Eiaha te tahi noa ˈˈe mea ia haafifi ia oe ia fanaˈo i te hanahana
“E tura . . . te taata aau haehaa.”—MAS. 29:23.
1, 2. (a) Eaha te auraa o te taˈo tumu hurihia ei hanahana aore ra tura? (b) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈopoa mai?
EAHA ta oe e manaˈo a faaroo ai i te taˈo “tura” aore ra “hanahana”? Te nehenehe o te poieteraa? (Sal. 19:1) Te hanahana e horoahia i te taata moni, î i te paari aore ra o tei manuïa? I roto i te Bibilia, hoê â taˈo tumu tei faaohipahia no te taˈo hurihia ei “tura” e “hanahana.” E te vai ra te manaˈo o te teiaharaa i roto. I tahito ra, e hamanihia te moni i te auro aore ra te ario. Teiaha roa ˈtu â te moni, faufaa roa ˈtu â te reira. No reira te taˈo hurihia ei “tura” e “hanahana” e tano ai no te faataa i te tahi mea faufaa roa aore ra faahiahia mau.
2 E pinepine te taata i te faahanahana i te feia mana aore ra tuiroo. Eaha râ ta te Atua e imi i roto i te taata a horoa ˈtu ai o ˈNa i te hanahana? Te na ô ra te Maseli 22:4: “Te utua o te faahaehaa e te mǎtaˈu ia Iehova, o te taoˈa rahi ïa, o te tura ïa, o te ora ïa.” Ua papai atoa te pǐpǐ Iakobo: “A faahaehaa na outou i mua i te aro o te Atua, e na ˈna outou e faateitei.” (Iak. 4:10) Eaha te tura aore ra hanahana ta te Atua e horoa ra i te taata? Eaha te nehenehe e haafifi ia tatou ia fanaˈo i tera hanahana? E e nafea tatou e tauturu ai ia vetahi ê ia fanaˈo i te reira?
3-5. Nafea Iehova e faahanahana ˈi ia tatou?
3 Te faaite ra te fatu salamo i to ˈna tiaturi e e tapea Iehova i to ˈna rima atau a aratai atu ai ia ˈna i te hanahana mau. (A taio i te Salamo 73:23, 24.a) E nafea Iehova e faahanahana ˈi i te feia e auraro ra ia ˈna? Ma te horoa ˈtu i ta ˈna farii maitai e ma te haamaitai ia ratou i roto i te tuhaa e rave rahi. Ei hiˈoraa, te tauturu ra o ˈna ia ratou ia taa i to ˈna hinaaro e te faatia nei oia ia atuatu ratou i te taairaa piri e o ˈna.—Kor. 1, 2:7; Iak. 4:8.
4 Ua horoa mai Iehova i te hopoia hanahana e poro i te parau apî maitai. (Kor. 2, 4:1, 7) E aratai tera ohipa pororaa i te hanahana. I te feia e apiti atu nei no te arue i te Atua e no te maitai o vetahi ê, te fafau atu nei Iehova: “O tei faatura mai ia ˈu ra o ta ˈu ïa e faatura ˈtu.” (Sam. 1, 2:30) Te faatura nei te Atua ia ratou ma te horoa i ta ˈna farii maitai. E e faahiti te tahi atu mau tavini a te Atua i te parau maitai no nia ia ratou.—Mas. 11:16; 22:1.
5 Eaha te oraraa no a muri aˈe o te taata e “tiai atu ia Iehova, a haapao maite ai i to ˈna eˈa”? Ua fafauhia: “Na [Iehova] oe e faateitei ia noaa ia oe te fenua; e ite oe i te pohe o te feia paieti ore.” (Sal. 37:34) Te tiai ru nei ratou i te fanaˈo i te ora mure ore.—Sal. 37:29.
“AITA VAU I HINAARO I TA TE TAATA HAAMAITAI”
6, 7. No te aha te taata e rave rahi i ore ai i tiaturi ia Iesu?
6 Eaha te nehenehe e haafifi ia tatou ia fanaˈo i te hanahana no ǒ mai ia Iehova ra? Te haafaufaa-rahi-raa i te manaˈo o te feia aita to ratou e taairaa maitai e te Atua. A hiˈo na i ta Ioane i papai no nia i te tahi mau tia faatere i to Iesu ra tau: “Ua faaroo hoi te hoê pae o te feia haava ra ia [Iesu], no te mǎtaˈu râ i te mau Pharisea ra i ore i mau faaite hua ˈi, o te hurihia ratou i rapae i te sunago ra. E mea maitai hoi ia ratou ta te taata haamaitai i ta te Atua ra haamaitai.” (Ioa. 12:42, 43) Mea maitai aˈe no ratou ahani aita ratou i haafaufaa rahi roa i te manaˈo o te mau Pharisea.
