pee atu.)
Te faahaehaahia ra anei te vahine no te mea o te tane te upoo?
E ere te auraroraa iho i te tiaraa upoo i te hoê faahaehaaraa. Te turu ra te tiaraa upoo i te nahonaho-maitai-raa; “e ere hoi te Atua” ra o Iehova “i te tumu no te anoi noa, no te hau râ.” (Kor. 1, 14:33) Tei raro aˈe o Iesu Mesia i te tiaraa upoo o te Atua ra o Iehova, e e faaoaoa rahi taua huru taairaa ra ia ˈna.—Ioa. 5:19, 20; 8:29; Kor. 1, 15:27, 28.
I to ˈna pae, ua horoahia i te tane ra te hoê tiaraa upoo taotiahia, i roto iho â râ i te utuafare e te amuiraa Kerisetiano. Aita te Atua i horoa ia ˈna ra te hoê mana otia ore i nia i te vahine; e hopoia ta te tane i to ˈna raatira, o Iesu Mesia, e i te Atua, no nia i ta ˈna huru faaohiparaa i te tiaraa upoo. (Kor. 1, 11:3) Hau atu â, ua faauehia te mau tane ia “[here] . . . i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i [here] i to ratou iho tino” e ia ‘faatura ˈtu’ ia ratou. (Eph. 5:28; MN; Pet. 1, 3:7) Aita te Atua i faanaho e i rotopu i na hoa faaipoipo e mea faufaa aˈe te mau hinaaro i te pae taatiraa o te tane i to te vahine. (Kor. 1, 7:3, 4) Te haapapu ra te Bibilia e e tiaraa faufaa roa to te vahine maitai i roto i te oraraa utuafare e te totaiete. Te faahiti ra oia e rave rahi tuhaa e nehenehe ai oia e rave i te tahi ohipa, ma te farii i te tiaraa upoo o ta ˈna tane. (Mas. 31:10-31) Te faaue ra te Bibilia i te mau tamarii ia faatura i to ratou metua vahine, eiaha noa râ i te metua tane. (Eph. 6:1-3) Te huti atoa nei oia i te ara-maite-raa taa ê i nia i te mau hinaaro o te mau vahine ivi. (Iak. 1:27) No reira, i rotopu i te mau Kerisetiano mau e nehenehe te mau vahine e fanaˈo i te vai-maitai-raa mau, e manaˈo e te au-mau-hia ra ratou e e oaoa ˈi i ta ratou ohipa.
Te haafaufaa-atoa-hia ra te tura o te vahine i roto i te faanahoraa a te Atua i te mea e te faaau ra o Iehova i ta ˈna iho faanahonahoraa o te mau varua haapao maitai i te hoê vahine, ta ˈna vahine, te metua vahine o ta ˈna mau tamaiti. (Apo. 12:1; Gal. 4:26) Ua faaau-atoa-hia te amuiraa a Iesu Mesia o tei faatavaihia i te varua moˈa ei vahine na ˈna. (Apo. 19:7; 21:2, 9) E i te hoê hiˈoraa i te pae varua, aita e taa-ê-raa i rotopu i te mau tane e te mau vahine maitihia no te apiti atu e te Mesia i roto i te Basileia i nia i te raˈi.—Gal. 3:26-28.
E tia anei i te vahine ia riro ei tavini?
Ia au i te Bibilia, na te mau tane te hopoia tiaau i te amuiraa. E mau tane anaˈe o na aposetolo 12 a Iesu Mesia, oia atoa te mau Kerisetiano tei nominohia i muri iho ei matahiapo e ei tavini tauturu i roto i te mau amuiraa. (Mat. 10:1-4; Tim. 1, 3:2, 12) Te aˈohia ra te mau vahine ia “haapii . . . ma te mamu noa, e te auraro maite,” i te mau putuputuraa a te amuiraa, oia hoi eiaha ratou e faahiti i te mau uiraa no te patoi i te tiaraa upoo o te mau tane o te amuiraa. “Aita hoi [te mau vahine] e tia ia parau” i teie mau putuputuraa mai te peu e te erehia ta ratou mau parau i te auraro. (Tim. 1, 2:11, 12; Kor. 1, 14:33, 34) No reira, noa ˈtu te apiti faufaa nei te mau vahine i roto i te ohipa a te amuiraa, aita i faanahohia e ia faatere ratou aore ra ia rave ratou i te upoo no te haapii i te amuiraa, to reira te mau tane e faaî ra i te mau titauraa.
