A haere mai tei haapiihia mai e te Atua
“E haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova . . . , e na ˈna e haapii mai ia tatou i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”—MIKA 4:2.
1. Ia au i te parau a Mika, eaha ta te Atua e rave no to ˈna nunaa i te mau mahana hopea?
UA TOHU te peropheta a te Atua ra o Mika e “ia tae i te mau mahana hopea,” oia hoi to tatou nei tau, e rave rahi mau taata o te maimi maite i te Atua, no te haamori ia ˈna. E faaitoito ratou i te tahi e te tahi, i te na ôraa e: “E haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova . . . ; e na ˈna e haapii mai ia tatou i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”—Mika 4:1, 2.
2, 3. Mea nafea te tohu a Paulo no nia i te feia nounou moni i te tupuraa i teie mahana?
2 E nehenehe ta tatou tuatapaparaa i te Timoteo 2, 3:1-5 e tauturu ia tatou ia ite i te mau faahopearaa ia haapiihia tatou e te Atua i “te mau mahana hopea.” I roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua haamata tatou na roto i te tapaoraa i te mau haamaitairaa fanaˈohia e te feia o te haafaufaa i te faaararaa a Paulo ia ore ia riro ei “miimii” aore ra ei feia ‘e here ia ratou iho.’ Ua parau â o Paulo e, i to tatou nei tau, e riro atoa te mau taata ei “nounou moni.”
3 Eita e titauhia i te hoê parau tuite teitei i te pae no te aamu no teie nei tau no te ite e ua tano roa teie parau no to tatou nei tau. Aita anei outou i taio aˈenei i te parau no te mau taata hoo moni aore ra te mau raatira taiete o tei ore i mauruuru i te noaaraa mai e rave rahi mirioni i te mau matahiti atoa? Te hinaaro noa nei teie mau taata nounou moni e ia rahi atu â, noa ˈtu e mea na roto i te mau ravea opanihia e te ture. E tano atoa te mau parau a Paulo no te mau taata e rave rahi i teie mahana, noa ˈtu e e ere ratou i te feia moni, o tei riro ei feia nounou, o te ore e mâha. Peneiaˈe ua matau outou i te mau taata mai teie te huru i to outou vahi.
4-6. Mea nafea te Bibilia ia tauturu i te mau kerisetiano ia ape i te riroraa ei feia nounou moni?
4 Te mea ta Paulo i faahiti, o te hoê noa anei huru o te natura taata o te ore e nehenehe e apehia? E ere ïa, ia au i te Fatu o te Bibilia, o tei faaite i teie parau mau mea maoro i teie nei: “O te nounou moni hoi te tumu o te mau ino atoa nei, ua taa ê roa hoi te tahi pae i te parau nei i te titau-noa-raa i te reira, e ua patiatia pupu roa ia ratou iho i te oto e rave rahi.” A tapao na e aita te Atua i parau e, ‘O te moni te tumu o te mau ino atoa nei.’ Ua parau râ oia, “o te nounou moni.”—Timoteo 1, 6:10.
5 Ma te anaanatae, te farii ra te tuhaa no reira mai te mau parau a Paulo e e feia moni vetahi mau kerisetiano maitatai o te senekele matamua i roto i te faanahoraa o te mau mea, e faufaa fetii aore ra na roto i te raveraa i te ohipa. (Timoteo 1, 6:17) Te itehia ra ïa e, noa ˈtu eaha to tatou tiaraa i te pae moni, te faaara ra te Bibilia ia tatou i te atâtaraa ia riro ei taata here aore ra nounou i te moni. Te horoa maira anei te Bibilia i te tahi atu â haapiiraa no nia i te aperaa i teie peu ino matauhia? Papu maitai, mai te Aˈoraa a Iesu i nia i te Mouˈa. Ua tui te roo o to ˈna paari na te ao nei. A tapao na, ei hiˈoraa, eaha ta Iesu i parau i te Mataio 6:26-33.
6 Ia au i tei papaihia i roto i te Luka 12:15-21, ua faahiti o Iesu i te parau no te hoê taata moni o tei tutava i te faarahi atu â i ta ˈna mau faufaa tera râ ua pohe oia. Eaha te manaˈo faufaa i haamatarahia e Iesu? Ua parau oia e: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” Apitihia i teie aˈoraa, te faahapa ra te Bibilia i te hupehupe e te haamatara ra oia i te faufaa o te ohipa ma te haerea parau-tia. (Tesalonia 1, 4:11, 12) E patoi mai paha vetahi e, eita teie mau huru haapiiraa e tano no to tatou nei tau—e tano râ, e te manuïa nei.
