A tavini ia Iehova ma te taiva ore
‘E te taata taiva ore ra, e ore oe [Iehova] e taiva.’—SAMUELA 2, 22:26.
1. Eaha te huru o Iehova i nia i te feia o te ore e taiva ia ˈna?
EITA e pee ia faahoˈi ia Iehova no te mau mea atoa o ta ˈna e rave ra no to ˈna nunaa. (Salamo 116:12) Auê ïa te faahiahia ta ˈna mau taoˈa i te pae varua e i te pae materia e to ˈna aroha rahi e! Ua ite te Arii ra o Davida no Iseraela tahito e e ohipa atoa te Atua ma te taiva ore i te feia e ore e taiva ia ˈna. O ta Davida ïa i faaite i roto i te hoê himene o ta ˈna i papai “i te mahana i faaorahia ˈi oia e ana i te rima o to ˈna ra mau enemi, e te rima o [te Arii ra o] Saula.”—Samuela 2, 22:1.
2. Eaha vetahi mau manaˈo tei vauvauhia i roto i te himene a Davida i papaihia i roto i te Samuela 2, pene 22?
2 Ua haamata o Davida i ta ˈna himene (ia au i te Salamo 18) na roto i te arueraa ia Iehova ei ‘faaora’ i te pahonoraa i te pure. (Samuela 2, 22:2-7) Mai nia mai i ta ˈna hiero i nia i te raˈi, ua ohipa te Atua no te faaora i ta ˈna tavini taiva ore i te mau enemi puai. (Irava 8-19) Ua haamauruuruhia ˈtura o Davida i to ˈna pee-maite-raa i te hoê haerea tia e to ˈna tapearaa i te mau eˈa o Iehova. (Irava 20-27) Te faahitihia ra i muri iho te mau ohipa i ravehia maoti te puai no ǒ mai i te Atua ra. (Irava 28-43) E i te pae hopea, ua faahiti o Davida i te faatiamâraa i te feia faaino i to ˈna iho fenua e i te mau enemi no te mau nunaa ěê e ua haamauruuru ihora oia ia Iehova, “Oia te pare e ora ˈi to ˈna arii, oia tei hamani maitai mai i tei faatahinuhia e ana ra.” (Irava 44-51) E nehenehe Iehova e faaora atoa ia tatou mai te peu e e pee maite tatou i te hoê haerea tia e e turui tatou i nia ia ˈna ia noaa mai te puai.
Eaha te auraa o te oreraa e taiva
3. Ia au i te hoê hiˈoraa no roto i te mau Papai, eaha te auraa o te oreraa e taiva?
3 Te horoa maira te himene a Davida no nia i te faaoraraa i teie haapapuraa tamahanahana mau: ‘I te taata taiva ore ra, eita oe [Iehova] e taiva.’ (Samuela 2, 22:26) O te parau hebera ra cha·sidhʹ o te faahiti ra i te manaˈo o “te hoê taata taiva ore,” aore ra “e aroha hamani maitai to ˈna.” (Salamo 18:25, nota i raro i te api) Te vai ra i roto i te iˈoa ra cheʹsedh te manaˈo o te maitai o te taai atu i te hoê mea ma te here e tae roa ˈtu i te taime e tupu ai te opuaraa e titauhia ra. Te faaite ra Iehova i teie huru maitai i nia i to ˈna mau tavini, mai ta ratou e faaite atoa ˈtu ia ˈna. Te hurihia ra teie taiva ore tia, e te moˈa, na roto i te parau “hamani maitai” e te ‘here taiva ore.’ (Genese 20:13; 21:23) I roto i te mau Papai Heleni, te faataa ra te parau “taiva-ore-raa” i te manaˈo o te moˈaraa e te faatura, tei faahitihia i roto i te iˈoa ra ho·si·oʹtes e te parau ra hoʹsi·os. Te vai ra i roto i teie taiva-ore-raa te haapao maitai e te paieti e teie hoi to ˈna auraa, te riroraa ei taata paieti o te rave ma te haapao maite i te mau hopoia atoa i mua i te Atua. Te oreraa e taiva ia Iehova oia hoi te auraa te ati-maite-raa ˈtu ia ˈna ma te paieti puai o te riro mai te hoê tapiri puai ra te huru.