I rapaeau i te mau putuputuraa a te amuiraa, e nehenehe anei râ te mau vahine e riro ei feia poro, ei mau tavini no te parau apî maitai? I te Penetekose o te matahiti 33 T.T., ua niniihia te varua moˈa i nia i te mau tane e te mau vahine atoa. Ua faataa te aposetolo Petero i teie tupuraa ma te faahiti i te Ioela 2:28, 29 e: “Te parau maira te Atua, ia tae i te mau mahana hopea ra, e ninii atu ai au i tau varua i nia iho i te taata atoa, e na to outou mau tamarii tamaroa ra e te mau tamahine e tohu, e e ite hoi to outou mau taata apî ra i te orama, e to outou hoi mau taata ruhiruhia ra, e taotootoahia ïa. E ninii atu vau i tau varua i nia iho i tau mau tavini tane e tau mau tavini vahine i te reira mau mahana; e e tohu hoi ratou.” (Ohi. 2:17, 18) Oia atoa i teie nei mahana, te apiti nei te mau vahine ma te tano i roto i te taviniraa Kerisetiano, ma te poro i tera e tera fare e ma te aratai i te mau haapiiraa Bibilia i te fare o te taata.—Hiˈo atoa Salamo 68:11; Philipi 4:2, 3.
No te aha te mau vahine Kerisetiano e tapoˈi ai i to ratou upoo i te tahi mau taime?
Kor. 1, 11:3-10: “O te Mesia te upoo o te taata atoa nei, e o to te vahine ra upoo, o te tane ïa, e o to te Mesia ra upoo, o te Atua ïa. . . . O te vahine atoa ra e pure e e aˈo hoi ma te upoo tapoˈi-ore-hia ra, ua faahaehaa ïa i to ˈna upoo . . . E ore hoi e tia i te tane ia tapoˈi i te upoo, o te hohoˈa hoi oia e te haamaitai i te Atua; area te vahine, o te haamaitai ïa i te tane. E ere hoi te tane no te vahine; no te tane râ te vahine. Aore hoi te tane i hamanihia no te vahine; o te vahine râ tei hamanihia no te tane. E teie nei, ei tapoˈi to te upoo o te vahine e tia ˈi, no te mau melahi.” (Ia tapoˈi te hoê vahine Kerisetiano i to ˈna upoo ia titauhia, te faaite ra oia i to ˈna faatura no te faanahoraa haamauhia e te Atua. Ua haapao te Mesia i te faanahoraa teotaratia; e tia i te tane e te vahine ia na reira atoa. E ere o Adamu, te taata matamua, no roto mai i te hoê vahine, ua poietehia râ oia e te Atua. Ua poiete te Atua ia Eva maoti te ivi aoao o te tane e ua parau oia e e riro o ˈna ei tauturu no Adamu. No reira, ua horoahia te tiaraa upoo na te tane o tei hamanihia na mua. Eita te tane Kerisetiano e tapoˈi i to ˈna upoo ‘ia pure oia aore ra ia aˈo,’ no te mea ia au i te tiaraa upoo, e ‘hohoˈa hoi te tane no te Atua,’ e aita to ˈna e raatira i nia i te fenua nei i roto i te oraraa o to ˈna utuafare. Area râ te vahine “e pure e e aˈo” ma te ore e tapoˈi i to ˈna upoo, te faaite nei ïa oia i te faatura ore i te tiaraa ta te Atua i horoa i te tane ra e te faahaama ra oia i to ˈna raatira. Ei mau melo o te faanahonahoraa i nia i te raˈi a Iehova tei faaauhia i te hoê vahine, te ite noa ra te mau melahi e “e tapoˈi to te upoo” o te mau vahine Kerisetiano haapao maitai, o te faahaamanaˈo ra i to ratou iho auraro i te Atua.)