E haapiihia e e maitaihia
7. Eaha te tumu e tiaturi ai tatou e e nehenehe tatou e faaohipa ma te manuïa i te mau aˈoraa a te Bibilia no nia i te mau taoˈa?
7 I roto e rave rahi mau nunaa, te vai ra te mau hiˈoraa mau o te mau tane e te mau vahine e mau tiaraa atoa to ratou i te pae totiale e i te pae faanavairaa o tei faaohipa i te mau faaueraa tumu a te Atua no nia i te moni. Ua maitaihia ratou iho e to ratou mau utuafare, mai ta te mau taata rapaeau atoa e ite ra. Ei hiˈoraa, i roto i te buka Te mau pǔpǔ faaroo i Marite no teie nei tau (beretane), a te hoê taata pia buka no te Fare haapiiraa tuatoru Princeton, ua papai te hoê aivanaa tuatapapa i te taata e: “I roto i te mau buka [a te mau Ite] e i roto i te mau oreroraa parau a te amuiraa, te faahaamanaˈohia ra ratou e eiaha ratou e tiaturi i nia i te mau pereoo apî, te mau ahu moni rahi, aore ra te oraraa hue moni, ia noaa mai to ratou tiaraa. I te hoê â taime, e tia i te hoê Ite ia horoa i te mahana ohipa tia i ta ˈna paoti ohipa [e ia] pee maite i te haerea parau-tia . . . E faariro teie mau huru i te hoê taata mea iti to ˈna aravihi ei rave ohipa faufaa mau, e ua noaa mai i te tahi mau Ite i Philadelphia Apatoerau [Hau amui no Marite] i te mau toroa hopoia teitei roa.” Papu maitai, ua faaarahia te feia i farii i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra na roto i ta ˈna Parau ia ape i te mau haerea o te haafifi atu â i te faarururaa i te mau huru tupuraa no teie nei tau. Te haapapu ra to ratou hiˈoraa e e aratai te haapiiraa a te Bibilia i te hoê oraraa maitai aˈe, e te oaoa aˈe.
8. No te aha te “faaahaaha,” te “teoteo,” e te “faaino” e amuihia ˈi, e eaha te auraa o teie na parau e toru?
8 E nehenehe tatou e amui i na ohipa e toru ta Paulo e faahiti ra i muri iho. I te anotau hopea, e riro te taata ei “faaahaaha, e teoteo, e faaino.” E ere hoê â huru teie na mea e toru, teie râ, ua taai-paatoa-hia i te faaoru. Te huru matamua o te “faaahaaha” ïa. Te na ô ra te hoê titionare e te auraa o te parau Heleni tumu i ǒ nei oia hoi: “‘Te hoê taata o te faarahi ia ˈna iho hau atu i te mea mau,’ aore ra ‘o te tǎpǔ hau atu i ta ˈna e nehenehe e rave.’” Te taa ra ia outou e no te aha vetahi mau Bibilia e faaohipa ˈi i te parau “faatiatia.” O te “teoteo” to muri iho, aore ra i te auraa mau “faahua faateitei.” I te pae hopea, te “faaino.” E manaˈo paha vetahi e te feia faaino, o te feia ïa o te faahiti i te parau faatura ore i te Atua, teie râ, te parau tumu, e tano ïa no te parau ino, te vahavaha, aore ra te parau faufau i nia i te taata. No reira te faahiti ra o Paulo i ǒ nei i te faaino e faataehia i nia i te Atua e i nia atoa i te taata.
9. Taa ê atu i te mau haerea iino e parare nei, eaha te mau haerea ta te Bibilia e faaitoito ra i te taata ia faatupu?
9 Eaha to outou huru ia parahi anaˈe outou i rotopu i te feia e tano ra i te faataaraa a Paulo, te mau hoa rave ohipa anei, te mau hoa haere haapiiraa, aore ra te mau fetii? E faaohie anei te reira i to outou oraraa? Aore ra te haafifi ra anei teie mau taata i to outou oraraa, ma te faateimaha roa ˈtu â ia faaruru i to tatou nei tau? Te haapii mai nei râ te Parau a te Atua ia tatou ia haapae i teie mau haerea, ma te horoa mai i te mau haapiiraa mai te itehia ra i roto i te Korinetia 1, 4:7; te Kolosa 3:12, 13; e te Ephesia 4:29.