4. Mea nafea te taiva-ore-raa o Iehova i te faaiteraahia?
4 Te itehia ra te taiva-ore-raa o Iehova iho na roto e rave rahi mau ravea. Ei hiˈoraa, e faatupu oia i ta ˈna haavaraa i nia i te feia iino no to ˈna here taiva ore i to ˈna nunaa e to ˈna taiva-ore-raa i te parau-tia e te haerea piˈo ore. (Apokalupo 15:3, 4; 16:5) Ua turai to ˈna taiva-ore-raa i ta ˈna faufaa i tǎpǔ ia Aberahama ia ˈna ia faaoromai rahi i te mau ati Iseraela. (Te mau arii 2, 13:23) E nehenehe te feia taiva ore i te Atua e tiaturi i ta ˈna tauturu e tae roa ˈtu i te hopea o to ratou haerea taiva ore e e papu e e haamanaˈo oia ia ratou. (Salamo 37:27, 28; 97:10) Ua haapuaihia o Iesu i te iteraa e ei tavini ‘taiva ore’ matamua a te Atua, eita to ˈna nephe e faaruehia i Hade.—Salamo 16:10; Ohipa 2:25, 27.
5. I te mea e eita Iehova e taiva, eaha ta ˈna e titau ra i ta ˈna mau tavini, e eaha te uiraa te hiˈopoahia?
5 I te mea e eita te Atua ra o Iehova e taiva, e titau oia i te taiva-ore-raa i to ˈna mau tavini. (Ephesia 4:24) Ei hiˈoraa, e tia i te mau tane ia faaite i te taiva ore no te faaî i te mau titauraa ia nominohia ratou ei mau matahiapo o te amuiraa. (Tito 1:8) Eaha te mau tumu o te tia ia turai i te nunaa o Iehova ia tavini ia ˈna ma te taiva ore?
Te mauruuru no te mau mea i haapiihia
6. Eaha to tatou huru no nia i te mau mea ta tatou i haapii i roto i te mau Papai, e eaha te tia ia tatou ia haamanaˈo no nia i teie ite?
6 E tia i te mauruuru no te mau mea o ta tatou i haapii i roto i te mau Papai, ia turai ia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore. Ua faaitoito te aposetolo Paulo ia Timoteo e: “Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia ˈtu ia oe ra, ua ite hoi oe i to oe ite i ite ai oe ra; e mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu.” (Timoteo 2, 3:14, 15) A haamanaˈo e no ǒ mai teie ite i te Atua na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45-47.
7. Eaha te huru o te mau matahiapo no nia i te maa pae varua e horoahia mai e te Atua na roto i te tavini haapao maitai?
7 E tia iho â râ i te mau matahiapo nominohia ia mauruuru no te maa au mau i te pae varua o te horoahia mai e te Atua na roto i te tavini haapao maitai. Tau matahiti i teie nei, ua erehia vetahi mau matahiapo i teie mauruuru. Ua tapao te hoê vahine e ua “faahapa [teie mau taata] i te mau tumu parau o Te Pare Tiairaa, ma te ore e farii i te reira mai . . . te arai a te Atua no te parau mau, ma te tutava ia hema atoa vetahi i to ratou huru manaˈo.” Teie râ, eita roa te mau matahiapo taiva ore e tamata i te faahema ia vetahi ê na roto i te patoiraa i te maa pae varua e horoahia mai e te Atua na roto i te tavini haapao maitai.