I roto i teihea tupuraa e tia ˈi i te hoê vahine ia tapoˈi i te upoo?
E na reira oia ‘ia pure e ia aˈo’ o ˈna, ia au i te faahitiraa a te Korinetia 1, 11:5. E ere te auraa e e tapoˈi oia i to ˈna upoo no te pure o ˈna anaˈe aore ra no te faaite i te mau parau tohu o te Bibilia i to ˈna taata-tupu. E tia râ ia ˈna ia tapoˈi i te upoo no te auraro i te tiaraa upoo o te tane ia amo o ˈna i te mau hopoia taaihia i te haamoriraa o tei matau i te amohia e ta ˈna iho tane aore ra e te tahi atu tane. Ia pure oia ma te reo puai no ˈna anaˈe e no te tahi atu mau taata, aore ra ia aratai oia i te hoê haapiiraa Bibilia, ia haapii oia, e to reira ta ˈna tane, noa ˈtu e aita oia i roto i te parau mau, e tia ia ˈna ia tapoˈi i to ˈna upoo. Tera râ, i te mea e ua horoa te Atua ia ˈna ra te hopoia no te haapii i ta ˈna mau tamarii, aita e faufaa ia tapoˈi i to ˈna upoo ia pure oia aore ra ia haapii o ˈna i ta ˈna mau tamarii aita i bapetizohia i te taime aita ta ˈna tane i reira. Ia aratai o ˈna i te hoê haapiiraa tamau o te Bibilia, i roto i te hoê tupuraa varavara, e to reira te hoê melo tane pûpûhia a te amuiraa aore ra te hoê tiaau ratere, e tia ia ˈna ia tapoˈi i te upoo, na te taeae râ e faaoti i te pure.
E mea tano anei ia parai te hoê vahine i to ˈna mata aore ra ia tamau oia i te mau taoˈa faaunauna?
Pet. 1, 3:3, 4: “E to outou unauna, eiaha o te unauna rapae au anaˈe ra, i te rouru firi ra, e te tatuaraa i te auro ra, e te ahuraa i te ahu ra; o te taata moe râ o te aau ra te faaunauna, i te mea tahuti ore ra, o te aau mǎrû e te mamahu, o te mea taoˈa rahi ïa i mua i te aro o te Atua.” (Te auraa o teie irava, eita iho â anei e tia i te mau vahine ia tatua i te auro? Eita roa ˈtu, e mea papu aita ratou i opanihia ia oomo i te ahu. Te faaitoitohia nei râ ratou ia faaite i te hoê huru tano no nia i te ahu e ia tapitapi na mua i te unauna pae varua.)
Tim. 1, 2:9, 10: “E te mau vahine ra hoi, ia faanehenehe ia ratou iho i te ahu e au ra, ma te faaieie ore, e te haapao maitai; eiaha ma te rouru firi, e te auro, e te poe, e te ahu taoˈa rahi ra. Ma te parau maitai râ, o tei au ïa i te mau vahine i mau i te paieti ra.” (Eaha te mea faufaa roa ˈˈe no te Atua: to tatou huru rapae aore ra te huru o to tatou mafatu? E mauruuru anei te Atua i te hoê vahine o te ore e parai i te mata e o te ore e tamau ra i te taoˈa piru area râ te taiata ra o ˈna? Aore ra e farii anei o ˈna i te mau vahine o te faaunauna i te mata e o te tamau i te taoˈa piru ma te au e te faaieie ore, e o te faanehenehe nei ia ratou na mua roa i te mau huru maitatai o te Atua e te hoê haerea Kerisetiano? Te parau nei Iehova e: “E ore hoi ta Iehova hiˈoraa e au i ta te taata; e hiˈo hoi te taata i te huru i rapae au aˈe, area o Iehova, e hiˈo ïa i te aau.”—Sam. 1, 16:7.)
Mas. 31:30: “E mure â te nehenehe, e te purotu e mou ïa, o te vahine râ e mǎtaˈu ia Iehova ra, e haamaitai-rahi-hia ïa.”