10. Eaha te mea e faaite ra e te maitaihia ra te nunaa o Iehova i te fariiraa i te haapiiraa a te Bibilia?
10 Noa ˈtu e e feia tia ore te mau kerisetiano, te tauturu rahi nei to ratou faaohiparaa i teie mau haapiiraa maitatai ia ratou i teie mau tau ati rahi. Ua parau te vea Italia ra La Civiltà Cattolica e te hoê tumu no reira te mau Ite no Iehova e maraa noa ˈi “oia hoi te horoa ra ta ratou faanahonahoraa na to ˈna mau melo i te hoê tiaraa papu e te puai.” Tera râ, i to ˈna parauraa e ‘tiaraa puai,’ ua hinaaro anei te taata papai e parau e “faaahaaha, e teoteo, e faaino”? Aita, tera râ, te tapao ra teie vea Jésuite e “te horoa ra ta ratou faanahonahoraa na to ˈna mau melo i te hoê tiaraa papu e te puai, e o te hoê ïa vahi i reira ratou e fariihia ˈi ma te mahanahana e te aroha taeae e te manaˈo turu i te tahi e te tahi.” E ere anei i te mea papu e te tauturu ra te mau mea tei haapiihia i te mau Ite ia ratou?
E maitaihia te mau melo utuafare i te haapiiraa
11, 12. Mea nafea to Paulo faaite-papu-raa e eaha te huru tupuraa i roto e rave rahi mau utuafare?
11 E nehenehe tatou e amui i na mea e maha i muri iho, o tei taaihia hoi. Ua tohu o Paulo e i te anotau hopea, e rave rahi o te “faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii [aore ra taiva], e aroha ore.” Ua ite outou e te haaatihia nei tatou e e piti o teie mau huru iino—te mauruuru ore e te viivii, aore ra taiva. Teie râ, e mea ohie ia ite e no te aha o Paulo i tuu ai i teie nau huru i rotopu i te “faaroo ore i te metua” e te “aroha ore.” Ua taai-piri-hia teie na huru e maha.
12 E tia i te feia hiˈopoa atoa, te taurearea aore ra te taata paari, ia farii e ua parare roa te faaroo-ore-raa i te metua, e te ino noa ˈtura. E rave rahi mau metua o te amuamu nei i te mea e aita te feia apî e mauruuru ra no te mau mea atoa e ravehia ra no ratou. E rave rahi mau taurearea o te faahapa nei e aita to ratou mau metua e haapao maira ia ratou (aore ra i te utuafare i roto i to ˈna taatoaraa) te haapao noa ra râ ratou i ta ratou ohipa, te mau faanavenaveraa, aore ra ia ratou iho. Maoti i te tamata i te faataa e na vai te hape, e hiˈo tatou i te mau faahopearaa. Mea pinepine te atea-ê-raa i rotopu i te feia paari e te feia apî i te aratai i te mau taurearea ia haamau i ta ratou iho mau ture morare, aore ra i ta ratou mau ture morare ore. Eaha te faahopearaa? Te rahi noa ˈtura te mau tamahine apî o tei hapû, te mau haamaruaraa tamarii, e te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa o te tino. E mea pinepine e aratai te ereraa i te aroha i te fare i te haavîraa uˈana. E nehenehe paha ta outou e faahiti i te tahi mau hiˈoraa no to outou iho vahi, e haapapuraa hoi e te moe ra te aroha.
13, 14. (a) Ia hiˈohia te inoraa o te mau utuafare e rave rahi, no te aha tatou e fariu ai i nia i te Bibilia? (b) Eaha te huru aˈoraa paari ta te Atua e horoa ra no nia i te oraraa utuafare?
13 Te faataa ra paha te reira e no te aha e te rahi noa ˈtura te taata o te patoi nei i te feia o tei riro hoi ei melo no to ratou fetii, o te hoê â nunaa, opu, aore ra pǔpǔ. A haamanaˈo râ e aita tatou e faahiti ra i teie mau mea no te haamatara i te mau vahi au ore o te oraraa i teie mahana. Teie na manaˈo matamua e piti ta tatou e anaanatae ra: E nehenehe anei te mau haapiiraa a te Bibilia e tauturu ia tatou ia ape i te mauiui no roto mai i te mau hapa ta Paulo i faahiti, e e maitaihia anei tatou i te faaohiparaa i te mau haapiiraa a te Bibilia i roto i to tatou oraraa? E nehenehe e pahonohia e e, mai te itehia ra no nia i teie na tuhaa e maha i roto i te tabula a Paulo.
