VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w88 1/11 api 3-8
  • E vahi hau anei to outou utuafare?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E vahi hau anei to outou utuafare?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te maitiraa i te hoê hoa maitai
  • Te tahi mau aˈoraa o te faatupu i te hau i roto i te utuafare
  • ‘Eiaha hoi e tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai’
  • Ta te mau tamarii e nehenehe e rave ia vai hau noa te utuafare
  • A rave e ia riro to outou utuafare ei vahi hau
  • Eiaha e faataa ê atu i ta te Atua i taati
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2007
  • Te aratairaa paari no te mau hoa faaipoipo
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2005
  • E nafea to outou oraraa utuafare e oaoa ˈi?
    Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra?
  • Te haafaufaa mau ra anei outou i ta Iehova ô o te faaipoiporaa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
w88 1/11 api 3-8

E vahi hau anei to outou utuafare?

“E ia horoa mai hoi Iehova i te maitai no orua, i te utuafare o ta orua ra pue tane.” — RUTA 1:9.

1. Fatata e 3 000 matahiti i teie nei, o vai ma te mau vahine i tere atu i Iuda?

A 3 000 matahiti, ua tere aˈera e toru na vahine i te hoê tere atâata mau na te fenua apoopoo no Moabi, fenua tei î i te taata eiâ e te tahi atu mau taata iino. O Naomi, te mea paari aˈe i roto ia ratou, e vahine ivi ïa oia e te hinaaro ra hoi oia e hoˈi i Betelehema i Iuda, i te oire herehia e ana ra. E piti na vahine Moabi apî aˈe tei apee mai ia ˈna, o Oraphe raua o Ruta, nau vahine ivi a ta ˈna na tamaiti tei pohe, o Kiliona raua o Malona. Teie râ, a faaroo na...

2. Eaha te euhe a Naomi no Oraphe raua o Ruta?

2 “E hohoˈi na orua, e haere i te utuafare o to orua tau metua vahine ra; e ia hamani maitai hoi Iehova ia orua, mai ia orua i hamani maitai mai i tei pohe aˈenei, e ia ˈu atoa nei hoi.” Te na ô faahou atura o Naomi ia raua e: “E ia horoa mai hoi Iehova i te maitai no orua, i te utuafare o ta orua ra pue tane.” (Ruta 1:8, 9). Oia mau, te parau onoono atura o Naomi i ta ˈna na hunoa vahine ia hohoˈi i roto i to raua nunaa, ma te tiaturi e e horoa mai o Iehova i te hau e te tamahanahana ta hoê tane e ta te hoê utuafare maitai e faatupu.

3. Eaha te opuaraa ta Ruta i rave, e eaha ihora hoi te faahopearaa?

3 E hoˈi o Orepha, eiaha râ te vahine haapao maitai ra o Ruta. Ma te ore e hinaaro e faarue mai i to ˈna metua hoovai vahine, ua rave aˈera oia i teie nei opuaraa: “To oe ra nunaa, o to ˈu atoa ïa nunaa; e to oe ra Atua, o to ˈu atoa ïa Atua.” Eaha ihora ïa te faahopearaa? E itea o Ruta i pihai iho ia Boaza i te hoê utuafare, i te hoê vahi hau; e “maitai rahi” te noaa mai ia ˈna. Inaha tei roto atoa oia i te mau tupuna o te arii ra o Davida e o to ˈna Fatu faito ore ra, o Iesu Mesia. — Ruta 1:16; 2:12; 4:13-22; Salamo 110:1; Mataio 1:1-6.

4. Eaha te uiraa hohonu mau e faaitoito ia tatou ia feruri?

4 Ua hinaaro o Naomi ia horoa mai o Iehova i te tahi ǒ na ta ˈna na hunoa vahine e piti ra: te hoê faaipoiporaa papu e te hoê utuafare o te riro ei vahi hau mau. Ma te feaa ore, te hinaaro atoa ra te Atua e ia ite to ˈna mau tavini i te hau i roto i to ratou utuafare. Mai te peu e Ite outou no Iehova, teie atura ïa te uiraa: E vahi hau anei to outou utuafare?