8. Eaha ïa mai te peu e eita tatou e taa maitai ra i te tahi manaˈo no roto mai i te mau Papai e vauvauhia mai e te tavini haapao maitai e te paari?
8 Ei mau Ite pûpûhia no Iehova, e tia ia tatou paatoa ia tapea i te taiva ore ia ˈna e i ta ˈna faanahonahoraa. Eiaha roa ˈtu tatou e manaˈonaˈo noa ˈˈe e fariu ê i te maramarama faahiahia a te Atua, ma te pee i te hoê haerea apotata o te aratai tia ˈtu i te pohe i te pae varua i teie nei e i te haamouraa i te pae hopea. (Ieremia 17:13) Teie râ, eaha ïa mai te peu e mea fifi na tatou ia farii aore ra ia taa i te tahi manaˈo no nia i te mau Papai e vauvauhia mai e te tavini haapao maitai? E tia ïa ia tatou ia haamanaˈo ma te haehaa e ihea roa to tatou haapiiraa mai i te parau mau e ia pure ia noaa mai te paari no te faaruru i teie tamataraa e tae roa ˈtu i te taime e maramarama ˈi te mau ohipa na roto i te tahi buka e matara mai.—Iakobo 1:5-8.
A mauruuru no te autaeaeraa kerisetiano
9. Mea nafea te Ioane 1, 1:3-6 ia faaite e e tia i te mau kerisetiano ia faatupu i te huru auhoa?
9 Ua riro te mauruuru hohonu no te huru auhoa e vai ra i rotopu i to tatou mau taeae kerisetiano ei faaitoitoraa ê atu no te tavini ia Iehova ma te taiva ore. Inaha, e ere to tatou taairaa e te Atua e te Mesia i te mea papu i te pae varua mai te peu e aita teie huru. Ua parau atu te aposetolo Ioane i te mau kerisetiano faatavaihia e: “Ta matou i hiˈo, e ta matou i faaroo ra, o ta matou ïa e faaite atu ia outou na, ia au [“auhoa,” Diaglott] atoa mai outou ia matou nei; e tei te Metua mau ra to matou auraa, e tei ta ˈna Tamaiti tei ia Iesu Mesia. . . . Ia parau tatou e, te au nei tatou ia ˈna, haere noa ˈi tatou na te pouri, ua haavare tatou, aore ïa i au i te parau mau.” (Ioane 1, 1:3-6) E tano teie faaueraa tumu no te mau kerisetiano atoa, noa ˈtu e te tiaturi nei ratou e haere i nia i te raˈi aore ra e faaea i nia i te fenua nei.
10. Noa ˈtu e ua fifihia o Euodia raua o Sunetuhe no te faatitiaifaro i to raua peapea, eaha te manaˈo o Paulo no nia i teie nau vahine?
10 E titauhia te tutavaraa no te atuatu i te auhoaraa. Ei hiˈoraa, e au ra e mea fifi no na vahine kerisetiano o Euodia raua o Sunetuhe ia faatitiaifaro i to raua peapea. Ua aˈo atura o Paulo ia raua “ia hoê â a raua parau i te Fatu nei.” Te na ô faahou ra oia e: “E parau atoa ta ˈu ia oe, e tau hoa mau ra e, e tauturu oe i na vahine i rave atoa mai i te ohipa i te evanelia nei, e ia Kalemeno atoa, e te tahi pae hoa rave ohipa atoa no ˈu ra, o tei papaihia to ratou iˈoa i roto i te buka ora ra.” (Philipi 4:2, 3) Ua aro teie nau vahine paieti i pihai iho ia Paulo e ia vetahi ê “i te evanelia nei,” e ua papu ia ˈna e tei roto ratou i te feia “o tei papaihia to ratou iˈoa i roto i te buka ora ra.”