14 Ua tano ïa ia parauhia e: Aita e haapiiraa o tei hau aˈe i ta te Bibilia no te faatupu i te hoê oraraa utuafare o te tamahanahana i te mafatu e o te manuïa. Te haapapuhia ra te reira e te tahi noa hiˈoraa o ta ˈna mau aˈoraa o te nehenehe e tauturu i te mau melo utuafare eiaha noa ia ape i te mau herepata, ia manuïa atoa râ. Te haapapu maitai ra te Kolosa 3:18-21 i te reira, noa ˈtu e mea rahi atu â te mau irava nehenehe e te tano roa i faataehia i te mau tane, te mau vahine, e te mau tamarii. Te manuïa nei teie haapiiraa i teie mahana. Parau mau, i roto atoa i te mau utuafare kerisetiano mau, te vai ra te mau haafifiraa e te mau tamataraa. Teie râ, te haapapu ra te mau faahopearaa taatoa e te horoa ra te Bibilia i te haapiiraa o te tauturu rahi i te mau utuafare.
15, 16. Eaha te huru tupuraa ta te hoê vahine maimi i ite mai i to ˈna tuatapaparaa i te mau Ite no Iehova i Zambia?
15 Hoê matahiti e te afa to te hoê vahine maimi no te Fare haapiiraa tuatoru no Lethbridge, i Kanada, tuatapaparaa i te oraraa totiale i Zambia. Ua faaoti oia e: “Mea manuïa aˈe te mau Ite no Iehova i te mau melo o te tahi atu mau faaroo no te tapea-maite-raa i te mau faaipoiporaa. . . . Te faahohoˈa ra to ratou manuïa i te hoê taairaa tei taui i rotopu i te tane e te vahine o tei amo, i roto i ta raua mau tutavaraa ite-apî-hia, te haamǎtaˈu-ore-hia, e te tahoê maite, i te hopoia i roto i to raua huru i nia i te tahi e te tahi i mua i te hoê raatira apî, te Atua. . . . E haapiihia te tane Ite no Iehova ia faaaravihi ia ˈna i te amoraa i te hopoia no te maitairaa o ta ˈna vahine e ta raua mau tamarii. . . . Te faaitoitohia ra te tane e te vahine ia riro ei feia taiva ore . . . Na teie titauraa matamua i te taiva-ore-raa e haapaari maitai i te faaipoiporaa.”
16 Ua niuhia teie maimiraa i nia e rave rahi mau tupuraa mau. Ei hiˈoraa, ua parau teie vahine maimi e taa ê atu i tei matauhia, “mea pinepine aˈe te mau tane Ite no Iehova i te tauturu i ta ratou mau vahine i roto i te faaapu, eiaha noa no te faaineineraa i te repo, oia atoa râ no te tanuraa i te maa, e te ǒraa i te apoo.” E mea papu atura ïa e e rave rahi mau hiˈoraa na te ao nei o te faaite ra e e ohipa te haapiiraa a te Bibilia i nia i te oraraa o te taata.
17, 18. Eaha te mau faahopearaa maere mau o tei itehia mai na roto i te hoê tuatapaparaa no nia i te mau haapiiraa faaroo e te mau taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa?
17 Ua faataa mai te tumu parau na mua ˈtu i te mau mea i itehia mai i roto i te Vea no te tuatapaparaa aivanaa i te haapaoraa (beretane). I te matahiti 1991, ua vauvau mai oia i te hoê tumu parau, “Te haapaoraa e te mau taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa: Haapapuraa no roto mai i te tahi pǔpǔ taata paari apî.” Ua ite iho â paha outou e te rave-rahi-hia ra te mau taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa. E mea apî roâ ratou, e rave rahi o te hema i te here uˈana, e e tauiui noa e rave rahi mau taurearea i te hoa ta ratou e taoto. E nehenehe anei te mau haapiiraa a te Bibilia e taui i teie haerea matauhia?
18 Ua manaˈo e toru melo fare haapiiraa teitei o tei tuatapapa i teie uiraa e e itea mai ia ratou e ‘mea iti aˈe te mau taurearea e te mau taata paari apî tei paari i roto i te faaroo kerisetiano tumu i te rave i te mau taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa.’ Eaha râ ta te mau ohipa i faaite mai? I nia i te taatoaraa, i rotopu i te 70 i nia i te hanere e te 82 i nia i te hanere o tei rave i te mau taatiraa tino hou te faaipoiporaa. No te tahi pae, “[ua faaiti] te hoê haapiiraa tumu i te raveraa i te mau taatiraa o te tino hou te faaipoiporaa, eiaha râ i te pae no te ‘taatiraa hou te faaipoiporaa i te taurearearaa.’” Ua faataa mai te feia maimi no te tahi mau taurearea no roto mai i te mau utuafare faaroo o “tei rave hau atu â i te mau taatiraa hou te faaipoiporaa ia faaauhia i te mau haapaoraa tumu porotetani.”—Na matou e papai faaopa nei.