Te maitiraa i te hoê hoa maitai

5. Eaha te taahiraa avae matamua ta te hoê kerisetiano e faaea taa noa ra e manaˈo ra e faaipoipo, e tia ia rave mai te peu e e hinaaro oia i te hau i roto i te utuafare ta ˈna e faatupu?

5 Mai te peu e e tane kerisetiano outou aore ra e vahine kerisetiano e faaea taa noa ra e te manaˈo ra outou e faaipoipo, eita e ore e te tiaturi ra outou e e itea ia outou i te hau i roto i te utuafare ta outou e faatupu. Te faataa papu maitai maira te aposetolo Paulo i te taahiraa avae matamua te tia ia rave ia tupu mau â taua hinaaro ra. Teie ta ˈna i papai: “Ua tapeahia te vahine e te ture i te oraraa te tane ra; ia pohe râ tana tane, ua matara oia ia faaipoipo i ta ˈna i hinaaro ra: ia au râ i te Fatu.” — Korinetia 1, 7:39.

6. a) Eaha te auraa ia ‘faaipoipo i roto i te Fatu ra’? b) Eaha te mau uiraa te tia mau â i te taata e imi ra i te hoê hoa ia uiui? c) No te aha hoi e tia ˈi ia pure hou aˈe e faaipoipo ai, noa ˈtu e i te hoê taata bapetizohia?

6 ‘Ia faaipoipo ia au i te Fatu’ te auraa ra te taatiraa ˈtu ïa i te tahi atu taata tei roto i te parau mau. E ore râ e tia i te hoê kerisetiano ia faaipoipo oioi noa, noa ˈtu e e opua oia e faaipoipo i te tahi taata tei pûpû i to ˈna oraraa no Iehova. E nehenehe mau anei e parau e te ‘imi ra [taua hoa nei] i te parau parau-tia e te haehaa’? (Zephania 2:3.) Te tavini ra anei o ˈna i te Atua ma to ˈna mafatu atoa? Te faaite ra anei ta ˈna mau parau i to ˈna here ia Iehova e i to ˈna hinaaro e arue ia ˈna? Te haere tamau ra anei o ˈna i roto i te pororaa e e parahiraa faufaa anei to te reira i roto i to ˈna oraraa? E nehenehe anei ta ˈna e amo i te mau hopoia ta te taviniraa e ta te faaipoiporaa kerisetiano e titau ra? Noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e faaipoipo i te hoê taata tei oti i te bapetizohia, mea faufaa roa ia feruri maitai tatou e ia pure atoa. Ia papu maitai na ia tatou e te faaohipa ra anei taua tane kerisetiano aore ra taua vahine kerisetiano ra i te mau huru nehenehe mau i te pae varua. E riro ïa tatou i te ape i te mau fifi e rave rahi e te mau peapea e faaturori pinepine ra i te mau utuafare amahamaha i te pae faaroo.