11. Mai te peu e e farerei te hoê kerisetiano taiva ore i te hoê fifi i te pae varua, eaha te tia ia haamanaˈo?
11 Eita te mau kerisetiano e faaiteite haere e eaha te hopoia o ta ratou e rave ra i roto i te faanahonahoraa a Iehova e mea nafea to ratou taviniraa ia ˈna ma te taiva ore. Mai te peu e e roohia ratou i te hoê fifi i te pae varua, e ere ïa i te mea aroha ia haamoe i te mau matahiti o to ratou taviniraa ia Iehova ma te taiva ore! Eita e ore e te taata i piihia “hoa mau,” o te hoê ïa taeae taiva ore o tei ineine noa i te tauturu atu ia vetahi ê. Mai te peu e e matahiapo outou, ua riro anei outou ei “hoa mau” o tei ineine i te horoa i te tauturu ma te aroha? E tia ia tatou paatoa ia feruri i te maitai e ravehia e to tatou mau hoa kerisetiano, mai ta te Atua e rave nei, e ia tauturu atu ia ratou ma te here ia amo i ta ratou mau hopoia teimaha.—Galatia 6:2; Hebera 6:10.
Aita ˈtu vahi e haere
12. I te taime ‘a hoˈi ai e rave rahi pǐpǐ i te mau mea i muri’ no te mau parau a Iesu, eaha te tiaraa ta Petero i rave?
12 E turaihia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore e ta ˈna faanahonahoraa mai te peu e e haamanaˈo tatou e aita ˈtu vahi ta tatou e nehenehe e haere ia noaa mai te ora mure ore. I te taime ‘a hoˈi ai e rave rahi pǐpǐ i te mau mea i muri’ no te mau parau ta Iesu i faahiti, ua ani atura o ˈna i ta ˈna mau aposetolo: “E haere atoa anei outou?” Ua pahono maira Petero e: “E te Fatu, e haere tia matou ia vai ra? tei ia oe hoi te parau o te ora mure ore ra. Ua faaroo aˈenei hoi matou, e ua ite hoi matou e, o oe te Mesia, te Tamaiti a te Atua ora ra.”—Ioane 6:66-69.
13, 14. (a) No te aha te faaroo ati Iuda o te senekele matamua i erehia ˈi i te farii maitai o te Atua? (b) Eaha ta te hoê taata mea maoro to ˈna riroraa ei Ite no Iehova i parau no nia i te faanahonahoraa ite-mata-hia a te Atua?
13 Aita “te parau o te ora mure ore” i itehia i roto i te faaroo ati Iuda o te senekele matamua o to tatou nei tau. Ta ˈna hara matamua, o te patoiraa ïa ia Iesu ei Mesia. Aita te faaroo ati Iuda i niu-noa ˈˈe-hia i nia i te mau Papai Hebera anaˈe. Ua patoi te mau Sadukea e te vai mau ra te mau melahi e aita ratou i tiaturi i te tia-faahou-raa. Noa ˈtu e aita te mau Pharisea i afaro e o ratou i nia i teie mau manaˈo, ua hara ratou i te haafaufaa-ore-raa i te Parau a te Atua no ta ratou mau tutuu aore i tu e te mau Papai. (Mataio 15:1-11; Ohipa 23:6-9) Ua faatîtî teie mau tutuu i te mau ati Iuda e mea fifi atura na ratou ia farii ia Iesu Mesia. (Kolosa 2:8) Ua turai te itoito no ‘te mau peu i tuuhia mai e te mau hui tupuna’ ia Saulo (Paulo) i roto i to ˈna ite ore ia riro ei taata hamani ino taehae o te mau pǐpǐ a te Mesia.—Galatia 1:13, 14, 23.