19, 20. Mea nafea te haapiiraa a te Atua i te tautururaa e te parururaa e rave rahi mau taurearea i rotopu i te mau Ite no Iehova?
19 Ua ite mai te mau orometua haapii e mea taa ê roa i rotopu i te mau taurearea Ite no Iehova, tei roto ratou i “te pǔpǔ taa ê roa ˈˈe i te tahi pueraa.” No te aha? “Te faito o te tutavaraa e te amuiraa ˈtu i roto ia vetahi ê faatupuhia e te mau ohipa i farereihia, te mau titauraa, e te raveraa i te mau ohipa faaroo . . . e pinepine te reira i te faatupu i te mau faito teitei aˈe o te auraroraa i te mau faaueraa tumu faaroo.” Ua parau atoa ratou e: “Te titauhia nei te mau Ite ia faaî i te mau hopoia poro evanelia ei mau taurearea e ei mau taata paari apî.”
20 Ua ohipa maitai ïa te haapiiraa a te Bibilia i nia i te mau Ite no Iehova na roto i te tautururaa ia ratou ia ape i te haerea tia ore i te pae morare. E parururaa ïa te reira i te mau maˈi e parare na roto i te mau taatiraa tino, eita hoi vetahi e ora e e mea pohe te tahi. Aita ïa e faaheporaa ia haamarua i te tamarii, te haapii ra hoi te Bibilia e hoê â huru e te taparahi taata. Oia atoa, e faaô atu te mau taata paari apî i roto i te faaipoiporaa ma te haava manaˈo mâ. Oia hoi, e patuhia te mau faaipoiporaa i nia i te hoê niu paari aˈe. Na teie mau haapiiraa e tauturu ia tatou ia faaruru, ia riro ei taata oraora maitai aˈe, e te oaoa aˈe.
Haapiiraa o te faaitoito
21. Eaha te mau mea ta Paulo i tohu papu mai no to tatou nei tau?
21 E hoˈi mai tatou i teie nei i roto i te Timoteo 2, 3:3, 4, e e tapao tatou eaha ˈtu â ta Paulo i parau e haafifi i to tatou tau ati rahi no te mau taata e rave rahi—eiaha râ no te taatoaraa: “[E riro te taata ei] tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.” Auê te tano e! Noa ˈtu râ, e nehenehe te haapiiraa no roto i te Bibilia e paruru e e faaineine ia tatou ia faaruru, e ia manuïa.
22, 23. Ua faahope o Paulo i ta ˈna tabula e teihea aˈoraa faaitoito, e eaha to ˈna faufaa?
22 Te faahope ra te aposetolo Paulo i ta ˈna tabula i nia i te hoê manaˈo faaitoito. Te faariro ra oia i te mea hopea ei faaueraa paieti o te nehenehe atoa e hopoi mai i te haamaitairaa faito ore. Te faahiti ra o Paulo i te feia “e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.” A haamanaˈo e te mau taurearea i roto i te tahi mau ekalesia, e mea rahi aˈe ratou i te rave i te mau taatiraa hou te faaipoiporaa i te toea. Inaha, noa ˈtu e ua naea-noa-hia te taiata o teie feia haere pure i te faito au noa, aita anei te reira e haapapu ra e mea puai ore ta ratou haamoriraa? Hau atu, te taui mau ra anei te mau haapiiraa faaroo i te haerea o te taata i te pae tapihooraa, i to ratou mau taairaa e ta ratou mau rave ohipa, aore ra i to ratou huru i nia i to ratou mau fetii?
23 Te faaite ra te mau parau a Paulo e e tia ia tatou ia faaohipa i te mau mea ta tatou e haapii ra i roto i te Parau a te Atua, ma te pee i te hoê haamoriraa o te faaite ra i te puai mau o te kerisetianoraa. No nia i te feia e mea puai ore ta ratou haamoriraa, te parau maira o Paulo e: “E fariu ê oe i te reira.” E faaueraa maramarama teie, o te hopoi mai i te mau haamaitairaa papu.