7. Eaha te tia ia rave ia oaoa roa tatou i roto i te faaipoiporaa?

7 E nehenehe na hoa kerisetiano e faaî i to te tahi e to te tahi mau hinaaro i te pae no te here e e faaite i to te tahi e to te tahi manaˈo i te pae varua. E nehenehe atura ïa ta raua e taai i te hoê taairaa fatata roa ˈˈe e itehia i rotopu e piti na taata. Ma te papu maitai te hinaaro nei te mau tane kerisetiano e te mau vahine kerisetiano e tamata i te hoê taairaa fatata roa e to ratou hoa. I te mea hoi e ua poietehia tatou ma te hinaaro e haamori i roto ia tatou nei, e rahi roa to tatou oaoa ia rave tatou i te mea e au no te haamâha i to tatou mau hinaaro i te pae varua (Mataio 5:3). Ma te papu maitai i te reira, eita iho â ïa tatou e hinaaro e ore e auraro ia Iehova na roto i te faaipoiporaa ˈtu i te hoê taata aita to roto i te parau mau, e riro hoi te reira i te faaere ia tatou i taua autahoêraa i te pae varua ra o te faaetaeta i te mau taairaa o te faaipoiporaa (Deuteronomi 7:3, 4). Ia oaoa roa outou, e ara e ei parahiraa atoa to te Atua i roto i to outou taatiraa. “E te taura e toru fenu ra, eita ïa e motu vave”. (Koheleta 4:12.) Oia mau, ia vaiiho outou i te hoê parahiraa no te Atua ra o Iehova i roto i to outou faaipoiporaa, e riro ïa outou i te faaetaeta rahi i to outou taatiraa e e riro atoa to outou utuafare ei vahi hau mau.

Te tahi mau aˈoraa o te faatupu i te hau i roto i te utuafare

8. Eaha te mau aˈoraa te riro ei mau aˈoraa faufaa mau no te mau kerisetiano faaipoipo?

8 E te feia i oti i te faaipoipo, eaha ïa te tia ia ratou ia rave ia nehenehe to ratou utuafare ia riro ei vahi hau mau? E rave rahi iho â ïa mau mea, teie râ e tia ia ratou ia faaohipa i te mau aˈoraa a Paulo i papaihia i roto i te Ephesia 5:21-33. Parau mau, e nehenehe te hoê tane aore ra te hoê vahine e faaohipa i teie mau parau no te haapapu maitai i te mau hapa o to ˈna hoa. Mea maitai aˈe râ hoi ia feruri hohonu tatou i nia i taua mau aˈoraa ra, ia nehenehe ta tatou iho e faaohipa i te reira.

9. Eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa ra i te mau tane kerisetiano?

9 Mai te peu e e tane kerisetiano outou, e nehenehe outou e rave e ia riro to outou utuafare ei vahi hau mau ia faaohipa outou iho i te mau aˈoraa a Paulo. Teie hoi te aˈoraa a te aposetolo: “E te mau tane ra, e aroha outou i ta outou mau vahine, mai te Mesia atoa i aroha i te ekalesia, e ua horoa ia ˈna iho ei taui.” Teie â ta ˈna e parau ra: “E aroha atoa te mau tane i ta ratou iho mau vahine e tia ˈi mai ta ratou i aroha i to ratou iho tino ra. O tei aroha i tana iho vahine ua aroha ïa ia ˈna iho. Aore roa hoi e taata i riri i to ˈna iho tino, area e faaamu, e te faaherehere maite, mai ta te Fatu i te ekalesia nei.” Teie â ta ˈna e parau ra: “E aroha râ te taata atoa i tana iho vahine, mai te aroha ia ˈna ihora, e te vahine ra ia auraro oia i tana tane.” E tia i te hoê tane ia ‘here i ta ˈna vahine mai ia ˈna ihora’, mai te huru ra ïa e o ˈna iho ta ˈna vahine. E ere anei i te mea tano, inaha, ‘e riro raua ei hoê’? — Genese 2:24.

10. Ia au i te Timoteo 1, 5:8 eaha te hopoia e titauhia ra i te hoê tane kerisetiano?

10 Te tane e here i ta ˈna vahine mai ia ˈna ihora, na ˈna ïa e amo i te hopoia i te pae varua. Na ˈna e haapao i te huru pae varua o to ˈna utuafare. Eita ˈtura ïa e tia ia ˈna ia vaiiho noa i te mau mea ma te haapaoraa ore, mai te peu e tia ia parauhia. E haapao maite oia i te mau hinaaro i te pae materia e i te pae varua o to ˈna utuafare atoa. “O te taata hoi, ta Paulo ïa e parau ra, aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.” — Timoteo 1, 5:8.

11. Eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa ra i te mau vahine kerisetiano faaipoipo?

11 I to ˈna aˈe pae, e nehenehe ta te hoê vahine kerisetiano e rave hau atu â ia nehenehe to ˈna utuafare ia riro ei vahi hau mau. Teie te aˈoraa i faauruahia mai e te Atua ta Paulo i horoa i te mau vahine ra: “E te mau vahine ra, e auraro outou i ta outou ihora mau tane, mai ta tatou i auraro i te Fatu ra. O te tane hoi to te vahine ra upoo, mai te Mesia atoa ra ei upoo ïa no te ekalesia (...). E teie nei, mai te ekalesia e auraro i te Mesia nei, ia na reira atoa te mau vahine i ta ratou iho mau tane i te mau mea atoa nei.” (Ephesia 5:22-24, 33). E faariro hoi taua “auraro hohonu” ra i te utuafare ei vahi hau mau. Mea atea roa oia i te huru feruriraa oia hoi na ˈna iho e faatere ia ˈna e i te manaˈo tataˈu e faaitehia nei e te rahiraa o te mau vahine i teie mahana, huru feruriraa e faaarepurepu nei i te hoê utuafare.

12. E tia i te vahine e te tane kerisetiano ia aha?

12 E tia i te mau vahine e te mau tane kerisetiano ia haa ia nehenehe te here e te faatura ia tupu mai. E tâuˈa maite te tane i ta ˈna vahine, e here ia ˈna e e faatupu oia i te paari i te pae varua. Area te vahine ra, e mǎtaˈu ïa oia i te Atua e e tahoê atu oia i ta ˈna tane e e riro oia ei vahine maitai. E papu maitai tatou e, ia na reira na taata faaipoipo, e faariro ïa raua i to raua utuafare ei vahi hau mau.

‘Eiaha hoi e tuu i ta te diabolo ra vahi ia ô mai’

13. Eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa ra i roto i te Ephesia 4:26, 27?

13 No to tatou huru taata tia ore, e ore ai e riro ei mea ohie roa ia rave e ia vai noa mai te hau i roto i te utuafare. E nehenehe hoi te tahi mau faaheporaa no rapaeau mai e faaino i te hau i roto i te utuafare. Teie râ, e riro te faaohiparaa i te mau aˈoraa a Paulo e vai ra i roto i te Ephesia 4:26, 27 i te turu i te hau i roto i te utuafare. Teie hoi ta Paulo i papai: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa. Eiaha hoi e tuu i te diabolo ra vahi ia ô mai.” Noa ˈtu e mea tano mau iho â na hoa faaipoipo tataitahi i te ririraa i te tahi taime, eiaha roa ˈtu râ to ˈna riri ia aratai ia ˈna ia rave i te hara ma te tapea noa i to ˈna riri e i to ˈna inoino. Eiaha roa ˈtu tatou e faatia i te enemi o te hau, te Diabolo ra o Satani, ia faaore i te hau i roto i to tatou utuafare! — Petero 1, 5:8.

14. Ia riro te hoê fifi ei tumu amahamaharaa, eaha te mau manaˈo e tauturu ia tatou ia faahoˈi faahou mai i te hau i roto i te utuafare?

14 Ia tupu mau te hau i roto i te hoê utuafare, e tia iho â ïa i na taata faaipoipo toopiti atoa ra ia faaohipa i te mau aˈoraa a te Bibilia. Ia faatupu te hoê fifi i te tahi mau amahamaharaa, e nehenehe ïa ta raua e faatupu i te hotu o te varua e e faahoˈi faahou mai i te hau i roto i to raua utuafare na roto i te pure-amui-raa raua i te Atua ia horoa mai oia i to ˈna varua (Luka 11:13; Galatia 5:22, 23). Oia mau, i roto atoa i te mau huru tupuraa fifi roa, ia na reira raua, e riro ïa to raua utuafare ei vahi hau mau.