14 Ua erehia te faaroo ati Iuda i te farii maitai o te Atua, teie râ, ua haamaitai Iehova i te faanahonahoraa o te mau pǐpǐ a ta ˈna Tamaiti—‘e nunaa itoito i te mau ohipa maitatai ra.’ (Tito 2:14) Te vai noa nei teie faanahonahoraa, e ua parau te hoê taata mea maoro to ˈna riroraa ei Ite no Iehova no nia ia ˈna e: “Te hoê mea faufaa roa ˈˈe no ˈu, o te ati-maite-raa ˈtu ïa i te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova. Ua haapii au mai te omuaraa mai â e mea maamaa ia tiaturi i te feruriraa taata nei. I te taime iho a papu ai ia ˈu teie nei parau, ua opua ihora vau e faaea noa i pihai iho i te faanahonahoraa haapao maitai. Eaha hoi te ravea ê atu e noaa mai ai te farii maitai o Iehova e ta ˈna haamaitairaa?” Aita ˈtu vahi e haere ia noaa mai te farii maitai a te Atua e te ora mure ore.
15. No te aha e tahoê ai e te faanahonahoraa ite-mata-hia a Iehova e te feia e amo ra i te mau hopoia i roto ia ˈna?
15 E tia i to tatou mafatu ia turai ia tatou ia tahoê atu e te faanahonahoraa a Iehova no te mea ua ite tatou e o ˈna anaˈe tei arataihia e to ˈna varua e te faaite ra i to ˈna iˈoa e ta ˈna mau opuaraa. Parau mau, e feia tia ore te feia e amo ra i te mau hopoia i roto i teie faanahonahoraa. (Roma 5:12) Tera râ, “ua tupu aˈera te riri o Iehova” ia Aarona raua o Miriama i to raua faahaparaa ia Mose e te moeraahia ia raua e, o o ˈna, eiaha râ o raua, tei maitihia no te amo i te hopoia no ǒ mai i te Atua ra. (Numera 12:7-9) I teie mahana, te tahoê nei te mau kerisetiano taiva ore i te mau “aratai” no te mea te reira ta Iehova e titau maira. (Hebera 13:7, 17) No te faaite i to tatou taiva ore, e tia ia tatou ia haere tamau i te mau putuputuraa e ia horoa i te mau pahonoraa o te ‘faaitoito ia vetahi ê i te here e te mau ohipa maitatai.’—Hebera 10:24, 25.
A faaitoito ia vetahi ê
16. E tia atoa i te hinaaro e rave i te aha ia turai ia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore?
16 E tia atoa i to tatou hinaaro e faaitoito ia vetahi ê ia turai ia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore. Ua papai o Paulo e: “E teoteo ra tei te ite, area te aroha e faarahi ïa i te maitai.” (Korinetia 1, 8:1) I te mea e e nehenehe te tahi ite e faateoteo i te feia e fatu ra i te reira, ua hinaaro paha o Paulo e parau e e faaitoito atoa te here i te feia e faaite ra i teie huru maitai. Te na ô ra te hoê buka a te mau orometua haapii ra o Weiss raua o English e: “Mea pinepine te taata o te faaite i te here i te here-atoa-hia mai. E faatupu te faaiteraa i te maitai e te au i roto i te mau tuhaa atoa o te oraraa . . . i te mau faahopearaa maitai i nia i te taata e faaite ra i teie mau huru maitatai e tae noa ˈtu i nia i te taata e fanaˈo ra i te reira e e oaoa raua toopiti atoa ra.” Ia faaite tatou i te here, e faaitoito tatou ia vetahi ê e ia tatou iho, mai te faaitehia ra i roto i te mau parau a Iesu: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.