24. Mea nafea te aˈoraa i roto i te Apokalupo pene 18 e tuea ˈi e te aˈoraa a Paulo?
24 Na roto i teihea ravea? Inaha, te faataa ra te buka hopea a te Bibilia i te hoê vahine taipe, e vahine faaturi, piihia o Babulonia Rahi. Te faaite ra te mau haapapuraa e te faahohoˈa ra o Babulonia Rahi i te hau emepera o te haapaoraa hape na te ao nei, ta te Atua ra o Iehova i hiˈopoa e i faarue. Eita râ e titauhia e ia apiti-atoa-hia tatou i roto. Te aˈo maira te Apokalupo 18:4 ia tatou: “A haere ê mai na outou i rapae, e au mau taata e, ia ore outou ia riro ei rave atoa i ta ˈna ra mau hara, ia ore outou ia pohe atoa i to ˈna ra mau pohe.” E ere anei hoê â poroi e ta Paulo i horoa, “e fariu ê oe i te reira”? Ua riro to tatou auraroraa ei ravea ê atu e maitaihia ˈi tatou i te haapiiraa a te Atua.
25, 26. Eaha te mea e vai ra i mua i te feia o te farii e o te faaohipa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra o Iehova i teie nei?
25 Fatata roa te Atua i te haava mai i te mau ohipa a te taata. E haamou roa oia i te mau haapaoraa hape atoa e te toea o te faanahoraa ino. E riro te reira ei tumu oaoaraa, mai ta te Apokalupo 19:1, 2 e faaite ra. I nia i te fenua, te feia o te farii e o te pee i te haapiiraa a te Atua, e faatiahia ratou ia tamau noa i te pee i ta ˈna mau haapiiraa ia mou anaˈe te mau haafifiraa o teie mau tau ati rahi.—Apokalupo 21:3, 4.
26 E riro mau â te oraraa i roto i taua Paradaiso ra tei faahoˈihia mai i nia i te fenua ei oaoaraa tei hau aˈe i ta tatou e nehenehe e feruri. Te tǎpǔ ra te Atua e e naeahia ia tatou, e e nehenehe tatou e tiaturi taatoa ia ˈna. Te horoa maira ïa oia i te mau tumu e rave rahi no te farii e no te pee i ta ˈna haapiiraa tei riro ei tauturu. Afea? Ia pee tatou i ta ˈna mau haapiiraa i teie nei i to tatou nei tau ati rahi e i roto roa i te Paradaiso o ta ˈna e tǎpǔ maira.—Mika 4:3, 4.
Manaˈo haaferuriraa
◻ Nafea te nunaa o Iehova e maitaihia ˈi i ta ˈna mau aˈoraa no nia i te mau taoˈa?
◻ Ua haapapu te hoê vea Jésuite i teihea mau faahopearaa maitatai fanaˈohia e te mau tavini a te Atua na roto i te faaohiparaa i ta ˈna Parau?
◻ Ua faaite te hoê tuatapaparaa i Zambia i teihea mau haamaitairaa fanaˈohia e te mau utuafare o tei faaohipa i te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra?
◻ Eaha te parururaa ta te haapiiraa no ǒ mai i te Atua ra e horoa mai no te mau taurearea?
[Tumu parau tarenihia i te api 15]
AUÊ ÏA HOO PEAPEA MAU IA AUFAU!
“Tei mua te mau taurearea i te hoê atâtaraa rahi ia roohia ratou i te SIDA no te mea mea au roa na ratou ia tamata i te taatiraa i te pae tino e te raau taero, te rave nei ratou i te mau ohipa atâta e te ora nei ratou no te faanavenave ia ratou i teie nei iho, e no te mea te tiaturi nei ratou e eita ratou e roohia i te ati pohe e te orure nei ratou i te mana,” o ta te hoê tabula i vauvauhia i te hoê apooraa no nia i te SIDA e te mau taurearea e faaite ra.—New York Daily News, sabati 7 no mati 1993.
“Te fa maira te mau taurearea tamahine e rave nei i te mau taatiraa i te pae tino mai te ‘reni matamua’ no mua nei o te maˈi pee o te SIDA, o te mea ïa i itehia mai e te hoê maimiraa a te mau Nunaa Amui i Europa, Afirika e Asia Apatoa Hitia o te râ.”—The New York Times, mahana pae 30 no tiurai 1993.
[Hohoˈa i te api 16, 17]
E maitaihia te mau Ite no Iehova i te haapiiraa a te Bibilia i roto i te amuiraa e i te fare