Ta te mau tamarii e nehenehe e rave ia vai hau noa te utuafare

15. Nafea te mau taurearea e nehenehe ai e turu i te hau i roto i te utuafare fetii?

15 E nehenehe atoa te mau tamarii, e faatupu i te hau i roto i te utuafare. Nafea ïa? Ia ineine ïa ratou i te auraro e i te tahoê. Tei te haapiiraa bibilia e noaa mai ia ratou e tei te huru te faaohiparaa to ratou mau metua i ta ratou hopoia haapii, taua huru feruriraa maitai nei e tupu ai. E titau hoi taua faaineineraa faufaa mau ra ia horoa te mau metua i te hiˈoraa maitai. Te parau ra te Maseli 22:6 ma te tano mau e: “E haapii i te tamaiti i tana eˈa ia haere ra; e ia paari oia ra, e ore e faarue i taua eˈa ra.” Mai teie e ite-rahi-hia nei, eita te mau tamarii, e horoahia nei i te hoê haapiiraa maitai e tei riro hoi te mau metua i te faaite i te hoê hiˈoraa maitai roa, e fariu ê i te eˈa maitai. Teie râ, ma te papu maitai, tei te huru e tei te hohonuraa te haapiiraa e horoahia ˈtu na ratou e papuhia ˈi to ratou haerea, e tei te huru atoa hoi o to ratou mafatu.

16. No nia i te haapiiraa i te mau tamarii, eaha te hiˈoraa ta Timoteo e horoa maira?

16 E te mau metua, a haamata i te haapii i ta outou mau tamarii i te pae varua mai to ratou mai â tamarii-rii-raa ra. Ua fanaˈo o Timoteo i te hoê haapiiraa i te pae varua i to ˈna iho â tamarii-rii-raa ra, mai ta teie aˈoraa a Paulo ia ˈna, e na ô ra e: “Ia mau maite râ oe i ta oe i haapii ra, i tei tuuhia ˈtu ia oe ra, ua ite hoi oe i to oe ite i ite ai oe ra; e mai to tamarii-rii-raa mai â to oe ite i te parau moˈa i papaihia ra, o te parau ïa e paari ai oe e tae noa ˈtu i te ora i te faaroo i te Mesia ra ia Iesu.” (Timoteo 2, 3:14, 15). Oia mau, ua “tuuhia ˈtu” ia Timoteo ra i te mau parau mau bibilia. Te auraa o te parau heleni i faaohipahia i ǒ nei “ia papu maitai ïa i te, ia taa maitai i te” tahi mea (Nouveau lexique grec-anglais de Thayer, api 514). Eita e ore e ua rave te metua vahine e te mama ruau o Timoteo, te mau vahine kerisetiano ra o Eunike raua o Loidi, i te mau tutavaraa e rave rahi e noaa ˈtu ai ia Timoteo i taua ‘tiaturi papu ra’. Ua nehenehe raua e faaite atu ia ˈna i te hoê “faaroo haavare ore ra”, noa ˈtu â ïa e, e au ra hoi e ere to ˈna metua tane i te kerisetiano (Timoteo 2, 1:5). Te faaitoito ra anei outou i te faatupu i te hoê faaroo mai teie te huru i roto i ta outou mau tamarii?