17. Nafea te here ia faaitoito, e eaha ta ˈna e tapea ia tatou ia rave?
17 I roto i te Korinetia 1, 8:1, ua faaohipa o Paulo i te parau heleni ra a·gaʹpe, oia hoi te here arataihia e te mau faaueraa tumu. E faaitoito oia, no te mea e faaoromai rahi oia e te maitai, e amo oia e e faaoromai oia i te mau mea atoa, e eita oia e mou. E faaore teie here i te mau manaˈo iino atoa, mai te teoteo e te pohehae. (Korinetia 1, 13:4-8) E tapea teie here ia tatou ia amuamu noa i to tatou mau taeae, e feia tia ore hoi ratou mai ia tatou nei. E tapea oia ia tatou ia riro mai te “feia paieti ore” o tei “faaô omoe noa mai” i roto i te mau kerisetiano mau o te senekele matamua. “Te vahavaha nei [teie mau taata] i te mau tavana, e te faaino nei i te feia toroa,” eita e ore ma te faaino i te feia mai te mau tiaau kerisetiano faatavaihia o tei fanaˈo i te tahi hanahana. (Iuda 3, 4, 8) No to tatou taiva ore ia Iehova, eiaha tatou ia topa i roto i te faahemaraa e na reira atoa.
A patoi atu i te Diabolo!
18. Eaha ta Satani e hinaaro ra e rave i nia i te nunaa o Iehova, teie râ, no te aha eita o ˈna e manuïa?
18 E tia i te iteraa e te hinaaro nei o Satani e vavahi i to tatou autahoêraa ei nunaa no te Atua ia haapuai i to tatou hinaaro e tavini ia Iehova ma te taiva ore. Te hinaaro nei Satani e faaore roa i te nunaa taatoa a te Atua, e te haapohe nei te mau tavini a te Diabolo i nia i te fenua i te feia haamori mau i te tahi mau taime. Teie râ, eita te Atua e vaiiho ia Satani ia haapohe ia ratou paatoa. Ua pohe o Iesu no “te faaere atu ia ˈna no ˈna te pohe nei, oia hoi te diabolo ra.” (Hebera 2:14) Ua taotiahia te mana faatere o Satani mai to ˈna tiavaruraahia mai i rapae i te raˈi i muri aˈe i to te Mesia riroraa mai ei Arii i te matahiti 1914. E i te tau i faataahia e Iehova, e haamou roa Iesu ia Satani e ta ˈna faanahonahoraa.
19. (a) Eaha te faaararaa no nia i te mau tutavaraa a Satani ta teie vea i horoa tau matahiti i teie nei? (b) No te ape i te mau herepata a Satani, eaha te tia ia tatou ia ara i roto i to tatou mau taairaa e to tatou mau hoa faaroo?
19 Ua faaara ê na teie nei vea e: “Mai te peu e e nehenehe ta Satani, te Diabolo, e faahuehue i te nunaa o te Atua, e turai ia ratou ia tatamaˈi e ia aro te tahi te tahi, aore ra ia faaite e ia faatupu i te manaˈo miimii o te aratai i te mouraa o te here no te mau taeae, e manuïa ïa oia i te haapau ia ratou.” (Te Pare Tiairaa, 1 no me 1921, api 134 o te vea beretane) Eiaha tatou e vaiiho i te Diabolo ia haamou i to tatou autahoêraa, peneiaˈe na roto i te turairaa ia tatou ia faaino, aore ra ia aro, te tahi e te tahi. (Levitiko 19:16) Ia ore roa o Satani ia haavare ia tatou na roto i te hoê ravea o te turai ia tatou ia haamauiui i te feia e tavini nei ia Iehova ma te taiva ore aore ra ia haafifi atu â i to ratou oraraa. (A faaau e te Korinetia 2, 2:10, 11.) Maoti râ, e tia ia tatou ia pee i te mau parau a Petero e na ô ra e: “E haapao maitai, e faaitoito, te hahaere nei hoi to outou enemi o te diabolo, mai te liona uuru ra, i te imiraa i te taata e pau ia ˈna ra: o te patoi atu ïa ma te faaroo turori ore.” (Petero 1, 5:8, 9) Na roto i te raveraa i te hoê tiaraa papu no te patoi atu ia Satani, e nehenehe tatou e atuatu i to tatou autahoêraa haamaitaihia ei nunaa no Iehova.—Salamo 133:1-3.