7 Ua faaite maitai Iesu i te tumu e ore ai te taata e rave rahi e farii e e tiaturi ia ˈna. (Ioa. 5:39-44) E hanere matahiti to te nunaa Iseraela tiairaa i te Mesia. A haamata ˈi Iesu i te poro, ua taa ia vetahi maoti te parau tohu a Daniela e fatata te Mesia i te fa mai. Tau avaˈe na mua ˈtu, a haamata ˈi Ioane Bapetizo i te poro, mea rahi tei parau: “E riro paha oia i te Mesia.” (Luka 3:15) I teie nei, tei rotopu te Mesia ia ratou. Aita râ te feia haapii Ture i farii ia ˈna. Ua faaite Iesu i te tumu a ui ai: “Eaha outou e faaroo ai, tei titau outou i ta outou iho haamaitai, e aita outou i haapao i ta te Atua anaˈe ra haamaitai?”
8, 9. E nafea te hanahana no ǒ mai i te taata ra e riro ai ei mea faufaa aˈe no tatou i tera no ǒ mai ia Iehova ra? A horoa i te hoê hiˈoraa.
8 E nafea te hanahana no ǒ mai i te taata ra e riro ai ei mea faufaa aˈe no tatou i te tera no ǒ mai ia Iehova ra? E faaau anaˈe te hanahana i te maramarama. Ua î te ao nui i te tiarama. I te hoê po maramarama, ua nânâ ê na paha oe i to mata i nia no te hiˈo i te raˈi. Ua ite oe e mirioni fetia. Mea nehenehe mau, e ere anei? (Kor. 1, 15:40, 41) I te tahi râ mau oire, mea fifi roa ia ite i te mau fetia no te mori e rave rahi. No te aha? No te mea anei mea anaana aˈe aore ra mea nehenehe aˈe te mori i nia i te purumu, i te mau vahi tueraa popo e o te mau fare tahua? E ere! No te mea râ mea piri aˈe tera mau mori ia tatou. No te ite i te nehenehe o te mau fetia, e titauhia ia faaatea mai i te mau mori o te oire.
9 Oia atoa, e nehenehe te hanahana no ǒ mai i te taata ra e riro ei mea faufaa aˈe i tera no ǒ mai ia Iehova ra. Mea rahi te ore e farii ra i te parau apî maitai no to ratou mǎtaˈu i ta to ratou hoa aore ra utuafare e manaˈo. Tera atoa paha te haapeapearaa a te tahi mau tavini a Iehova. Teie te tahi mau hiˈoraa. Te tuhaa fenua e haere ai te hoê taurearea e poro, e vahi ïa ua matau-maitai-hia o ˈna, eiaha râ ei Ite no Iehova. E mǎtaˈu anei o ˈna a ore atu ai e haere e poro i ǒ? Te faaooohia ra te hoê taata poro e tapi ra i te mau fa pae varua. E faaroo anei o ˈna i te feia o te ore e haafaufaa ra i te taviniraa a Iehova mai tei titauhia? Ua rave te hoê taata i te hara ino mau. E huna anei o ˈna i ta ˈna i rave no te mea aita o ˈna e hinaaro ra ia tatarahia ta ˈna mau hopoia i roto i te amuiraa aore ra ia haamauiui i to ˈna utuafare aore ra i to ˈna mau hoa? Mai te peu e mea faufaa aˈe no ˈna to ˈna auhoaraa e o Iehova, e ani o ˈna i te tauturu a te mau matahiapo.—A taio i te Iakobo 5:14-16.
10. (a) Eaha te tupu ia haapeapea roa ino tatou no ta vetahi ê e manaˈo? (b) Eaha te noaa mai ia haehaa tatou?
10 Te faaitoito nei paha oe i te riro mai ei Kerisetiano maitai aˈe. E pinepine râ te hoê taeae i te horoa ˈtu i te aˈoraa. E nehenehe oe e farii i te aˈoraa a maitaihia ˈtu ai oe. Aore ra e ore e tâuˈa ˈtu no te teoteo, no to oe hinaaro ia ore ia ino to oe roo aore ra no te imi i te otoheraa. A feruri na tei nia orua te tahi atu Kerisetiano i te hoê ohipa. ‘O vai ra ïa te haapopouhia, no ˈu hoi tera mau manaˈo e o vau hoi tei ohipa i nia iho?’ Tera anei ta oe haapeapearaa? A haamanaˈo ïa e “e tura . . . te taata aau haehaa.”—Mas. 29:23.