17. Na te aha e faaite ra e e nehenehe e haapii i te hoê tamarii mai to ˈna aruaruraa mai â?

17 Ua noaa ia Timoteo i te hoê haapiiraa bibilia mai to ˈna mai â aruaruraa ra. Eiaha roa ˈtu tatou e haafaufaa ore noa ˈˈe i te aravihi o te hoê tamarii i te pae no te ite i te auraa o te mau mea. Ia au i te hoê vea marite (The New York Times), ua faaite mai te hoê tuatapaparaa i ravehia e “ua tataipiti te mau synapses (oia hoi te vahi tuatiraa o te mau amaa o te mau tuhaa iti o te roro) i roto i te tahi mau vahi o te roro o te hoê tamarii i to te hoê taata paari”. E nehenehe atoa te mau tamarii rii apî roa e haapii e mea maitai te tahi mau mea e mea ino te tahi, mea au aore ra mea mauiui. I roto i ta ˈna buka Te roro (beretane), teie ta Richard Restak e parau ra: “I roto i te mau mea ora atoa, e faanaho te roro i te mau parau ia au i to ratou faufaaraa, no te ora mai. ‘E haamanaˈo’ te hoê animala i te animala aore ra i te manu e hinaaro e amu ia ˈna e e horo ê hoi ia haafatata mai oia. E tuati atoa te haamanaˈoraa i te mau mea i te puai o te horuhoruraa o te aau ra. Aita e faufaa ia tataipiti i te parau i te hoê tamarii e eiaha e tapea i te hoê umu veavea.” Parau mau, mea rahi atu â te mea te tia ia ite no nia i te ohipa a te roro, ua ite râ tatou e e nehenehe te hoê tamarii e haaputu mai i te ite i roto i te roaraa o te tau. Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau tamarii rii roa e haapii ia faaea muhu ore noa i roto i te mau putuputuraa kerisetiano.

18. I roto i te Ephesia 6:1-4, eaha te aˈoraa ta Paulo e horoa ra i te mau tamarii e te mau metua?

18 A paari noa ˈi te mau tamarii, e nehenehe e noaa rii mǎrǔ ia ratou i te ite no nia i te mau mea i te pae varua. E nehenehe atoa ta ratou e haapii e te titau maira o Iehova e ia auraro ratou i to ratou mau metua. E tia ˈtura ïa i to ratou mau metua ia haapii ia ratou ma te papu maitai, e ma te here atoa râ, inaha teie ta Paulo i papai: “E te mau tamarii ra, e faaroo i to outou mau metua i te Fatu ra, e parau-tia hoi te reira. E faatura ˈtu i to metua tane e to metua vahine; (o te ture matamua ïa i pahonohia i te maitai i faaitehia mai.) Ia maitai hoi oe, e ia maoro to parahiraa i te ao nei. O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo a te Fatu [Iehova] ra.” (Ephesia 6:1-4). Ia auraro te mau tamarii, e riro ïa te reira i te faariro i te utuafare ei vahi hau mau.

19. Na te aha e nehenehe e haafatata roa i te mau auraa e tahoê ra i te mau metua e te mau tamarii?

19 Na te aha râ hoi e haafatata roa i te mau auraa e tahoê ra i te mau metua e te mau tamarii? Ma te papu maitai, e riro te taioraa bibilia fetii e te mau vea aore ra buka kerisetiano i te turu i te reira. Mea faufaa roa te mau buka mai Ta ˈu buka aamu bibilia e te buka ra A faaroo i te Orometua rahi, no te tauturu i te mau tamarii. Ia taio outou i te Bibilia aore ra ia rave outou i te tahi atu ohipa, a tuu i te tapao i nia i te here i te Atua. Ia tamaa outou, ia faahanahana na ïa ta outou mau parau ia Iehova, Tei horoa mai i te mau mea atoa. Ia tere outou i roto i to outou mau tere e ta outou mau tamarii, a faahanahana i te Atua no te mau mea atoa ta ˈna i poiete: te mau raau rii, te mau tiare, te mau tumu raau, te mau mouˈa, te mau taheraa pape, te mau roto e te mau animala. Ia haere outou i roto i te pororaa, ia rave na outou i te taime no te paraparau atu i ta outou tamarii no nia i te here o te Atua. I te mau mahana atoa, a tauturu ia ˈna ia atuatu i te hoê here rahi aˈe no Iehova. Parau mau, no te haaputapû i to ˈna mafatu, ia vai ïa i roto i to outou mafatu i te here no Iehova o ta outou e hinaaro e faaite atu i ta outou tamarii. — Deuteronomi 6:4-7.