A turui atu i nia i te Atua ma te pure
20, 21. Nafea te turuiraa i nia ia Iehova ma te pure ia tuatihia i to tatou taviniraa ia ˈna ma te taiva ore?
20 E tauturu te turuiraa ˈtu ma te pure i nia i te Atua ia tatou ia tamau noa i te tavini ia Iehova ma te taiva ore. Ia ite tatou e te pahono maira oia i ta tatou mau pure, e haafatata ˈtu â tatou ia ˈna. Ua faaitoitohia ia turui atu i te Atua ra o Iehova ma te pure i to te aposetolo Paulo papairaa e: “Ia pure i te mau vahi atoa ra, ma te hopoi i te rima viivii ore i nia, ma te riri ore, e te mârô ore.” (Timoteo 1, 2:8) Ei hiˈoraa, mea faufaa roa ia turui atu te mau matahiapo i nia i te Atua ma te pure! E riro teie tapao no te taiva-ore-raa ia Iehova ia putuputu ratou no te aparau no nia i te mau ohipa a te amuiraa, i te ape i te mau aimârôraa hopea ore e te riri.
21 E tauturu te tiaturiraa i te Atua ra o Iehova ma te pure ia tatou ia haapao i te mau hopoia i roto i ta ˈna taviniraa. Ua parau te hoê taata o tei tavini ia Iehova ma te taiva ore e rave rahi matahiti e: “Maoti to tatou fariiraa i te mau huru hopoia atoa e horoahia mai i roto i te faanahonahoraa a te Atua na te ara, e to tatou tapea-maite-raa i ta tatou ohipa, ma te ore e aueue, e fanaˈo ïa tatou i te farii maitai o te Atua i ta tatou mau tutavaraa haavare ore. Noa ˈtu e ia hiˈo tatou e ohipa haehaa te horoahia mai, mea pinepine i te itehia e ahiri e eita teie ohipa haehaa e ravehia, eita ïa te tahi atu mau ohipa faufaa e manuïa. No reira, mai te peu e e faahaehaa tatou e e anaanatae na mua tatou i te faahanahana i te iˈoa o Iehova eiaha râ to tatou iho, e nehenehe ïa tatou e tiaturi e ‘e vai itoito noa tatou, eita e aueue, ia rahi â te rave i te ohipa a Iehova.’—Korinetia 1, 15:58.
22. Mea nafea te mau haamaitairaa e rave rahi a Iehova ia ohipa i nia i to tatou taiva ore?
22 Noa ˈtu eaha te ohipa ta tatou e rave nei i roto i te taviniraa a Iehova, eita iho â tatou e nehenehe e faahoˈi atu ia ˈna no te mau mea atoa o ta ˈna e rave ra no tatou nei. Ua paruru-maitai-hia tatou i roto i te faanahonahoraa a te Atua, ma te haaatihia e to ˈna mau hoa! (Iakobo 2:23) Ua haamaitai Iehova ia tatou maoti te autahoêraa no roto mai i te here autaeae o tei aa hohonu e eita ta Satani e nehenehe e tatara i te reira. No reira, a ati maite atu i to tatou Metua taiva ore i te raˈi ra e a rave amui i te ohipa ei nunaa no ˈna. I teie nei e a muri noa ˈtu, e tavini anaˈe ia Iehova ma te taiva ore.
Nafea outou ia pahono mai?
◻ Eaha te auraa o te oreraa e taiva?
◻ Eaha vetahi mau tumu o te turai ia tatou ia tavini ia Iehova ma te taiva ore?
◻ No te aha e tia ˈi ia tatou ia patoi atu i te Diabolo?
◻ Nafea te pure ia tauturu ia tatou ia riro ei mau tavini taiva ore a Iehova?
[Hohoˈa i te api 23]
Eita te mau tavini taiva ore a Iehova e vaiiho i te Diabolo, to ratou Enemi tei au i te liona ra, ia vavahi i to ratou autahoêraa