11. Eaha to tatou huru ia haapopouhia mai tatou? No te aha?
11 Ia ara te mau tiaau e te mau Kerisetiano e “hinaaro uˈana” ra i te hopoia eiaha ia imi i te haamaitai a te taata. (Tim. 1, 3:1; Tes. 1, 2:6) Ia aha te hoê taeae ia haapopouhia o ˈna no te ohipa maitai ta ˈna i rave? Eita iho â ïa o ˈna e faatia i te hoê “tapao no ˈna iho” mai te arii Saula. (Sam. 1, 15:12) E farii râ anei o ˈna e ua tia te reira ia ˈna maoti noa te hamani maitai rahi a Iehova e e manuïa â o ˈna maoti noa te haamaitairaa e te tauturu a Iehova? (Pet. 1, 4:11) E faaite to tatou huru i mua i te mau haapopouraa o teihea huru hanahana ta tatou e imi ra.—Mas. 27:21.
“I FAATIA ˈI Â OUTOU I TE HINAARO O TO OUTOU METUA”
12. No te aha vetahi mau ati Iuda i ore ai i faaroo ia Iesu?
12 Teie te tahi atu mea e nehenehe e haafifi ia tatou ia fanaˈo i te hanahana no ǒ mai i te Atua ra: to tatou mau hinaaro. E tapea mai te reira ia faaroo i te parau mau. (A taio i te Ioane 8:43-47.) Ua parau Iesu i te tahi mau ati Iuda e aita ratou i farii i te poroi no to ratou hinaaro e rave ‘i te hinaaro o to ratou metua, te Diabolo.’
13, 14. (a) Eaha ta te feia maimi i parau no nia i te roro e te reo? (b) Na te aha e faaoti o vai ta tatou e faaroo?
13 I te tahi taime, e faaroo noa iho â tatou i ta tatou e hinaaro e faaroo. (Pet. 2, 3:5) Ua hamani Iehova i to tatou roro e te aravihi faahiahia e tâuˈa ore i te tahi mau taˈi. A feruri na maa taime i te rahiraa taˈi ta oe faaroo nei. Mea rahi paha ta oe i ore i haapao aˈenei. No te aha? Te tauturu maira to tatou roro ia haapao i te hoê noa mea noa ˈtu e e nehenehe ta ˈna e faaroo i te mau taˈi taa ê atoa. Ua itea i te feia maimi e e nehenehe ta tatou e haapao i te mau parau a te hoê noa taata i te taime. Te auraa ïa e e piti anaˈe taata te paraparau ia oe i te hoê â taime, na oe e maiti o vai ta oe e faaroo. E maiti oe i te taata ta oe e hinaaro e faaroo. Ua rave iho â te mau ati Iuda i te tau o Iesu i te hinaaro o to ratou metua te Diabolo. No reira ratou i maiti ai e ore e faaroo ia Iesu.
14 Te faatae maira ‘te paari’ e ‘te maamaa’ atoa i te poroi. (Mas. 9:1-5, 13-17) Tei mua ïa tatou i te hoê maitiraa. O vai ta tatou e faaroo? Ua taaihia te pahonoraa i te iteraa o vai ta tatou e hinaaro e faaoaoa. E faaroo e e pee te mamoe a Iesu i to ˈna reo. (Ioa. 10:16, 27) “E faaite [ratou] i te parau mau.” (Ioa. 18:37) “Aore . . . ratou i ite i to te taata ěê reo.” (Ioa. 10:5) E noaa i taua mau taata haehaa ra te tura.—Mas. 3:13, 16; 8:1, 18.
“O TO OUTOU ÏA MAITAI”
15. No te aha Paulo i parau ai i to Ephesia no nia i to ˈna mau fifi e “o to outou ïa maitai”?
15 E tauturu to tatou tamau-noa-raa i te rave i to Iehova hinaaro ia vetahi ê ia noaa mai i te hanahana. Ua papai Paulo i te amuiraa i Ephesia: “Teie to ˈu hinaaro eiaha outou ia toaruaru i to ˈu nei mau pohe [aore ra fifi] ia outou, o to outou ïa maitai,” aore ra hanahana. (Eph. 3:13) No te aha Paulo i parau ai i to Ephesia no nia i to ˈna mau fifi e “o to outou ïa maitai”? Ma te tavini i to ˈna mau taeae noa ˈtu te mau fifi, ua faaite atu Paulo e o te taviniraa a te Atua te mea faufaa roa ˈˈe no te hoê Kerisetiano. Ahani e ua taora Paulo i te tauera i roto i tera mau fifi, eita anei to ˈna mau taeae e manaˈo e e ere to ratou taairaa e o Iehova, ta ratou taviniraa e to ratou tiaturiraa i te mea faufaa roa? Ua faaite Paulo ma to ˈna hiˈoraa e mea hoona iho â ia rave i te mau haapaeraa atoa no te riro ei pǐpǐ a te Mesia.
16. Eaha ta Paulo i faaruru i Lusetera?
16 A feruri na i te faahopearaa o te itoito rahi e te faaoromai o Paulo i nia ia vetahi ê. Te faatia ra te Ohipa 14:19, 20: “Ua haere maira te ati Iuda mai Anetiohia mai e Ikonio, taparu atura i taua feia rahi ra, tuia ihora Paulo i te ofai, e arato atura ratou ia ˈna i rapae au i taua oire ra [o Lusetera], parau aˈera ua pohe roa. Ia putuputu maira te mau pǐpǐ i pihai iho ia ˈna ra, ua tia noa maira oia i nia ua haere maira i roto i te oire; e ao aˈera, rereva ˈtura raua o Baranaba i Derebe.” A feruri na: ua vaiihohia o ˈna ma te manaˈo e ua pohe e i te mahana i muri iho ua haere avae o ˈna i nia 100 kilometera i te atea!
17, 18. (a) Mea nafea Timoteo i te ite-hua-raa i ta Paulo i faaruru i Lusetera? (b) Mea nafea te faaoromai o Paulo i tauturu ai ia Timoteo?
17 To reira anei Timoteo a pehihia ˈi Paulo i te ofai? Peneiaˈe. Aita râ te faatiaraa i roto i te Ohipa e faaite ra. A hiˈo na i ta Paulo i papai i roto i te piti o ta ˈna rata ia Timoteo: “Ua ite hua râ oe i ta ˈu i haapii ra, e to ˈu haerea, . . . e to ˈu hamani-ino-raahia mai, e te mau pohe a roohia mai ai au i Anetiohia [ua tiahihia mai taua oire ra], e i Ikonio [ua tamata te taata i te pehi ia ˈna i te ofai], e i Lusetera [ua tuihia i te ofai]; i te huru o taua mau hamani ino i faaoromaihia e au ra: i faaorahia râ vau e te Fatu i taua mau ati atoa ra.”—Tim. 2, 3:10, 11; Ohi. 13:50; 14:5, 19.
18 Ua “ite hua” Timoteo i tera mau tupuraa e i te faaoromai o Paulo. Ua haaputapû roa te reira ia ˈna. A haere ai Paulo i Lusetera, ua faaroo o ˈna e “e taata roo maitai [Timoteo] i te mau taeae i Lusetera e Ikonio.” (Ohi. 16:1, 2) I muri aˈe, ua ineine Timoteo no te amo i te mau hopoia teimaha.—Phil. 2:19, 20; Tim. 1, 1:3.
19. E nafea to tatou faaoromai e tauturu ai ia vetahi ê?
19 E tamau noa anaˈe i te rave i to te Atua hinaaro. E tauturu te reira i te feia apî, a riro atu ai ratou ei tavini faufaa roa a te Atua. Te hiˈo maira te feia apî e te haapii ra i ta tatou huru paraparau a poro ai. Te hiˈo atoa nei râ ratou i to tatou huru i mua i te mau fifi o te oraraa. Ua “haamahu” aore ra faaoromai maite Paulo i te mau mea atoa ia noaa i te feia atoa o te vai taiva ore te ora mure ore.—Tim. 2, 2:10.
Te haapii nei te feia apî i te faaoromai o te Kerisetiano paari
20. No te aha ia tamau noa ˈi tatou i te imi i te hanahana no ǒ mai i te Atua ra?
20 Eiaha anei ïa tatou e tamau noa i te “haapao i ta te Atua anaˈe ra haamaitai,” aore ra hanahana? (Ioa. 5:44; 7:18) Oia ïa! (A taio i te Roma 2:6, 7.) E horoa Iehova i ‘te ora mure ore i te feia e imi i te hinuhinu e te tura.’ Hau atu â, no to tatou “tamau-maite-raa i te parau maitai” e itoitohia vetahi ê ia vai taiva ore e ia fanaˈo i te ora mure ore. Eiaha roa ˈtu ïa e vaiiho i te tahi noa ˈˈe mea ia haafifi ia oe ia fanaˈo i te hanahana no ǒ mai i te Atua ra.
a Salamo 73:24: “E riro oe i te aratai ia ˈu i ta oe ra parau, e te hopea aˈe ra e hopoi ai oe ia ˈu i te ao [aore ra hanahana].”