20. Eaha te faufaaraa o te hoê aˈo e horoahia ma te tano maitai?

20 Eiaha roa ˈtu ia moehia ia outou e mea faufaa roa te aˈo. Ia horoahia te aˈo e ia fariihia ma te au, ‘e hotu hau ïa ta ˈna e faatupu mai, oia hoi te parau-tia’. (Hebera 12:11.) E faaoaoa te mau tamarii e auraro nei ma te paari i te aˈo a to ratou mau metua e e faahanahana hoi i to ratou utuafare fetii, e e turu atoa ratou i to ˈna roo maitai (Maseli 10:1; 13:1; 23:24, 25). Oia mau, ia faaohipa ratou i ta te mau Papai e titau ra ia ratou, e faariro ïa te mau metua e te mau tamarii i to ratou utuafare, ei vahi hau mau.

A rave e ia riro to outou utuafare ei vahi hau

21. Ia au i te Maseli 24:3, 4 eaha ta tatou e nehenehe e rave ia riro noa te hoê utuafare ei vahi hau mau?

21 Nafea tatou e nehenehe ai e rave e ia riro noa to tatou utuafare ei vahi hau mau? Te pahono ra te hoê maseli e: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite. E î hoi te mau piha atoa ra i te ite, i te mau taoˈa maitatai i hinaarohia ra.” (Maseli 24:3, 4). Maoti te ite e noaa mai ia ˈna e i ta ˈna mau tutavaraa, e noaa ˈi i te hoê utuafare rave ohipa i te mau faufaa materia e rave rahi. E nehenehe râ hoi te hoê utuafare fetii e mau e e paari maitai mai te peu e e faaite to ˈna mau melo i te aravihi e i te paari no ǒ mai i te Atua ra na roto i te faaohipa-maite-raa i te ite no roto mai i te mau Papai. Oia mau, e faaitoito te paari i te hoê utuafare fetii e e tauturu ia vai tahoê noa oia.

22. Eaha te faahopearaa e noaa mai ia faaohipa tatou i te mau faaueraa a te Atua?

22 E ite te hoê utuafare i te hau ia faaohipa to ˈna mau melo i te mau faaueraa a te Atua, tei parau atu i te mau ati Iseraela e: “Te na ô maira Iehova; o to oe Ora, Tei Moˈa i Iseraela nei: O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai mai te pape pue ra; e ta oe utua mai te are moana ra.” (Isaia 48:17, 18). E te mau tane, te mau vahine e te mau tamarii e mǎtaˈu nei i te Atua, ia faaohipa paatoa na outou i te paari no nia maira, e riro ïa to outou utuafare ei vahi hau mau.

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Eaha te huru hoa ta te hoê kerisetiano e faaea taa noa ra e manaˈo ra e faaipoipo, e maiti mai te peu e hinaaro o ˈna e ia vai hau noa to ˈna utuafare?

◻ Ia au i te Ephesia 5:21-33, eaha te tia i te mau tane e te mau vahine ia rave ia vai noa te hau i roto i to ratou utuafare?

◻ Nafea te faaohiparaa i te aˈoraa i horoahia i roto i te Ephesia 4:26, 27, ia faariro i te hoê utuafare ei vahi hau mau?

◻ Nafea te mau tamarii e nehenehe ai e rave e ia vai te hau i roto i te utuafare?

◻ Eaha ta tatou e nehenehe e rave ia vai noa to tatou utuafare ei vahi hau mau?

[Hohoˈa i te api 5]

E tia i te mau vahine e te mau tane kerisetiano ia haa ia nehenehe te here e te faatura ia tupu mai.

[Hohoˈa i te api 6]

Ua haapii o Timoteo i te mau parau mau a te Atua mai to ˈna mai â aruaruraa ra. Te tauturu ra anei outou i ta outou mau tamarii ia haere i mua i roto i te ite e te here o Iehova?

    Papai reo Tahiti (1985-2025)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono